Radio UZPR

Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca a găzduit conferința „«Pe Argeș în jos» – despre originea și înrudirile familiei de Hunedoara” susținută de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Consiliului Academic Român și directorul Centrului de Studii Transilvane (Transylvanian Review / Center for Transylvanian Studies).
Prelegerea a fost urmată de lansarea volumului „Hunedoreștii. O familie europeană”, ediția a II-a, revăzută și adăugită, apărut cu ocazia „Anului Iancu de Hunedoara (2026), la Editura Școala Ardeleană și Editura Academiei Române – Centrul de Studii Transilvane și semnat de acad. Ioan-Aurel Pop. Volumul a fost prezentat de cercetătorul principal dr. Alexandru Simon și de Vasile G. Dâncu, directorul Editurii Școala Ardeleană.
Evenimentul l-a avut ca invitat pe domnul Sorin Tincu, directorul Muzeului Castelul Corvinilor.
Manifestarea, moderată de pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca, a deschis seria de conferințe „Anul Iancu de Hunedoara 2026” care își propune să aducă în atenția publicului personalitatea lui Iancu de Hunedoara, istoria Hunedoreștilor și relevanța acestora în spațiul transilvănean și european.
Înregistrare din timpul conferinței.

Facem popas în incinta Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” din cadrul Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chișinău.
Concret, relatăm de la activitatea culturală „Două Maluri – Un singur grai”, proiect cultural transfrontalier dedicat Zilei Internaționale a Graiului și Zilei europeane a Limbilor, eveniment desfășurat în ziua de vineri, 25 septembrie 2026, începând cu ora 13.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Dimitrie A. Sturdza a fost numit secretar permanent al Academiei Române, devenind o autoritate recunoscută în numismatica românească. Ca secretar al academiei, a asistat publicarea colecțiilor de documente istorice făcute de Constantin Hurmuzachi (30 de volume, București, 1876 - 1897), precum și alte acte și documente în afară de pamflete politice minore.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu cercetător dr. Emanuel Petac, șeful Cabinetului Numismatic al Academiei Române și președinte al Societății Numismatice Române.

Reprezentanții Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) au organizat în ziua de luni, 31 august 2026, începând cu ora 17, în Sala Senatului a Universității, ceremonia de înmânare a certificatelor de participare la cursurile de vară de limba turcă, nivel A1, cursuri desfășurate  în perioada 3 – 27 august 2026.
Evenimentul a fost coordonat de către domnul profesor, doctor în Filologie, Şenel Gerçek, lector de limba turcă în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Biblioteca Academiei Române a vernisat luni, 5 octombrie 2026, expoziția „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII”, în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125.
Cuvântul dr. Mariana Radu, specialistă a Cabinetului de Hărți al Bibliotecii Academiei Române și curatoarea expoziției.
 
 
Expoziția „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” își propune să prezinte publicului, în Sala „Theodor Pallady”, aproximativ 40 de materiale cartografice importante pentru istoria spațiului carpato-danubiano-pontic, provenite din fondul Ciotori.
Întreaga donație, care cuprinde peste 70 de materiale cartografice, va putea fi consultată și în cadrul unei expoziții virtuale pe site-ul instituției, care va fi inaugurată până la sfârșitul acestui an.
Expoziția este deschisă în perioada 5-16 octombrie 2026 și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00. Intrarea este liberă.

Reprezentanții Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au organizat în ziua de luni, 28 septembrie 2026, începând cu ora 14, prezentarea cărții Personalități ale presei românești. Lucrări ale Congresului Internațional de Istorie a Presei (ediția a XVII-a, 27-28 septembrie 2024, Iași). Volumul este coordonat de către Ștefania Bejan, Tudorel-Constantin Rusu și Gabriela Poleac, cadre didactice de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Evenimentul s-a desfășurat în incinta Librăriei „Orest Tafrali” din Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, corp A.
Alături de coordonatori, volumul a fost prezentat de două personalități marcante ale culturii ieșene, prof. univ. dr. Daniel Condurache, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. dr. emerit Laurențiu Șoitu.
Înaintea evenimentului, am invitat la dialog pe doamna conferențiar universitar, doctor în Filosofie, Ștefania Bejan de la Departamentul de Științe ale Comunicării și Relații Publice din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.               

