Radio UZPR

Academia de Științe a Moldovei (AȘM) și Academia Română a organizat astăzi, 31 august 2026, de la ora 11:00, o ședință festivă și tradiționalele lecturi academice dedicate Zilei Limbii Române.
Cu această ocazie Victoria Fonari, președinte al Filialei Chișinău, UZPR, a dialogat despre traseul revenirii la grafie latină cu acad. Valeriu Matei, directorul Editurii Academia Română, scriitor, istoric, figură centrală a Mișcării de Renaștere Națională din Republica Moldova.

Ziua Limbii Române se sărbătorește la data de 31 august în Republica Moldova din 1990, în România din 2011 și în Ucraina din 2026.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Jovan Kiridzic.

Aripile Limbii Române la monumentul Doina și Ion Aldea-Teodorovici: Două inimi gemene, Chișinău 31 august 2026.
Victoria Fonari, președinte UZPR Filiala Chișinău.

În acest episod intrăm în anii în care presa moldovenească se desprinde de simpla informare și devine program cultural. De la „Alăuta Românească” la „Dacia literară”, Iașul nu mai tipărește doar știri, ci începe să formuleze o conștiință literară românească, cu Mihail Kogălniceanu în centrul unei schimbări decisive.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Foileton Istoria Presei din Banat, document de lucru încărcat în conversație — model de construcție narativă pe episoade, cu tranziții istorice, centre urbane, schimbări de regim și schimbări de funcție a presei.
ISTORIA PRESEI DIN TRANSILVANIA — Foileton, document de lucru încărcat în conversație — model de structurare cronologică, cu axă tematică pe fiecare etapă și introduceri scurte pentru postarea pe site.
Moldova / Iași / începuturile presei
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași — colecția digitală „Albina Românească”.
Fișe bibliografice și istorice privind „Albina Românească”, Gheorghe Asachi și apariția gazetei politico-literare la Iași.
Surse de istorie literară privind „Alăuta Românească” și rolul ei ca primă revistă literară a Moldovei.
Surse privind „Dacia literară”, Mihail Kogălniceanu și programul cultural al revistei.
Presa Unirii
Enciclopedia României — articolul „Steaua Dunării”.
Muzeul Național al Literaturii Române Iași — materiale despre „Steaua Dunării” și nașterea „Horei Unirii” în jurul publicației.
Iașiul revistelor de idei
Revista „Viața Românească” — istoricul publicației și rolul lui Constantin Stere, Paul Bujor și Garabet Ibrăileanu.
Studii de istorie literară despre poporanism, presa ieșeană și rolul revistelor culturale în modernizarea spațiului public românesc.
Bucovina / Cernăuți
Studii despre presa românească din Bucovina, „Gazeta Bucovinei”, „Junimea literară” și viața editorială românească din Cernăuți.
Lucrări despre Cernăuțiul habsburgic, universitate, comunitățile germană, română, ucraineană/ruteană, evreiască și polonă.
Basarabia / Chișinău
Europa Liberă Moldova — seria istorică despre Basarabia în presa românească din anii 1917–1918.
Surse despre ziarul „Basarabia”, revista și ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa și presa renașterii naționale basarabene.
Enciclopedia României — articolul „Cuvânt Moldovenesc”.
Perioada comunistă și contemporană
Studii despre presa regională din România comunistă.
Lucrări despre presa din RSS Moldovenească, alfabet, limbă, propagandă și identitate sovietică.
Arhiva Națională a Republicii Moldova — materiale despre anii 1989–1991.
Rapoarte contemporane privind libertatea presei în Republica Moldova, dezinformarea și vulnerabilitățile spațiului media.

Material realizat de Constantin Vlaicu, membru UZPR Filiala Caraș Severin.
Foto Petre Dalea.

Astăzi, împreună cu domnul profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, povestim despre volumul Scrisori II (1860-1868), de Fiodor Mihailovici Dostoievski. Cartea a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura POLIROM din Iași, ediție îngrijită, traducere din limba rusă, note și studiu introductiv de Leonte Ivanov.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Bunbănac Luiza-Antonela, Bibliograf SII în cadrul Serviciului Stampe, Muzică, Hărți.

Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, cercetare semnată de ilustrul savant Petru Caraman.
Ne vorbește profesor universitar, doctor în Filologie, Livia Cotorcea, îngrijitor al ediției, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Volumul a fost prezentat, la Iași, nu demult, în incinta Librăriei „Orest Tafrali”.
Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, de Petru Caraman, a văzut lumina tiparului la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în anul 2018.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.       

„Artiștii plastici din România și Austria își prezintă creațiile la Galeria Contemplor din Viena.”
 
Reportaj realizat de Mirela Dobre, jurnalist.

