Radio UZPR

Târgu Jiu a devenit, între 22 și 26 octombrie, scena unui dialog internațional despre Constantin Brâncuși: Conferința Internațională „Filosofia Formei”, sub Patronajul UNESCO și Expoziția „Brâncuși. Fotografia: Atelierul Invizibil”, cu fotografii originale Brâncuşi din Colecția David Grob, Londra.
 
Conferința a fost organizată de Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu împreună cu Primăria Municipiului Târgu Jiu și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Județean Gorj și Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (ICDI).
 
Cercetători, istorici de artă, artiști, curatori, specialiști în patrimoniu, diplomați și reprezentanți ai instituțiilor culturale internaționale s-au reunit în cadrul Conferinței Internaționale „Filosofia Formei”, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.
Desfășurat sub Patronajul UNESCO, organizat în parteneriat de Centrul de Cercetare, Documentare si Promovare Constantin Brâncuși, Universitatea Constantin Brâncuși si Primăria Municipiului Târgu Jiu  evenimentul a propus o perspectivă amplă și interdisciplinară asupra operei și moștenirii lui Constantin Brâncuși, reunind cercetarea academică, patrimoniul, diplomația culturală, artele vizuale și noile forme de interpretare a operei marelui sculptor român.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Doina Lemny, Istoric de artă și muzeograf-cercetător la Centre Pompidou, Paris.

21 octombrie la Chișinău în cadrul Muzeului Național al Literaturii Române a avut loc masa rotundă „1966: TREI ROMANE, O GENERAȚIE A REZISTENȚEI". În centrul atenției fiind scriitorii Aureliu Busuioc cu romanul intelectual „Singur în fața dragostei", Vladimir Beșleagă cu romanul psihologic „Zbor frânt" și romanul parabolă „Povestea cu cocoșul roșu" de Vasile Vasilache.
La acest eveniment a participat Victoria Fonari, doctor conferențiar universitar, președinte al Filialei Chișinău, UZPR, care a exegetizat tema „Aureliu Busuioc și ecuația anului 1966: de la „prafuri amare” la triumful romanului intelectual".
Aureliu Busuioc, scriitor, jurnalist, traducător (26.10.1928-08.10.2012). Și-a făcut studiile la Școala Militară din Sibiu, nu reușește să o finalizeze, în 1949 este „repatriat" în Moldova Sovietică. Prin întreaga activitate a promovat limba română literară în atmosfera de rusificare. Impactul romanului „Singur în fața dragostei” asupra evoluției literaturii din Basarabia a fost unul decisiv și inovator. Aureliu Busuioc a spart monopolul tematic al ruralității, demonstrând că spațiul basarabean poate genera o proză citadină, reflexivă. El a deschis drumul pentru generațiile ulterioare de scriitori (optzeciștii și postmoderniștii din Republica Moldova), oferindu-le un model de discurs eliberat de patetism și dogmă.
Material realizat de Victoria Fonari, președintă Filila Chișinău a UZPR

Dialogăm cu cercetătorul științific Mariana Cocieru de la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova, sectorul de Folclor.
Concret, povestim despre două proiecte de digitizare a două arhive. Este vorba despre: Salvarea arhivelor folclorice, dialectologice, etnografice din Chișinău, Republica Moldova.
În deschiderea relatării, aflăm contextul popasului – la Iași – al interlocutorului nostru, pentru ca, mai apoi, să aflăm povestea salvării arhivelor folclorice, dialectologice, etnografice din Chișinău.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Ultimul episod urmărește drumul presei moldovenești de la renașterea de după 1989 până la prezentul digital. Iașul, Suceava, Botoșaniul, Bacăul, Chișinăul și Cernăuțiul nu mai trăiesc aceeași istorie administrativă, dar continuă să aparțină unei geografii culturale comune. Tehnologia s-a schimbat, ziarul tipărit a pierdut teren, dar miza rămâne aceeași: dreptul unei comunități de a-și documenta propria realitate. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Foileton Istoria Presei din Banat, document de lucru încărcat în conversație — model de construcție narativă pe episoade, cu tranziții istorice, centre urbane, schimbări de regim și schimbări de funcție a presei.
ISTORIA PRESEI DIN TRANSILVANIA — Foileton, document de lucru încărcat în conversație — model de structurare cronologică, cu axă tematică pe fiecare etapă și introduceri scurte pentru postarea pe site.
Moldova / Iași / începuturile presei
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași — colecția digitală „Albina Românească”.
Fișe bibliografice și istorice privind „Albina Românească”, Gheorghe Asachi și apariția gazetei politico-literare la Iași.
Surse de istorie literară privind „Alăuta Românească” și rolul ei ca primă revistă literară a Moldovei.
Surse privind „Dacia literară”, Mihail Kogălniceanu și programul cultural al revistei.
Presa Unirii
Enciclopedia României — articolul „Steaua Dunării”.
Muzeul Național al Literaturii Române Iași — materiale despre „Steaua Dunării” și nașterea „Horei Unirii” în jurul publicației.
Iașiul revistelor de idei
Revista „Viața Românească” — istoricul publicației și rolul lui Constantin Stere, Paul Bujor și Garabet Ibrăileanu.
Studii de istorie literară despre poporanism, presa ieșeană și rolul revistelor culturale în modernizarea spațiului public românesc.
Bucovina / Cernăuți
Studii despre presa românească din Bucovina, „Gazeta Bucovinei”, „Junimea literară” și viața editorială românească din Cernăuți.
Lucrări despre Cernăuțiul habsburgic, universitate, comunitățile germană, română, ucraineană/ruteană, evreiască și polonă.
Basarabia / Chișinău
Europa Liberă Moldova — seria istorică despre Basarabia în presa românească din anii 1917–1918.
Surse despre ziarul „Basarabia”, revista și ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa și presa renașterii naționale basarabene.
Enciclopedia României — articolul „Cuvânt Moldovenesc”.
Perioada comunistă și contemporană
Studii despre presa regională din România comunistă.
Lucrări despre presa din RSS Moldovenească, alfabet, limbă, propagandă și identitate sovietică.
Arhiva Națională a Republicii Moldova — materiale despre anii 1989–1991.
Rapoarte contemporane privind libertatea presei în Republica Moldova, dezinformarea și vulnerabilitățile spațiului media.