Cuvântul conf. dr. Bogdan Suditu, Facultatea de Geografie a Universității din București, în deschiderea expoziției „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125.
Acad. Dimitrie N. Ciotori, una dintre personalitățile culturii românești din perioada interbelică, care a îmbinat activitatea diplomatică, literatura și publicistica într-o epocă marcată de importante transformări politice, a contribuit la îmbogățirea patrimoniului românesc printr-o donație de peste 70 de hărți extrem de valoroase. (Biblioteca Academiei Române)

Cuvântul prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române în deschiderea expoziției „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125.
Expoziția „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” își propune să prezinte publicului aproximativ 40 de materiale cartografice importante pentru istoria spațiului carpato-danubiano-pontic, provenite din fondul Ciotori.
 
Întreaga donație, care cuprinde peste 70 de materiale cartografice, va putea fi consultată și în cadrul unei expoziții virtuale pe site-ul instituției, care va fi inaugurată până la sfârșitul acestui an.
 
Expoziția este deschisă în perioada 5-16 octombrie 2026 și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00. Intrarea este liberă.

Episodul al șaptelea intră în Basarabia, unde presa românească are o altă dramă decât în Moldova din dreapta Prutului. La Chișinău, ziarul nu înseamnă doar informare sau dezbatere, ci recuperarea unei limbi împinse în marginea vieții publice. De la încercările fragile ale începutului de secol XX la „Cuvânt Moldovenesc”, presa devine formă de trezire națională. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Foileton Istoria Presei din Banat, document de lucru încărcat în conversație — model de construcție narativă pe episoade, cu tranziții istorice, centre urbane, schimbări de regim și schimbări de funcție a presei.
ISTORIA PRESEI DIN TRANSILVANIA — Foileton, document de lucru încărcat în conversație — model de structurare cronologică, cu axă tematică pe fiecare etapă și introduceri scurte pentru postarea pe site.
Moldova / Iași / începuturile presei
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași — colecția digitală „Albina Românească”.
Fișe bibliografice și istorice privind „Albina Românească”, Gheorghe Asachi și apariția gazetei politico-literare la Iași.
Surse de istorie literară privind „Alăuta Românească” și rolul ei ca primă revistă literară a Moldovei.
Surse privind „Dacia literară”, Mihail Kogălniceanu și programul cultural al revistei.
Presa Unirii
Enciclopedia României — articolul „Steaua Dunării”.
Muzeul Național al Literaturii Române Iași — materiale despre „Steaua Dunării” și nașterea „Horei Unirii” în jurul publicației.
Iașiul revistelor de idei
Revista „Viața Românească” — istoricul publicației și rolul lui Constantin Stere, Paul Bujor și Garabet Ibrăileanu.
Studii de istorie literară despre poporanism, presa ieșeană și rolul revistelor culturale în modernizarea spațiului public românesc.
Bucovina / Cernăuți
Studii despre presa românească din Bucovina, „Gazeta Bucovinei”, „Junimea literară” și viața editorială românească din Cernăuți.
Lucrări despre Cernăuțiul habsburgic, universitate, comunitățile germană, română, ucraineană/ruteană, evreiască și polonă.
Basarabia / Chișinău
Europa Liberă Moldova — seria istorică despre Basarabia în presa românească din anii 1917–1918.
Surse despre ziarul „Basarabia”, revista și ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa și presa renașterii naționale basarabene.
Enciclopedia României — articolul „Cuvânt Moldovenesc”.
Perioada comunistă și contemporană
Studii despre presa regională din România comunistă.
Lucrări despre presa din RSS Moldovenească, alfabet, limbă, propagandă și identitate sovietică.
Arhiva Națională a Republicii Moldova — materiale despre anii 1989–1991.
Rapoarte contemporane privind libertatea presei în Republica Moldova, dezinformarea și vulnerabilitățile spațiului media.
 