Academicianul Ioan Aurel Pop ne vorbește astăzi despre cartea 𝑯𝒖𝒏𝒆𝒅𝒐𝒓𝒆𝒔̧𝒕𝒊𝒊. 𝑶 𝒇𝒂𝒎𝒊𝒍𝒊𝒆 𝒆𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒂𝒏𝒂̆, semnată de domnia sa, ediția a II-a, revăzută și adăugită, publicată cu ocazia Anului 𝐈𝐚𝐧𝐜𝐮 𝐝𝐞 𝐇𝐮𝐧𝐞𝐝𝐨𝐚𝐫𝐚 (2026), în colaborare cu Editura Academiei Române – Centrul de Studii Transilvane.
 
Omagiu editorial „ultimului mare cruciat european”, Iancu de Hunedoara (1407?-1456), la 570 de ani de la trecerea în eternitate, sub egida Fundației Transilvania Leaders și a Primăriei Municipiului Hunedoara.
Pe copertă și la forzaț: Ludwig Rohbock (1824-1893), „Castelul Corvinilor”, litografie.
„A‐i revendica azi pe Hunedorești după criterii etnice ar fi o mare eroare, tocmai pentru că ei au fost personalități situate deasupra popoarelor și națiunilor medievale.”
Istoriografia românească a avut, încă de la începuturile sale, o aplecare specială spre cunoașterea istoriei familiei de Hunedoara. Pe de o parte, calitatea de român a multora dintre membrii familiei respective este consemnată direct în numeroase izvoare, iar pe de altă parte, cei mai mulți dintre protagoniști s‐au născut, au trăit, s‐au afirmat și au fost înmormântați în Transilvania ori au avut strânse legături cu Transilvania, care este o regiune istorică cu o imensă proporție etnică românească, un voievodat, un principat, o zonă distinctă, devenită ulterior parte integrantă a României. Mai mult, cariera politico‐militară a celor doi protagoniști ai familiei se împletește și cu istoria Țării Românești și a Moldovei. Mentalitatea romantică – așa cum s‐a întâmplat la toate popoarele – a integrat faptele glorioase ale personalităților românești medievale în tradiția națională, a transformat aceste personalități în eroi naționali, conferindu‐le o aură de glorie, precum și calitatea de „părinți ai patriei”. Imnul național al României, „Deșteaptă‐te, române!”, cu versurile sale compuse la 1848 de poetul revoluționar transilvănean Andrei Mureșanu, îi evocă între acești „părinți ai patriei”, exponenți ai națiunii române, pe Mihai Viteazul, principe‐erou creștin și primul unificator al Principatelor (provenit din Valahia), pe Ștefan cel Mare, principe‐erou creștin, cu aură de sfânt încă din timpul vieții (provenit din Moldova), și pe Corvini, eroi‐creștini apărători ai creștinătății, voievozi, guvernatori și regi (proveniți din Transilvania sau cu viața desfășurată în Transilvania). Versul sună mobilizator („Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, / Româna națiune, ai voștri strănepoți...”) și exprimă mai degrabă idealurile și viziunile secolului romantic și național decât realitatea istorică. Cam așa s‐au petrecut lucrurile la toate popoarele europene, istoria fiind chemată să legitimeze prezentul diferitelor generații. Istoricii au însă menirea să descifreze istoria în funcție de surse și să explice inclusiv transformarea unor personalități ale trecutului în eroi naționali sau în figuri legendare.
Din moment ce domeniul de la Hunedoara, primit de Voicu ca danie Regească în 1409, din moment ce acest cel mai impozant și reprezentativ castel gotic renascentist, cel de la Hunedoara, din moment ce locul nașterii regelui Matia (Cluj) și locul înmormântării lui Iancu (Alba Iulia) se află toate pe teritoriul României, este justificat acest interes local pentru tema noastră, interes care pornește încă din secolul al XV lea. În plus, o mare parte din sursele – mai ales documentare – privind familia de Hunedoara se află tot în arhivele din România sau în cele străine (mai ales din Ungaria) referitoare la români. Evident, cartea aceasta nu s ar fi putut scrie fără cercetările laborioase ale celorlalți istorici români interesați de temă, ale istoricilor unguri, germani, austrieci și ale altora, fiindcă istoria, ca și viața, nu are limite și nu trebuie să se scrie după alt criteriu decât cel al adevărului omenește posibil. Dar, fiind viață trăită de oameni, istoriei nu i este străin nimic din ceea ce este omenesc, prin urmare nici sentimentele și nici greșelile. Astfel că, în ciuda considerațiilor de mai sus despre etnicitate, a precauțiilor mele de istoric și a dorinței sincere de a fi și de a rămâne obiectiv, am scris această carte ca istoric român. Nici nu aș fi putut altminteri, în condițiile în care soarta a vrut să fiu român. Să pornim, astfel, împreună, cu mintea și cu sufletul, la descifrarea aventurii prin lume a Hunedoreștilor! – 𝐈𝐨𝐚𝐧-𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐏𝐨𝐩
 
Înregistrare realizată de Editura Școala Ardeleană.

