Radio UZPR
Liber, accesibil, independent și versatil, podcast-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România aduce publicului, oricând și oriunde, puncte de vedere, știri, analize, informații, esență de presă, așa cum este ea văzută, abordată și muncită în fiecare zi.
Episodes

16 minutes ago
16 minutes ago
5 min
Academia Română Filiala Cluj-Napoca și Fundația Transilvania Leaders au organizat miercuri, 11 noiembrie 2026, la Hotel Radisson Blu din Cluj-Napoca, prima ediție a „Galei Zilelor Academice Clujene – Tineri cercetători 2026”, manifestare dedicată recunoașterii și recompensării performanțelor științifice ale tinerei generații de cercetători din mediul academic clujean și din Republica Moldova. Evenimentul, organizat cu sprijinul financiar al Fundației Transilvania Leaders, a reunit reprezentanți ai Academiei Române, ai Academiei de Științe a Moldovei și ai universităților clujene, într-o ceremonie care a pus în valoare contribuțiile unor tineri cercetători la progresul cunoașterii și la afirmarea cercetării românești pe plan internațional.
UZPR partener media.

31 minutes ago
31 minutes ago
5 min
Ioan Morar este meșter popular și face asta de o viață. De când era mic a început să sculpteze sau să cresteze lemnul. În timp a devenit cunoscut la nivel național, dar și internațional pentru arta sa. Ciopitul în lemn este una dintre cele mai vechi tehnici ale oamenilor care au populat planeta. Ioan Morar a fost chiar și în Guatemala unde a stat de vorbă și a făcut schimb de experiență cu meșteri populari de pe continentul american.Artistul popular a spus că pe teritoriul Europei tehnica s-a transmis prin ciobani. ”Ciobanii erau cei care mergeau cu oile peste munte, peste tot, cel puțin în Europa”, a afirmat acesta.
Mai pe scurt ciobani din diferite zone se întâlneau și transmiteau unul de la altul tehnica lor de lucru în lemn, a mai detaliat Ioan Morar. (alba24.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru emisiunea Cu...minte de weekend, Radio România Cultural.

46 minutes ago
46 minutes ago
7 min
În ziua de duminică, 15 NOIEMBRIE 2026, începând cu ora 11, în Sala Cupola din incinta Palatului Braunștein, reprezentanții Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Filiala Iași, au organizat a CXI-a Amiază Culturală Bucovineană.
În programul acesteia medicul Sorin Cotlarciuc a trimis lumii trei volume (Taina universului uman, Metamorfoze aforistice și Evanescența unui actor), toate trei apărute – anul acesta - la Editura CRONEDIT din Iași.
Înaintea evenimentului, am stat de vorbă cu scriitorul, istoricul Vasile Diacon, modertor al activității culturale, și am aflat amănunte concrete atât despre cele trei volume, cât și despre biografia lui Sorin Cotlarciuc.
Istoricul Vasile Diacon amintește și de următoarea ediție a Amiezii Culturale Bucovinene, eveniment care se va desfășura, la Iași, în ziua de 28 NOIEMBRIE (Ziua Bucovinei) 2026, începând cu ora 11 (Cupola, etaj IV, Palatul Barunstein), atunci când va fi lansată cartea ÎNTOARCEREA LA IZVOARE. Dumitru Șerban în dialog cu Victor Iosif. Volumul a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura SEPTENTRION din Rădăuți.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

2 days ago
2 days ago
3 min
Express de Banat a marcat cei 15 ani de existență prin lansarea proiectului "Școala de jurnalism Express For Life", proiect derulat în parteneriat cu Asociația For Life, prin care se dorește pregătirea următoarei generații de jurnaliști.
Material realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin.

