Radio UZPR

Biblioteca Academiei Române a vernisat luni, 5 octombrie 2026, expoziția „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII”, în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125.
Cuvântul dr. Mariana Radu, specialistă a Cabinetului de Hărți al Bibliotecii Academiei Române și curatoarea expoziției.
 
 
Expoziția „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” își propune să prezinte publicului, în Sala „Theodor Pallady”, aproximativ 40 de materiale cartografice importante pentru istoria spațiului carpato-danubiano-pontic, provenite din fondul Ciotori.
Întreaga donație, care cuprinde peste 70 de materiale cartografice, va putea fi consultată și în cadrul unei expoziții virtuale pe site-ul instituției, care va fi inaugurată până la sfârșitul acestui an.
Expoziția este deschisă în perioada 5-16 octombrie 2026 și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00. Intrarea este liberă.

Reprezentanții Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au organizat în ziua de luni, 28 septembrie 2026, începând cu ora 14, prezentarea cărții Personalități ale presei românești. Lucrări ale Congresului Internațional de Istorie a Presei (ediția a XVII-a, 27-28 septembrie 2024, Iași). Volumul este coordonat de către Ștefania Bejan, Tudorel-Constantin Rusu și Gabriela Poleac, cadre didactice de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Evenimentul s-a desfășurat în incinta Librăriei „Orest Tafrali” din Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, corp A.
Alături de coordonatori, volumul a fost prezentat de două personalități marcante ale culturii ieșene, prof. univ. dr. Daniel Condurache, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. dr. emerit Laurențiu Șoitu.
Înaintea evenimentului, am invitat la dialog pe doamna conferențiar universitar, doctor în Filosofie, Ștefania Bejan de la Departamentul de Științe ale Comunicării și Relații Publice din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.               

Cuvântul conf. dr. Bogdan Suditu, Facultatea de Geografie a Universității din București, în deschiderea expoziției „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125.
Acad. Dimitrie N. Ciotori, una dintre personalitățile culturii românești din perioada interbelică, care a îmbinat activitatea diplomatică, literatura și publicistica într-o epocă marcată de importante transformări politice, a contribuit la îmbogățirea patrimoniului românesc printr-o donație de peste 70 de hărți extrem de valoroase. (Biblioteca Academiei Române)

Cuvântul prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române în deschiderea expoziției „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125.
Expoziția „Donația Dimitrie N. Ciotori – documente cartografice din secolele XVII-XVIII” își propune să prezinte publicului aproximativ 40 de materiale cartografice importante pentru istoria spațiului carpato-danubiano-pontic, provenite din fondul Ciotori.
 
Întreaga donație, care cuprinde peste 70 de materiale cartografice, va putea fi consultată și în cadrul unei expoziții virtuale pe site-ul instituției, care va fi inaugurată până la sfârșitul acestui an.
 
Expoziția este deschisă în perioada 5-16 octombrie 2026 și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00. Intrarea este liberă.