„Buletinul observaţiunilor meteorologice din România” apare din anul 1892, fiind editat de Institutul Meteorologic, sub egida Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerţului și Domeniilor. Din anul 1908, buletinul va fi editat de Observatorul Astronomic și Meteorologic, sub egida Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor. Peste două sute de puncte de observaţii meteorologice furnizau informaţii, de pe teritoriul Regatului României, printre care, pe lângă oraşele mari, găsim: Armășești (Ialomița), Călimănești, Comândăreşti (Botoșani), Corabia, Glavănești, Gura-Tarcăului (Neamţ), Herești (Ilfov), Mamornița (Dorohoi), Pâncești-Dragomirești (Roman), Strehaia (Mehedinți), Strihareţ (Olt), Sulina, Târgu-Ocna (Bacău), Tekir-Ghiol, precum şi Bucureşti-Filaret şi București-Oraş.
 
Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

În  Aula Filialei Iași a Academiei Române, Bulevardul Carol I, Nr. 8, a avut loc prezentarea cărții - ACADEMIA ROMÂNĂ. Filiala Iași. Opt decenii în viața cultural-științifică a Iașului.
Invitați pentru a vorbi la acest eveniment au fost academicianul Viorel Barbu, președintele Filialei din Iași a Academiei Române și editor al volumului; prof. univ. dr. Antonio Patraș, director al Şcolii Doctorale de Studii Filologice la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; prof. univ. dr. Bogdan Crețu, scriitor, critic literar și editor al volumului; conf. univ. dr. Livia Iacob, director executiv al Fundației Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și Meda Gâlea, editor al volumului.
Lansarea s-a desfășurat în programul ZILELOR ACADEMICE IEȘENE/ 2026.
Cartea a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Astăzi difuzăm discursul profesorului universitar, dr. în Filologie, Antonio Patraș, director al Şcolii Doctorale de Studii Filologice la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cel care zugrăvește, prin cuvânt, un tablou al volumului, cu accent pe principalele teme surpinse în capitolele acestuia.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Mitropolitul Iosif Naniescu (Sfântul Iosif cel Milostiv) a fost membru de onoare al Academiei Române din 1888 și un important donator al Bibliotecii Academiei Române, dăruind mii de cărți, manuscrise vechi, hărți și documente valoroase pentru patrimoniul cultural național.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Oana Mădălina Popescu, bibliotecar - arhivist, Cabinetul de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.

În ziua de luni, 12 octombrie 2026, în Aula Filialei Iași a Academiei Române, Bulevardul Carol I, Nr. 8, a avut loc prezentarea cărții - ACADEMIA ROMÂNĂ. Filiala Iași. Opt decenii în viața cultural-științifică a Iașului.
Invitați pentru a vorbi la acest eveniment au fost academicianul Viorel Barbu, președintele Filialei din Iași a Academiei Române și editor al volumului; prof. univ. dr. Antonio Patraș, director al Şcolii Doctorale de Studii Filologice la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; prof. univ. dr. Bogdan Crețu, scriitor, critic literar și editor al volumului; conf. univ. dr. Livia Iacob, director executiv al Fundației Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și Meda Gâlea, editor al volumului.
Lansarea s-a desfășurat în programul ZILELOR ACADEMICE IEȘENE/ 2026.
Cartea a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Din deschiderea evenimentului difuzăm discursul academicianului Viorel Barbu, cel care ne creionează, prin cuvânt, o imagine a volumului de față, cu accent pe ceea ce reprezintă, ieri și astăzi, calitatea de cercetător în cadrul institutelor Academiei Române.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