2 days ago
2 days ago
16 min
Facem popas în incinta Fundației EuroEd – Strada Florilor 3A – din Iași.
Întâi de toate, stăm de vorbă cu un elev (Andrada Munteanu) care a terminat studiile Școlii EuroEd și astăzi este în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi, pasionat fiind de învățarea limbilor străine.
Imediat, stăm de vorbă cu patru profesori (Ramona Cîrșmari; Loredana Dănăilă; Alina Cleju; Roxana Bărbieru) ai Școlii Primare EuroEd, Fundația EuroEd, și aflăm amănunte concrete despre deschiderea instituției de învățământ spre studierea limbilor străine, învățare reflectată în diversitate și dialog intercultural, toate acestea arătând „angajamentul EuroEd de a pregăti elevi competenți, încrezători și deschiși către multiculturalitate”.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

3 days ago
3 days ago
6 min
Al treilea episod urmărește Craiova de după Unirea Principatelor, când orașul se transformă într-un centru regional de tipar, administrație și dezbatere. Apar tipografii, foi politice, publicații electorale, ziare de scurtă durată și prime încercări de presă locală cu ritm stabil. Este momentul în care presa oltenească iese din singularitatea „Mozaicului” și începe să formeze o piață publică. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
SURSE DOCUMENTARE ȘI REPERE BIBLIOGRAFICE
Sursele de mai jos au fost folosite ca repere de documentare, verificare și orientare editorială. Pentru o versiune academică, fiecare episod poate fi dezvoltat ulterior cu note de subsol, trimiteri exacte la numere, pagini și colecții de periodice. În forma de față, lista fixează transparent terenul documentar pe care se sprijină foiletonul radiofonic.
Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Craiova - „Presa doljeană de ieri și de azi”. Catalog bibliografic esențial pentru datarea publicațiilor craiovene și doljene, pentru identificarea subtitlurilor, periodicitatea, directorii, tipografiile și intervalele de apariție. A fost folosit ca reper principal pentru „Mozaicul”, „Radicalul”, „Curierul Olteniei”, „Gazeta Olteniei”, „Alarma”, „Ramuri”, „Năzuința”, „Înainte”, „Gazeta de Sud” și pentru bibliografia specializată a presei oltenești.
Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Craiova - „Bibliografia Craiovei”. Instrument util pentru verificarea apariției „Mozaicului” în 1838, a tipăriturilor craiovene din secolul al XIX-lea și a evoluției culturale a orașului. A ajutat la fixarea contextului în care presa se leagă de tipografii, administrație, școală și viață urbană.
Revista „Arhivele Olteniei” - numărul centenar 1922-2022, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”, Academia Română. Sursă de interpretare pentru rolul revistei „Arhivele Olteniei”, pentru profilul ei enciclopedic, pentru rețeaua culturală creată în interbelic și pentru inventarul cronologic al publicațiilor oltenești realizat de C. D. Fortunescu. A fost folosită mai ales pentru episoadele despre interbelic, memorie regională și declinul publicațiilor în anii de criză și război.
Florea Firan - „Presa craioveană 1838-2007”, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2007. Lucrare de sinteză invocată în bibliografiile specializate și relevantă pentru continuitatea presei craiovene de la „Mozaicul” până la presa postcomunistă. A fost folosită ca reper bibliografic pentru interpretarea evoluției de ansamblu.
Gheorghe Părnuță și Nicolae Andrei - „Istoria cărții, presei și tiparului din Oltenia”, Craiova, 1994. Lucrare de fond pentru legătura dintre tipar, carte, presă și instituțiile culturale oltenești. A fost avută în vedere ca sursă secundară pentru cadrul istoric al tiparului și al infrastructurii editoriale regionale.
Tudor Nedelcea și Marcel Ciorcan - „Publicațiile periodice din Oltenia. Catalog. Ziare, gazete, reviste. 1838-1976”. Catalog regional important pentru verificarea extinderii geografice a presei oltenești dincolo de Dolj: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Romanați și Olt. A fost folosit ca reper pentru distribuția regională a titlurilor.
Nicolae Iorga - „Istoria presei românești”. Sursă clasică, folosită cu prudență, mai ales pentru contextualizarea presei românești în ansamblu. Nu a fost tratată ca autoritate unică pentru date punctuale, ci ca reper istoriografic.
Ion Hangiu - „Dicționarul presei literare românești. 1790-1990” și „Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste. 1789-1948”. Instrumente utile pentru presa literară, revistele de idei și articolele-program. Relevante pentru „Mozaicul”, „Ramuri”, „Năzuința” și pentru felul în care presa culturală oltenească intră în circuitul național.
Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Națională a României - cataloage de periodice și colecții istorice. Surse de verificare recomandate pentru datarea colecțiilor, identificarea numerelor existente, continuitatea publicațiilor și confruntarea informațiilor din bibliografiile regionale cu fonduri primare.
Arcanum Digitheca - colecții digitalizate de ziare și reviste. Reper util pentru consultarea edițiilor scanate ale unor publicații istorice, inclusiv pentru perioada postbelică și postcomunistă, acolo unde colecțiile sunt disponibile. În cazul Olteniei, oferă acces la arhive digitalizate precum „Cuvântul Libertății” și „Gazeta de Sud” pentru intervale extinse.
Site-ul „Gazeta de Sud” și arhiva publică a publicației. Sursă pentru prezentul digital al presei oltenești, pentru autodefinirea publicației ca ziar regional al Olteniei și pentru distribuția în județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți și Vâlcea.
Site-ul „Cuvântul Libertății” și arhivele publice disponibile. Sursă pentru continuitatea postdecembristă a ziarului craiovean și pentru observația asupra trecerii de la „Înainte” la presa de după 1989. Folosită cu prudență, ca sursă de istorie instituțională și de memorie redacțională.