Episodul al șaptelea intră în Basarabia, unde presa românească are o altă dramă decât în Moldova din dreapta Prutului. La Chișinău, ziarul nu înseamnă doar informare sau dezbatere, ci recuperarea unei limbi împinse în marginea vieții publice. De la încercările fragile ale începutului de secol XX la „Cuvânt Moldovenesc”, presa devine formă de trezire națională. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Foileton Istoria Presei din Banat, document de lucru încărcat în conversație — model de construcție narativă pe episoade, cu tranziții istorice, centre urbane, schimbări de regim și schimbări de funcție a presei.
ISTORIA PRESEI DIN TRANSILVANIA — Foileton, document de lucru încărcat în conversație — model de structurare cronologică, cu axă tematică pe fiecare etapă și introduceri scurte pentru postarea pe site.
Moldova / Iași / începuturile presei
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași — colecția digitală „Albina Românească”.
Fișe bibliografice și istorice privind „Albina Românească”, Gheorghe Asachi și apariția gazetei politico-literare la Iași.
Surse de istorie literară privind „Alăuta Românească” și rolul ei ca primă revistă literară a Moldovei.
Surse privind „Dacia literară”, Mihail Kogălniceanu și programul cultural al revistei.
Presa Unirii
Enciclopedia României — articolul „Steaua Dunării”.
Muzeul Național al Literaturii Române Iași — materiale despre „Steaua Dunării” și nașterea „Horei Unirii” în jurul publicației.
Iașiul revistelor de idei
Revista „Viața Românească” — istoricul publicației și rolul lui Constantin Stere, Paul Bujor și Garabet Ibrăileanu.
Studii de istorie literară despre poporanism, presa ieșeană și rolul revistelor culturale în modernizarea spațiului public românesc.
Bucovina / Cernăuți
Studii despre presa românească din Bucovina, „Gazeta Bucovinei”, „Junimea literară” și viața editorială românească din Cernăuți.
Lucrări despre Cernăuțiul habsburgic, universitate, comunitățile germană, română, ucraineană/ruteană, evreiască și polonă.
Basarabia / Chișinău
Europa Liberă Moldova — seria istorică despre Basarabia în presa românească din anii 1917–1918.
Surse despre ziarul „Basarabia”, revista și ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa și presa renașterii naționale basarabene.
Enciclopedia României — articolul „Cuvânt Moldovenesc”.
Perioada comunistă și contemporană
Studii despre presa regională din România comunistă.
Lucrări despre presa din RSS Moldovenească, alfabet, limbă, propagandă și identitate sovietică.
Arhiva Națională a Republicii Moldova — materiale despre anii 1989–1991.
Rapoarte contemporane privind libertatea presei în Republica Moldova, dezinformarea și vulnerabilitățile spațiului media.
 

 
Continuăm dialogul pe care l-am început într-o relatare trecută cu muzicianul Mihai Doloton din Raionul Călărași, Republica Moldova. Vorbim despre viața și opera bincunoscutului instrumentist acordeonist Marcel Budală, teme reflectate în volumele: Viața și activitatea lui Marcel Budală și Marcel Budală – un veac de lumină peste muzica sa.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Zilele Industriei Filmului Românesc - ediția a 6-a - este un eveniment dedicat tuturor celor implicați în cinematografia autohtonă - de la cineaști multi-premiați la debutanți, de la autorități locale și centrale și până la ambasadorii unor țări cu tradiție în coproducția de filme cu România.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Cabinetul de numismatică al Bibliotecii Academiei Române deține o colecție impresionantă de peste 150.000 de unități (monede, medalii, sigilii, pietre gravate și timbre), constituită încă din anul 1871. Este una dintre cele mai importante și valoroase ansambluri numismatice din Europa, organizată după modelul marilor centre occidentale. Piese reprezentative din acest tezaur pot fi admirate și în cadrul expoziției permanente a Bibliotecii Academiei Române.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu cercetător dr. Emanuel Petac, șeful Cabinetului Numismatic al Academiei Române și președinte al Societății Numismatice Române.

hub digital pentru presa culturală de limbă română din Europa
Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă română din diaspora europeană, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul se derulează în perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, în componenta sa fizică, în Spania – Nava, Oviedo, Gijón și Santander –, unde va fi prezentat între 30 septembrie și 5 octombrie 2026.
Proiectul este inițiat de Asociația Opera Scrisă.RO, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România — Filiala Occident, Diaspora și Minorități, și este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Partener media: RADIO ROMÂNIA CULTURAL.
Website: https://www.romaniacultural.eu/
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dan Mircea Cipariu.

Stimați prieteni, relatăm de la ZIUA LIMBII ROMÂNE – sărbătoarea românilor de pretutindeni, activitate culturală desfășurată, la Iași, în ziua de 30 august 2026, începând cu ora 11, în incinta Grădinii Botanice „Anastasie Fătu”.
Organizatori ai evenimentului au fost reprezentanții Primăriei Municipiului Iași, ai Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași, și cei ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Viziunea noastră pe termen mediu este sa realizăm un spațiu pentru caligrafi, în care educația și perpetuarea scrisului de mână sa fie în prim plan, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Într-o epocă a digitalizării ne dorim ca scrisul de mână să rămână de actualitate. (https://www.mariart.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Maria Mădălina Bădescu.
Material difuzat în emisiunea IClasa, Radio România Cultural.