 
Continuăm dialogul pe care l-am început într-o relatare trecută cu muzicianul Mihai Doloton din Raionul Călărași, Republica Moldova. Vorbim despre viața și opera bincunoscutului instrumentist acordeonist Marcel Budală, teme reflectate în volumele: Viața și activitatea lui Marcel Budală și Marcel Budală – un veac de lumină peste muzica sa.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Zilele Industriei Filmului Românesc - ediția a 6-a - este un eveniment dedicat tuturor celor implicați în cinematografia autohtonă - de la cineaști multi-premiați la debutanți, de la autorități locale și centrale și până la ambasadorii unor țări cu tradiție în coproducția de filme cu România.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Cabinetul de numismatică al Bibliotecii Academiei Române deține o colecție impresionantă de peste 150.000 de unități (monede, medalii, sigilii, pietre gravate și timbre), constituită încă din anul 1871. Este una dintre cele mai importante și valoroase ansambluri numismatice din Europa, organizată după modelul marilor centre occidentale. Piese reprezentative din acest tezaur pot fi admirate și în cadrul expoziției permanente a Bibliotecii Academiei Române.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu cercetător dr. Emanuel Petac, șeful Cabinetului Numismatic al Academiei Române și președinte al Societății Numismatice Române.

hub digital pentru presa culturală de limbă română din Europa
Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă română din diaspora europeană, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul se derulează în perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, în componenta sa fizică, în Spania – Nava, Oviedo, Gijón și Santander –, unde va fi prezentat între 30 septembrie și 5 octombrie 2026.
Proiectul este inițiat de Asociația Opera Scrisă.RO, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România — Filiala Occident, Diaspora și Minorități, și este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Partener media: RADIO ROMÂNIA CULTURAL.
Website: https://www.romaniacultural.eu/
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dan Mircea Cipariu.

Stimați prieteni, relatăm de la ZIUA LIMBII ROMÂNE – sărbătoarea românilor de pretutindeni, activitate culturală desfășurată, la Iași, în ziua de 30 august 2026, începând cu ora 11, în incinta Grădinii Botanice „Anastasie Fătu”.
Organizatori ai evenimentului au fost reprezentanții Primăriei Municipiului Iași, ai Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași, și cei ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Viziunea noastră pe termen mediu este sa realizăm un spațiu pentru caligrafi, în care educația și perpetuarea scrisului de mână sa fie în prim plan, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Într-o epocă a digitalizării ne dorim ca scrisul de mână să rămână de actualitate. (https://www.mariart.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Maria Mădălina Bădescu.
Material difuzat în emisiunea IClasa, Radio România Cultural.

Astăzi facem popas în satul Condrătești, Raionul Ungheni, Republica Moldova, acolo unde, nu demult, am participat la prezentarea cărții – CONDRĂTEȘTI, sat din plămădiri cerești (Antologie de poezie).
De la acest eveniment cultural, stăm de vorbă cu scriitor Maria Șeptelici din Chișinău, originară din Năpădeni, sat situat nu departe de Condrătești; apoi, dialogăm cu interpreta de muzică populară Oxana Mardari, profesor de vioară și canto la Școala de Muzică „Eugen Doga” din Chișinău, invitată de onoare a evenimentului de zilele trecute din Condrătești, cea care ne povestește despre dragostea pentru cultura populară, recitându-ne și o poezie din volumul CONDRĂTEȘTI, sat din plămădiri cerești, poem semnat de către Veronica Simionica-Hasnaș, contributor al volumului, ultimul interlocutor al relatării noastre.
Un alt interlocutor este scriitorul Vasile Fotescu, fiu al satului Condrătești, cel care ne conturează, prin cuvânt, o imagine a antologiei de poezie, volum din care ne recită câteva poeme, poeme în care este suprinsă dragostea pentru neam, pentru familie, dar mai ales pentru tradiție.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.