Radio UZPR

Criticul literar Aureliu Goci despre Constantin Banu și opera s aliterar dar și jurnalistică, discurs rostit la vernisajul expoziției „Remember Constantin Banu” deschisă la Muzeul Național al Literaturii Române.
Înregistrare de la eveniment.
Constantin Gh. Banu s-a născut la 20 martie 1873, la București. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie în 1895, precum și Facultatea de Drept, în 1900. În calitate de codirector al publicației La Roumanie, va face parte dintr-o delegație trimisă la Paris, în 1918, pentru a apăra interesele naționale. Ocupă funcția de ministru al Artelor și Cultelor în perioada 1922-1923. Conduce revista „Voința națională” și, împreună cu Petre Locuesteanu, înființează revista „Flacăra”. Subiectele pe care le abordează variază de la umor, pamflet și până la invectivă. Dintre scrieri, menționăm: „Sub mască” și „Trăiască viața!…” (1916), „Grădina sau Manualul bunului politician” (1937).

dr. Magda Stavinschi, descendentă a familiei Banu, despre Constantin Banu - omul politic, discurs rostit la vernisajul expoziției „Remember Constantin Banu” deschisă la Muzeul Național al Literaturii Române.
Înregistrare de la eveniment.
Constantin Gh. Banu s-a născut la 20 martie 1873, la București. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie în 1895, precum și Facultatea de Drept, în 1900. În calitate de codirector al publicației La Roumanie, va face parte dintr-o delegație trimisă la Paris, în 1918, pentru a apăra interesele naționale. Ocupă funcția de ministru al Artelor și Cultelor în perioada 1922-1923. Conduce revista „Voința națională” și, împreună cu Petre Locuesteanu, înființează revista „Flacăra”. Subiectele pe care le abordează variază de la umor, pamflet și până la invectivă. Dintre scrieri, menționăm: „Sub mască” și „Trăiască viața!…” (1916), „Grădina sau Manualul bunului politician” (1937).
 
 

Astăzi, de Ziua Internațională a Poeziei, la Muzeul Național al Literaturii Române a avut loc vernisajul expoziției „Remember Constantin Banu”, organizată cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naștere.
Gabriela Banu, traducătoare și prozatoare, descendentă a familiei Banu, despre familia sa, discurs rostit la vernisajul expoziției mai sus amintite.
Înregistrare de la eveniment.
Constantin Gh. Banu s-a născut la 20 martie 1873, la București. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie în 1895, precum și Facultatea de Drept, în 1900. În calitate de codirector al publicației La Roumanie, va face parte dintr-o delegație trimisă la Paris, în 1918, pentru a apăra interesele naționale. Ocupă funcția de ministru al Artelor și Cultelor în perioada 1922-1923. Conduce revista „Voința națională” și, împreună cu Petre Locuesteanu, înființează revista „Flacăra”. Subiectele pe care le abordează variază de la umor, pamflet și până la invectivă. Dintre scrieri, menționăm: „Sub mască” și „Trăiască viața!…” (1916), „Grădina sau Manualul bunului politician” (1937).
 

Andrei Berinde, ne invită să descoperim câteva detalii din istoricul presei feroviare în România, un domeniu mai puțin explorat, dar plin de povești ce așteaptă să fie cunoscute.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Episodul XI, partea 1: Serviciul Fondului Special. Colectivul epurării colecțiilor bibliotecii și organizarea cabinetului special.
Într-un referat privind organizarea colectivului de epurarea Bibliotecii Academiei Române aflăm câteva informații extrem de importante cu privire la organizarea Fondului „Special”.
Acest colectiv a fost condus de Eugen Schileru, fost director adjunct al Bibliotecii Academiei Române și un cunoscut critic artă, literar și de film.
Între membrii colectivului se numără: Natalia Protopopescu, Dumitru Vasilescu, Cornelia Crețu, Lydia Popper, Cosma Holban, Alex. Marton, Rodica Voitinovici, Olga Teodorescu, Ion Sersea, Elena Piru, Marta Anineanu și Aurelia Spacu.
În acest colectiv au fost angrenați și o serie de mânuitori de carte precum: Ioana Dumitrescu, Ion Borugă, Elena Purcărea, Ioana Petre, Stau Bândar, C. Smarandache, Toma Niculae, Gheorghe Munteanu și Ion Băluță.
Un alt referat, cu informații foarte interesante, ne prezintă modul în care s-a propus organizarea unor cabinete speciale în cadrul bibliotecilor Filialelor Academiei R.P.R. și a ale universităților din provincie. (Silviu - Constantin Nedelcu)
Foto: Eugen Schileru (1916-1968) Sursa: https://www.muzeulbrailei.ro/uploads/file_5acdb8c44f099.jpg  
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