Astăzi facem popas în satul Condrătești, Raionul Ungheni, Republica Moldova, acolo unde, nu demult, am participat la prezentarea cărții – CONDRĂTEȘTI, sat din plămădiri cerești (Antologie de poezie).
De la acest eveniment cultural, stăm de vorbă cu scriitor Maria Șeptelici din Chișinău, originară din Năpădeni, sat situat nu departe de Condrătești; apoi, dialogăm cu interpreta de muzică populară Oxana Mardari, profesor de vioară și canto la Școala de Muzică „Eugen Doga” din Chișinău, invitată de onoare a evenimentului de zilele trecute din Condrătești, cea care ne povestește despre dragostea pentru cultura populară, recitându-ne și o poezie din volumul CONDRĂTEȘTI, sat din plămădiri cerești, poem semnat de către Veronica Simionica-Hasnaș, contributor al volumului, ultimul interlocutor al relatării noastre.
Un alt interlocutor este scriitorul Vasile Fotescu, fiu al satului Condrătești, cel care ne conturează, prin cuvânt, o imagine a antologiei de poezie, volum din care ne recită câteva poeme, poeme în care este suprinsă dragostea pentru neam, pentru familie, dar mai ales pentru tradiție.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Mesajul campaniei: „Află faptele. Înțelege ce contează. Alege un jurnalism de încredere. Pentru că este #DreptulTăuDeAȘti.”
Traducerea materialului audio:
În urmă cu un an, 11 economiști de renume au tras un semnal de alarmă, îndemnând guvernele să investească activ în jurnalismul de interes public în era inteligenței artificiale (IA).
Mesajul lor a fost clar: fiecare sector al societății — de la economie și sănătate până la educație și armată — depinde de producerea unor informații solide și bazate pe fapte.
Un an mai târziu, IA a devenit și mai sofisticată și mai rapidă, fiind capabilă să răspândească dezinformare și informații eronate la scară largă; acest fenomen este considerat acum o amenințare globală majoră.
Guvernele investesc sume uriașe în IA, mizând pe faptul că aceasta va genera o creștere economică semnificativă.
În același timp, la nivel mondial, jurnalismul traversează o criză financiară severă, care continuă să se agraveze.
Ne aflăm acum la o răscruce; există două direcții posibile.
Primul scenariu:Economiile noastre vor avea de suferit:Dezinformarea costă economia globală între 350 și 510 miliarde de dolari în fiecare an.
Pe măsură ce redacțiile își închid porțile și reduc personalul, nu va mai rămâne nimeni pe teren care să relateze despre un incendiu de proporții în timp ce acesta are loc sau să scoată la lumină următorul scandal de corupție.
Golul astfel creat va fi umplut de interese autoritare, de interese private și de conținut generat de IA.
Va deveni mai ușor ca alegerile să fie destabilizate și distorsionate. Polarizarea politică se va accentua.Impactul este real: atunci când jurnalismul dispare, nu doar redacțiile plătesc prețul, ci și dumneavoastră.
Există însă și o altă cale, iar dovezile în acest sens există deja.
Jurnalismul de interes public aduce stabilitate piețelor financiare și investițiilor străine.Acesta scoate la iveală fraudele și infracțiunile financiare.
Mass-media oferă informații credibile despre alegeri.Jurnaliștii dezvăluie corupția politică.Jurnalismul oferă cetățenilor și guvernelor mijloacele necesare pentru a utiliza resursele în cunoștință de cauză.
Informațiile sigure salvează vieți în timpul crizelor sau al pandemiilor.
Experții estimează că doar 0,1% din PIB-ul global — echivalentul cheltuielilor militare mondiale pe o perioadă de 15 zile — ar putea finanța o presă publică sănătoasă și ar putea asigura un mediu informațional sigur pentru cetățenii de pretutindeni.
Astăzi, guvernele au încă o oportunitate:Aceea de a se angaja să ofere sprijin pe termen lung mass-mediei, atât în ​​propriile țări, cât și la nivel global. Și pentru a combate distorsiunile pieței prin crearea unor condiții de concurență echitabile pentru mass-media și marile companii din sectorul tehnologic care utilizează conținutul creat de instituțiile de presă.
O presă liberă, solidă și viabilă, care servește interesul public, reprezintă, în cele din urmă, cel mai bun scut împotriva unei lumi dominate de dezinformare.
Investiți acum. Acționați acum. Înainte să fie prea târziu.
worldnewsday.org