3 days ago
3 days ago
4 min
La Chișinău, pe data de 15 noiembrie, a fost prezentat în premieră documentarul «Anii de foc ai limbii române», un proiect realizat de Editura Beladi și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Un film-mărturie despre lupta dramatică pentru revenirea la limba română și alfabetul latin.
Cu această ocazie, Victoria Fonari, președintele Filialei Chișinău a UZPR, a realizat un interviu pentru Radio UZPR cu Călin Vieru despre amintirile din familia Vieru din perioada renașterii naționale, despre colaborarea dintre Editura Beladi și Centrul Cultural Științific „Grigore Vieru”.

3 days ago
3 days ago
7 min
Stimați prieteni, relatăm de la vernisajul expoziției „Flori de toamnă”, expoziție a artistului plastic ieșean Anca Corduneanu. Evenimentul s-a desfășurat în ziua de sâmbătă, 7 noiembrie 2026, începând cu ora 13, în incinta Cercului Militar din Dealul Copoului.
Concret, stăm de vorbă cu artistul plastic Anca Corduneanu, cea care ne spune povestea expoziției, cu accent pe împletirea dintre „florile toamnei” și mărcile identitare – casa părintească, bucuria sărbătorilor, ocupațiile noastre, bătrânii – pe care le suprinde, cu pasiune, pricepere și multă răbdare în pânzele expuse.
Expoziția a fost prezentată de către Petruța-Iulia Luchian, Benone Tiron și părintele Radu Sever Ungureanu.
Organizatori ai acțiunii culturale au fost reprezentanții Cenaclului de Literatură și Pictură „Octav Băncilă” al Cercului Militar Iași.
Expoziția „Flori de toamnă” este deschisă publicului până la sfârșitul lunii noiembrie.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