155 de ani de la apariţia ziarului „Federaţiunea”.
Ziarul  ”Federațiunea” a apărut la Pesta (Budapesta, Ungaria), la 3/15 ianuarie 1868 ca o reacție la instalarea regimului dualist austro-ungar, așa cum rezultă din articolele sale. Pentru implementarea programului novator și curajos al jurnalului, cei doi redactori: Alexandru Roman și Ioan Poruțiu au suferit închisoarea. Acest ziar a declanșat un entuziasm în masă și o luptă înflăcărată de apărare a drepturilor și a ființei naționale, a românilor, precum și a celorlalte etnii conlocuitoare, de o forță extraordinară, ce a eclipsat toate celelalte organe de presă ale vremii, în pofida tuturor impedimentelor și prigonirilor, pe toată durata existenței sale (ultimul număr, 29 februarie/12 martie 1876). (Zalina Gabriela Neagu)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.
Foto Biblioteca Academiei Române.

Radio România aniversează 50 de ani de la inaugurarea programului 3 pentru tineret, care s-a transformat ulterior în Radio România Tineret, iar în 2004 în Radio 3Net. Un post de avangardă în perioada comunistă, îndrăzneț, cu o atmosferă specială și care a strâns în jurul lui tineri, oameni de teatru și de muzică. (www.romania-actualitati.ro)
Mădălina Corina Diaconu în dialog cu Mihaela Helmis.

După mai multe epurări, în 1958 conducerea Societății  Române de Radiodifuziune  a hotărât să angajeze tineri absolvenți de facultate. Printre cei selectați să intre în Radio s-a numărat și  Sofia Șincan –  care terminase Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Ea a  fost repartizată la “Direcţia Culturală” care coordona “Emisiunile pentru Tineret şi Copii”, ”Teatrul Radiofonic” şi “Satira”. Pentru Sofia Șincan a urmat o perioadă de acumulare, de muncă. Ajunsă una dintre cele mai bune profesioniste din Radio, mulți ani mai târziu, în 1973, Sofiei Șincan i s-a dat sarcina să organizeze și să conducă Programul III Radio. (Octavian Silivestru, rador.ro)
foto rador.ro
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Înregistrare din sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române la vernisajul expoziției „Presa românească. Între tradiție și modernitate“.
Moderator prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei Române. 
Editare Mădălina Corina Diaconu

Ultimul număr al revistei: nr. 27 din 17 mai 1864.
Aghiuță. Foaie umoristică, satirică și critică. București: 3 noiembrie 1863 – 17 mai 1864, fiind editată de Bogdan Petriceico-Hâjdeu. Revista se găsește în colecțiile Bibliotecii Academiei Române și poate fi consultată având cota P. II 6115.
Periodicul a mai fost descris în mod individual, însă destul de sumar, și de alți autori precum Ion Hangiu și Remus Zăstroiu.   
Genialitatea lui Hasdeu nu este discutabilă în cazul de față însă tot ce putem spune este că umorul său este inconfundabil. (Silviu Constantin Nedelcu - Biblioteca Academiei Române)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, bibliotecar, Biblioteca Academiei Române.
 