Acest episod se desparte de Iași și intră în Bucovina, acolo unde Cernăuțiul devine un centru de presă într-un spațiu imperial multilingv. Presa românească bucovineană nu apare într-un stat românesc, ci într-o competiție de limbi, școli, biserici și instituții, în care germana, româna, ucraineana, polona și idișul construiesc o lume urbană de o complexitate rară. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Foileton Istoria Presei din Banat, document de lucru încărcat în conversație — model de construcție narativă pe episoade, cu tranziții istorice, centre urbane, schimbări de regim și schimbări de funcție a presei.
ISTORIA PRESEI DIN TRANSILVANIA — Foileton, document de lucru încărcat în conversație — model de structurare cronologică, cu axă tematică pe fiecare etapă și introduceri scurte pentru postarea pe site.
Moldova / Iași / începuturile presei
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași — colecția digitală „Albina Românească”.
Fișe bibliografice și istorice privind „Albina Românească”, Gheorghe Asachi și apariția gazetei politico-literare la Iași.
Surse de istorie literară privind „Alăuta Românească” și rolul ei ca primă revistă literară a Moldovei.
Surse privind „Dacia literară”, Mihail Kogălniceanu și programul cultural al revistei.
Presa Unirii
Enciclopedia României — articolul „Steaua Dunării”.
Muzeul Național al Literaturii Române Iași — materiale despre „Steaua Dunării” și nașterea „Horei Unirii” în jurul publicației.
Iașiul revistelor de idei
Revista „Viața Românească” — istoricul publicației și rolul lui Constantin Stere, Paul Bujor și Garabet Ibrăileanu.
Studii de istorie literară despre poporanism, presa ieșeană și rolul revistelor culturale în modernizarea spațiului public românesc.
Bucovina / Cernăuți
Studii despre presa românească din Bucovina, „Gazeta Bucovinei”, „Junimea literară” și viața editorială românească din Cernăuți.
Lucrări despre Cernăuțiul habsburgic, universitate, comunitățile germană, română, ucraineană/ruteană, evreiască și polonă.
Basarabia / Chișinău
Europa Liberă Moldova — seria istorică despre Basarabia în presa românească din anii 1917–1918.
Surse despre ziarul „Basarabia”, revista și ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa și presa renașterii naționale basarabene.
Enciclopedia României — articolul „Cuvânt Moldovenesc”.
Perioada comunistă și contemporană
Studii despre presa regională din România comunistă.
Lucrări despre presa din RSS Moldovenească, alfabet, limbă, propagandă și identitate sovietică.
Arhiva Națională a Republicii Moldova — materiale despre anii 1989–1991.
Rapoarte contemporane privind libertatea presei în Republica Moldova, dezinformarea și vulnerabilitățile spațiului media.
 

„Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor” apare lunar, de-a lungul a trei ani de vârstă: 1908-1911, ca supliment al revistei bucureştene „Albina - enciclopedică, populară”, fondată de Spiru Haret, în 1897. Comitetul de redacţie al buletinului este condus de academicianul Ion Kalideru, care tocmai ce îşi încheiase mandatul de preşedinte al Academiei Române, propunând acest buletin ca „o cronică a tuturor manifestărilor de activitate extraşcolară”, întrucât observase că învăţătorii şi preoţii „şi-au înţeles chemarea în afară de zidurile şcoalei şi ale bisericii”.
Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

La Iași, în ziua de marți, 15 septembrie 2026, începând cu ora 17 și 30 de minute, în incinta Cercului Militar a avut loc ediția a XXXVII-a (a 37-a) a Salonului de Vară (pictură și metaloplastie).
Ediția de anul acesta s-a desfășurat sub titulatura - INTERIOR.
Au expus artiștii plastici: Iulia Albu, Constantin Andrușcă, Elena Chirica, Raluca-Simona Chitariu, Carolina Harnagea, Mioara Tereja, Octavia Vizitiu, Felicia Zet.
Expoziția a fost prezentată de către artiștii plastici - Raluca-Simona Chitariu, președinte al Asociației Artiștilor Plastici IAȘI-ART și Costel Iftinchi.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.