6 days ago
6 days ago
22 min
Prima parte a episodului abordează perioada de început a revistei „Flacăra” (1911–1916), marcată de afirmarea curentelor moderniste, care au generat o intensă efervescență în viața culturală a Bucureștiului de altădată. Această publicație a impus un program vizionar, care a coagulat în mod magistral energiile marilor condeie ale vremii (Octavian Goga, Eugen Lovinescu, Ion Minulescu ş.a.) și ale tinerelor talente.
Serialul urmărește evoluția unui parcurs remarcabil, evidenţiat prin rubrici interesante și variate, interviuri strălucite și traduceri valoroase din clasicii literaturii universale.
Un spațiu important este dedicat personalității fondatorului Constantin Banu, cel care a transformat această revistă într-o veritabilă platformă de dialog la standarde europene.
Interviu cu Zalina Gabiela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

6 days ago
6 days ago
9 min
Relatăm de la evenimentul Tradiția și identitatea rușilor lipoveni – valori transmise între generații. Activitatea culturală a avut loc în incinta Căminului Cultural din satul Manolea, Comuna Forăști, județul Suceava. Evenimentul s-a desfășurat în ziua de 1 noiembrie 2026, începând cu ora 16.
Organizatori ai evenimentului au fost reprezentanții Asociației Comunității Rușilor Lipoveni din România, cei ai Sucursalei Manolea a Comunității Rușilor Lipoveni din România și cei ai Primăriei Comunei Forăști.
Au participat ansamblurile folclorice: „Berioza” din Manolea; „Radnoi Sarichioi” din Sarichioi; „Slaveanskaia Karuseli” din Iași; „Novaia Zaria” din Botoșani; „Vesiolâia dușa” din Suceava; „Zelionaia vișnea” din Climăuți și „Raduga” din târgul Iașului.
Despre eveniment, stăm de vorbă cu Nina Andrian, președinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Manolea, comuna Forăști, Suceava
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

7 days ago
7 days ago
9 min
Mitropolitul Iosif Naniescu (Sfântul Iosif cel Milostiv) a fost membru de onoare al Academiei Române din 1888 și un important donator al Bibliotecii Academiei Române, dăruind mii de cărți, manuscrise vechi, hărți și documente valoroase pentru patrimoniul cultural național.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Oana Mădălina Popescu, bibliotecar - arhivist, Cabinetul de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.

7 days ago
7 days ago
8 min
Știut este faptul că instrumentul muzical tradițional cobza a fost înscris – decembrie 2025, New Delhi, India - în Patrimoniul Cultural Imaterial al UNESCO – Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale, nominalizare comună a României și Republicii Moldova.
Această realizare este reflectată în evenimente și proiecte culturale de înaltă ținută, activități care arată continuitatea și grija pentru mărcile identitare specifice culturii populare naționale.
Cu acest prilej, invităm la dialog pe etnolog Ioana Repciuc, doctor în Filologie, de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași, membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CNSPCI).
După ce facem o recapitulare a pașilor în ceea ce privește includerea cobzei în lista reprezentativă a UNESCO - Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură - interlocutorul nostru ne vorbește despre o interesantă activitate culturală desfășurată, zilele trecute, la Iași, în incinta Aulei Academiei Române, acolo unde Ansamblul „Răsărit” al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași a creat emoții de nedescris, pentru că ce este mai presus de toate decât vibrația inimii și a sufletului.
De la interlocutorul nostru, aflăm amănunte concrete despre proiectele: Cobza – primele acorduri, salvgardarea și revitalizarea patrimoniului muzical tardițional și Patrimoniul cobzei - noua generație, noi contexte de receptare, proiecte ale Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași. Proiectele au fost și sunt cofinanțate de Administrația Fondului Cultural Național.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Nov 11, 2026
Nov 11, 2026
7 min
Reprezentanții Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în ziua de joi, 29 octombrie 2026, începând cu ora 12, au lansat volumul Memorie, istorie și construcție națională în România modernă: actori, forme, obiective, semnat de către istoricul Liviu Brătescu.
Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în colecția ISTORIE MODERNĂ și MEMORIE CULTURALĂ.
Evenimentul s-a desfășurat în incinta Librăriei „Orest Tafrali” din Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, corp A, parter, iar invitații care au prezentat cartea, alături de autor, au fost: profesor universitar, doctor în Filologie, Bogdan Crețu și conferențiar universitar, doctor în Istorie, Gabriel Leanca.
Evenimentul s-a desfășurat în programul ZILELOR UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAȘI.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Nov 10, 2026
Nov 10, 2026
10 min
Fiecare model care și-a găsit locul aici m-a impresionat prin ceva anume. Este vorba de automobil în sine, însă văzut prin prisma unor creații excepționale, din perspectiva unui pasionat. „Colecția de vis” înseamnă ceva ce nimeni nu ar putea avea, exact ca în cazul automobilului / exemplarului unic Egoista, pe care Lamborghini l-a păstrat în proprietatea sa, motivându-și decizia astfel: „Este emoție pură (…), ceva ce nimeni nu va putea deține vreodată și care va rămâne mereu, pentru toată lumea, un vis”. (Eugen Cocea - despre cartea sa “Colecția de vis. 101 bijuterii auto”)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru emisiunea Cu...minte de weekend, Radio România Cultural.