"Enescu în școli și comunități” este un program cultural-educativ organizat în contextul Concursului Internațional George Enescu. În anul 2026, cu ocazia lansării programului aniversar UNESCO 70 România de către Comisia Națională a României pentru UNESCO (CNR UNESCO), proiectul s-a extins și s-a integrat în calendarul acestor celebrări, cu precădere în școlile din Rețeaua ASPnet UNESCO (Associated Schools Network) .
Conform calendarului oficial stabilit de CNR UNESCO pentru perioada septembrie – decembrie 2026, programul „Enescu în școli și comunități” îmbină dimensiunea școlară cu cea comunitară prin mai multe module.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Valentina Liurcă, profesor fizică, Liceul Teoretic "Dante Alighieri".

Gabriela Gabor coordonează o rețea extinsă de peste 100 de unități de învățământ din România înscrise în programul ASPnet al UNESCO. Prin acest rol, promovează proiecte destinate dezvoltării durabile, incluziunii, educației STEM și cetățeniei globale în școli.
„Enescu în școli și comunități” este un program cultural-educativ organizat în contextul Concursului Internațional George Enescu. În anul 2026 cu ocazia lansării programului aniversar UNESCO 70 România de către Comisia Națională a României pentru UNESCO (CNR UNESCO), proiectul s-a extins și s-a integrat în calendarul acestor celebrări. 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Gabriela Gabor, expert în cadrul Subcomisiei de Educație a Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) și coordonator național al rețelei de școli asociate UNESCO (ASPnet) din România.

Programul „Enescu în școli și comunități” este o inițiativă culturală dedicată aducerii muzicii clasice în rândul elevilor, prin spectacole-ateliere, recitaluri și interacțiuni directe cu artiști renumiți și instrumente de patrimoniu, printr-o strânsă colaborare cu Comisia Națională a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) și organizatori precum Artexim / Concursul Internațional „George Enescu”.
Proiectul se leagă de rețelele școlare și valorile promovate de CNR UNESCO, aducând patrimoniul muzical românesc direct în educația tinerilor.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Cristina Uruc, manager al Artexim – organizatorul prestigiosului Festival și Concurs Internațional George Enescu.

Reprezentanții Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au organizat în septembrie 2026, prezentarea cărții Personalități ale presei românești. Lucrări ale Congresului Internațional de Istorie a Presei (ediția a XVII-a, 27-28 septembrie 2024, Iași). Volumul este coordonat de către Ștefania Bejan, Tudorel-Constantin Rusu și Gabriela Poleac, cadre didactice de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Evenimentul s-a desfășurat în incinta Librăriei „Orest Tafrali” din Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, corp A.
Alături de coordonatori, volumul a fost prezentat de două personalități marcante ale culturii ieșene, prof. univ. dr. Daniel Condurache, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. dr. emerit Laurențiu Șoitu.
Astăzi difuzăm discursul domnului profesor universitar doctor emerit Laurențiu Șoitu, expunere rostită cu prilejul lansării de zilele trecute din incinta prestigioasei universități ieșene.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.          

Biblioteca Academiei Române a lansat astăzi, în Aula Academiei Române, ultimele trei volume din seria „Istoria Bibliotecii Academiei Române (1867–2025)” dedicate perioadei 1990-2025.
Cele treisprezece volume urmăresc evoluția Bibliotecii din 1867 până în 2025, de la primele donații și începuturile colecțiilor până la transformarea instituției într-o bibliotecă modernă, conectată la universul digital.
 
Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Biblioteca Academiei Române a lansat astăzi, în Aula Academiei Române, ultimele trei volume din seria „Istoria Bibliotecii Academiei Române (1867–2025)” dedicate perioadei 1990-2025.
Cele treisprezece volume urmăresc evoluția Bibliotecii din 1867 până în 2025, de la primele donații și începuturile colecțiilor până la transformarea instituției într-o bibliotecă modernă, conectată la universul digital.
 
Cuvântul prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române.

Biblioteca Academiei Române a lansat astăzi, în Aula Academiei Române, ultimele trei volume din seria „Istoria Bibliotecii Academiei Române (1867–2025)” dedicate perioadei 1990-2025.
Cele treisprezece volume urmăresc evoluția Bibliotecii din 1867 până în 2025, de la primele donații și începuturile colecțiilor până la transformarea instituției într-o bibliotecă modernă, conectată la universul digital.
 
Cuvântul acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române.

Mircea-Gheorghe Abrudan este cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al  Academiei Române din Cluj-Napoca și doctor în Istorie al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
A studiat la Facultatea de Teologie Ortodoxă și la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul UBB Cluj-Napoca și a parcurs stagii de specializare și documentare a studiilor de master, doctorat și postdoctorat la Karl-Franzens Universität Graz-Austria, Ludwig Maximilians Universität München-Germania, Universität Wien-Austria, Österreichisches Staatsarchiv. (basilica.ro)
Un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.