Astăzi facem popas în incinta Muzeului de Etnografie și Artă Populară - Strada 9 Mai, Nr. 2 - din Tulcea.
Interlocutor ne este cercetător științific Alexandru Chiselev.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Volumul „Timpul ancorat în presă: interviuri, cronici, articole” de Victoria Fonari, apărut la București (Ed. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, 2025), reprezintă o valoroasă culegere de publicistică și critică literară.
Prezentare realizată de Teodora Marin, coordonator Editura UZP.

Reprezentanții Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în incinta Librăriei „Orest Tafrali”, Corp A, univesitate, au prezentat cercetarea - Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, de Petru Caraman, o ediție îngrijită de profesor universitar, doctor în Filologie, Livia Cotorcea de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Invitați pentru a prezenta cercetarea au fost universitarii, specialiști în Filologie, Ion H. Ciubotaru – plecat între timp în „satul stelelor”, Sorina Bălănescu și Livia Cotorcea.
Într-o relatare trecută, după cum bine știți, am ascultat, din timpul lansării, discursul doamnei profesor, doctor în Filologie, Sorina Bălănescu.
Astăzi, în relatarea noastră, despre volumul Restituiri din domeniul slavisticii. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, semnat de către de ilustrul savant Petru Caraman, ascultăm discursul regretatului academician Ion H. Ciubotaru, cunoscător al operei și vieții lui Petru Caraman.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.
 
 
 

Acest prim episod urmărește momentul în care Moldova intră în epoca presei moderne, prin Iașul lui Gheorghe Asachi și apariția „Albinei Românești”. Este povestea unei gazete care nu se naște din agitație politică, ci dintr-o nevoie mai adâncă: aceea de a organiza informația, de a educa publicul și de a transforma limba română într-un instrument al vieții publice.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
 
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Foileton Istoria Presei din Banat, document de lucru încărcat în conversație — model de construcție narativă pe episoade, cu tranziții istorice, centre urbane, schimbări de regim și schimbări de funcție a presei.
ISTORIA PRESEI DIN TRANSILVANIA — Foileton, document de lucru încărcat în conversație — model de structurare cronologică, cu axă tematică pe fiecare etapă și introduceri scurte pentru postarea pe site.
Moldova / Iași / începuturile presei
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași — colecția digitală „Albina Românească”.
Fișe bibliografice și istorice privind „Albina Românească”, Gheorghe Asachi și apariția gazetei politico-literare la Iași.
Surse de istorie literară privind „Alăuta Românească” și rolul ei ca primă revistă literară a Moldovei.
Surse privind „Dacia literară”, Mihail Kogălniceanu și programul cultural al revistei.
Presa Unirii
Enciclopedia României — articolul „Steaua Dunării”.
Muzeul Național al Literaturii Române Iași — materiale despre „Steaua Dunării” și nașterea „Horei Unirii” în jurul publicației.
Iașiul revistelor de idei
Revista „Viața Românească” — istoricul publicației și rolul lui Constantin Stere, Paul Bujor și Garabet Ibrăileanu.
Studii de istorie literară despre poporanism, presa ieșeană și rolul revistelor culturale în modernizarea spațiului public românesc.
Bucovina / Cernăuți
Studii despre presa românească din Bucovina, „Gazeta Bucovinei”, „Junimea literară” și viața editorială românească din Cernăuți.
Lucrări despre Cernăuțiul habsburgic, universitate, comunitățile germană, română, ucraineană/ruteană, evreiască și polonă.
Basarabia / Chișinău
Europa Liberă Moldova — seria istorică despre Basarabia în presa românească din anii 1917–1918.
Surse despre ziarul „Basarabia”, revista și ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa și presa renașterii naționale basarabene.
Enciclopedia României — articolul „Cuvânt Moldovenesc”.
Perioada comunistă și contemporană
Studii despre presa regională din România comunistă.
Lucrări despre presa din RSS Moldovenească, alfabet, limbă, propagandă și identitate sovietică.
Arhiva Națională a Republicii Moldova — materiale despre anii 1989–1991.
Rapoarte contemporane privind libertatea presei în Republica Moldova, dezinformarea și vulnerabilitățile spațiului media.

Cea de-a doua parte a emisiunii dedicată revistei „Floarea darurilor” accentuează contribuția substanțială a lui Nicolae Iorga prin semnarea de articole, studii și alte materiale. Totodată, acesta a ales colaboratori de marcă sau aflați la început de drum, care au adus un plus de valoare publicației, pe care au îmbogățit-o și înfrumusețat-o cu texte inspirate și bine realizate.
Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.
 

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Alina Popescu, șef serviciu "Stampe, muzică, hărți", Biblioteca Academiei Române.