Nov 10, 2026
Nov 10, 2026
5 min
Reprezentanții Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au organizat în ziua de marți, 27 octombrie 2026, începând cu ora 17, în Sala „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, lansarea volumului - Ideea de frumos în discursul publicitar. Estetică, strategie, impact.
Evenimentul s-a desfășurat în programul ZILELOR UNIVERSITĂȚII „ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAȘI.
Cartea este semnată de către Anca Georgiana Mădăraș și a fost publicată recent la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în colecția CICERO.
Invitați pentru a vorbi la eveniment, alături de autoare, au fost: prof. univ. dr. Constantin Sălăvăstru; conf. univ. dr. Gerard Stan și Marius Ursache, serial entrepreneur.
Înaintea lansării cărții, am invitat la dialog pe autoare - Anca Georgiana Mădăraș - și am aflat amănunte concrete despre „idea de frumos în discursul publicitar”.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Nov 9, 2026
Nov 9, 2026
7 min
În acest episod intrăm în anii în care presa oltenească trece prin Revoluția de la 1848, prin memoria lui Tudor Vladimirescu și prin aparițiile fragile ale gazetelor de atitudine. „Naționalul”, „Islaz” și foile politice ale momentului arată că tiparul nu mai este doar exercițiu cultural, ci începe să devină limbaj al revendicării. Oltenia își descoperă tonul public într-o epocă în care ideile circulă mai repede decât instituțiile. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
SURSE DOCUMENTARE ȘI REPERE BIBLIOGRAFICE
Sursele de mai jos au fost folosite ca repere de documentare, verificare și orientare editorială. Pentru o versiune academică, fiecare episod poate fi dezvoltat ulterior cu note de subsol, trimiteri exacte la numere, pagini și colecții de periodice. În forma de față, lista fixează transparent terenul documentar pe care se sprijină foiletonul radiofonic.
Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Craiova - „Presa doljeană de ieri și de azi”. Catalog bibliografic esențial pentru datarea publicațiilor craiovene și doljene, pentru identificarea subtitlurilor, periodicitatea, directorii, tipografiile și intervalele de apariție. A fost folosit ca reper principal pentru „Mozaicul”, „Radicalul”, „Curierul Olteniei”, „Gazeta Olteniei”, „Alarma”, „Ramuri”, „Năzuința”, „Înainte”, „Gazeta de Sud” și pentru bibliografia specializată a presei oltenești.
Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Craiova - „Bibliografia Craiovei”. Instrument util pentru verificarea apariției „Mozaicului” în 1838, a tipăriturilor craiovene din secolul al XIX-lea și a evoluției culturale a orașului. A ajutat la fixarea contextului în care presa se leagă de tipografii, administrație, școală și viață urbană.
Revista „Arhivele Olteniei” - numărul centenar 1922-2022, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”, Academia Română. Sursă de interpretare pentru rolul revistei „Arhivele Olteniei”, pentru profilul ei enciclopedic, pentru rețeaua culturală creată în interbelic și pentru inventarul cronologic al publicațiilor oltenești realizat de C. D. Fortunescu. A fost folosită mai ales pentru episoadele despre interbelic, memorie regională și declinul publicațiilor în anii de criză și război.