„Bursele ALFA pentru excelență în cercetare“ vizează stimularea creșterii relevanței naționale și internaționale a cercetării în domeniul științelor istorice și al științelor medicale din România, precum și sporirea prestigiului public al activității de cercetare.
Atât Academia Română, cât și Fundația Alfa pentru Sănătate și Educație doresc să încurajeze etica cercetării și corectitudinea profesională și să dezvolte capacitatea oamenilor de știință de a genera rețele profesionale și de a forma centre de excelență.
Parteneriatul de acordare a burselor de excelență în cercetare pune în evidență dorința celor două organizații de a crea mecanisme de colaborare între mediul academic și cel nonprofit.
reportaj de Mădălina Corina Diaconu

Biblioteca Academiei Române vernisează joi, 9 martie 2023, expoziția „Presa românească. Între tradiție și modernitate“ organizată de Serviciul de catalogare periodice și de Serviciul de manuscrise-carte rară. Evenimentul va avea loc în sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125, începând cu ora 11. Vernisajul va fi onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Vor lua cuvântul acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei Române. Expoziția va fi deschisă în perioada 9-24 martie 2023, de luni până vineri, în intervalul orar 9-15 și sâmbăta între orele 10-13. Intrarea este liberă.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Material în limba engleză.
Vorbind la sediul NATO (24 februarie 2023), secretarul general adjunct Mircea Geoană a spus că NATO a fost partenerul Ucrainei de când și-a câștigat independența pentru prima dată, cu peste treizeci de ani în urmă și că NATO va fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie.
Domnul Geoană a prezentat un discurs în cadrul unei ceremonii de marcare a împlinirii unui an de la lansarea invaziei Rusia în Ucrainei, vernisind o expoziție de fotografii și videoclipuri despre crimele de război comise de invadatori, organizată de Aliații NATO România și Polonia cu sprijinul șefului misiunii Ucrainei la NATO.
Secretarul general adjunct a spus că imaginile expuse au fost o reamintire a brutalității lui Putin, a disprețului său total față de viața umană și a „hotărârii sale de a distruge Ucraina și de a răsturna ordinea internațională bazată pe reguli”.
Aliații NATO au oferit Ucrainei un sprijin fără precedent.
Experții aliați ajută Ucraina să documenteze și să dovedească crimele comise. Olanda va stabili o anchetă specială la Haga. „Cei responsabili trebuie trași la răspundere”, a spus el.
Secretarul general adjunct a subliniat că imaginile din expoziție arată, de asemenea, o națiune „în picioare”, forțe armate curajoase care își pun viața în pericol și „un popor mândru care nu va fi învins”.
www.nato.int

Episodul 10 – Un raport al CIA cu informații clasificate din 30 ianuarie 1953.
Într-un raport al CIA din 30 ianuarie 1953, care vizează România și are drept subiect Arderea cărților românești și diseminarea literaturii comuniste, este structurat în 8 puncte unde este descrisă pe scurt această operațiune, fiind amintită și Biblioteca Academiei Române.
Din acest raport al CIA, privind Arderea cărților românești, nu reținem decât următoarele informații care-l privesc pe Barbu Lăzăreanu, și anume:
după reorganizarea Academiei Republicii Populare Române, Barbu Lăzăreanu a fost numit director al Bibliotecii;
epurarea bibliotecilor a inclus și Biblioteca Academiei Române iar arderea documentelor care dovedeau latinitatea limbii române a fost făcută pentru că nu îi nu era conform viziunii comitetului slav, inclusiv lui Barbu Lăzăreanu;
fiul lui Barbu Lăzăreanu era consilier la Ambasada RPR din Paris, după ce fusese rechemat din postul de atașat de presă de la Washington.
Foto: Raportul CIA cu informații clasificate din 30 ianuarie 1953
Sursa: https://www.cia.gov/readingroom/docs/CIA-RDP82-00457R016000120005-0.pdf
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Aghiuță. Foaie umoristică, satirică și critică. București: 3 noiembrie 1863 – 17 mai 1864.
Revista Aghiuță. Foaie umoristică, satirică și critică a apărut la București în perioada 3 noiembrie 1863 – 17 mai 1864, fiind editată de Bogdan Petriceico-Hâjdeu.
Revista se găsește în colecțiile Bibliotecii Academiei Române și poate fi consultată având cota P. II 6115.
Aciditatea „condeiului” (sic!) cu care a înfierat diverși oameni politici nu a putut decât să-i atragă mânia autorităților care nu au făcut altceva decât să suprime revista care nu împlinise nici măcar un an de apariție regulată. (Silviu Constantin Nedelcu - Biblioteca Academiei Române)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, bibliotecar, Biblioteca Academiei Române.

Petru Frăsilă jurnalist, scriitor, om de televiziune, invitat în studioul Radio UZPR. Interviu de Mădălina Corina Diaconu.