Florea Firan - „Presa craioveană 1838-2007”, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2007. Lucrare de sinteză invocată în bibliografiile specializate și relevantă pentru continuitatea presei craiovene de la „Mozaicul” până la presa postcomunistă. A fost folosită ca reper bibliografic pentru interpretarea evoluției de ansamblu.
Gheorghe Părnuță și Nicolae Andrei - „Istoria cărții, presei și tiparului din Oltenia”, Craiova, 1994. Lucrare de fond pentru legătura dintre tipar, carte, presă și instituțiile culturale oltenești. A fost avută în vedere ca sursă secundară pentru cadrul istoric al tiparului și al infrastructurii editoriale regionale.
Tudor Nedelcea și Marcel Ciorcan - „Publicațiile periodice din Oltenia. Catalog. Ziare, gazete, reviste. 1838-1976”. Catalog regional important pentru verificarea extinderii geografice a presei oltenești dincolo de Dolj: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Romanați și Olt. A fost folosit ca reper pentru distribuția regională a titlurilor.
Nicolae Iorga - „Istoria presei românești”. Sursă clasică, folosită cu prudență, mai ales pentru contextualizarea presei românești în ansamblu. Nu a fost tratată ca autoritate unică pentru date punctuale, ci ca reper istoriografic.
Ion Hangiu - „Dicționarul presei literare românești. 1790-1990” și „Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste. 1789-1948”. Instrumente utile pentru presa literară, revistele de idei și articolele-program. Relevante pentru „Mozaicul”, „Ramuri”, „Năzuința” și pentru felul în care presa culturală oltenească intră în circuitul național.
Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Națională a României - cataloage de periodice și colecții istorice. Surse de verificare recomandate pentru datarea colecțiilor, identificarea numerelor existente, continuitatea publicațiilor și confruntarea informațiilor din bibliografiile regionale cu fonduri primare.
Arcanum Digitheca - colecții digitalizate de ziare și reviste. Reper util pentru consultarea edițiilor scanate ale unor publicații istorice, inclusiv pentru perioada postbelică și postcomunistă, acolo unde colecțiile sunt disponibile. În cazul Olteniei, oferă acces la arhive digitalizate precum „Cuvântul Libertății” și „Gazeta de Sud” pentru intervale extinse.
Site-ul „Gazeta de Sud” și arhiva publică a publicației. Sursă pentru prezentul digital al presei oltenești, pentru autodefinirea publicației ca ziar regional al Olteniei și pentru distribuția în județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți și Vâlcea.
Site-ul „Cuvântul Libertății” și arhivele publice disponibile. Sursă pentru continuitatea postdecembristă a ziarului craiovean și pentru observația asupra trecerii de la „Înainte” la presa de după 1989. Folosită cu prudență, ca sursă de istorie instituțională și de memorie redacțională.

Interviuri, reportaje, documentare și evenimente de pe tot cuprinsul țării și din Diaspora, „secretele” unei meserii în care nu pot activa decât cei cu vocație și curaj, dispuși la efort intens, lumea presei devoalată lumii largi, în așa fel încât cea din urmă să știe, o dată mai mult, că jurnaliștii profesioniști sunt aliații de cursă lungă ai publicului, toate acestea și multe altele vor fi disponibile pe podcastul Radio UZPR.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, oferă lumii, prin podcastul care îi poartă numele, acces deplin la spectacolul elaborării informației și analizei, care, până la urmă, este însuși spectacolul vieții, cu toată splendida sa capacitate de a comunica.



