Radio UZPR

„Buletinul activităţii sociale a preoţilor şi învăţătorilor” apare lunar, de-a lungul a trei ani de vârstă: 1908-1911, ca supliment al revistei bucureştene „Albina - enciclopedică, populară”, fondată de Spiru Haret, în 1897. Comitetul de redacţie al buletinului este condus de academicianul Ion Kalideru, care tocmai ce îşi încheiase mandatul de preşedinte al Academiei Române, propunând acest buletin ca „o cronică a tuturor manifestărilor de activitate extraşcolară”, întrucât observase că învăţătorii şi preoţii „şi-au înţeles chemarea în afară de zidurile şcoalei şi ale bisericii”.
Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

La Iași, în ziua de marți, 15 septembrie 2026, începând cu ora 17 și 30 de minute, în incinta Cercului Militar a avut loc ediția a XXXVII-a (a 37-a) a Salonului de Vară (pictură și metaloplastie).
Ediția de anul acesta s-a desfășurat sub titulatura - INTERIOR.
Au expus artiștii plastici: Iulia Albu, Constantin Andrușcă, Elena Chirica, Raluca-Simona Chitariu, Carolina Harnagea, Mioara Tereja, Octavia Vizitiu, Felicia Zet.
Expoziția a fost prezentată de către artiștii plastici - Raluca-Simona Chitariu, președinte al Asociației Artiștilor Plastici IAȘI-ART și Costel Iftinchi.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Oana Dimitriu, Bibliograf Biblioteca Academiei Române.
Foto: Frontispiciul de pe pagina de titlu a Octoihului reprezintă, în centru, acvila încoronată, ținând în cioc crucea, Stema Valahiei, aflată sub domnia lui Vlad al V-lea cel Tânăr, aceasta se află în centrul unei cruci cu laturile egale, care, la rândul său, se află într-un pătrat ornamentat cu o rețea de antrelacuri cu motive florale și vegetale, împletite. Legile simetriei sunt respectate, ornamentele fiind raportate la o linie mediană atât pe lățime, cât și pe lungime.
Realizarea frontispiciului este influențată de ornamentica manuscriselor medievale moldovenești din epoca lui Ștefan cel Mare.
Xilogravură în plină pagină reprezentând în prim-plan pe cei trei Sfinți autori ai Octoihului: Iosif, Teofan și Ioan Damaschin. Aceștia poartă haine ample și lungi, detaliile acestora sunt redate prin linii paralele și hașuri fine, din care se observă pliurile grele. Deasupra tunicilor, Sfinții poartă mantii largi lăsate să cadă peste genunchi. Cei trei Sfinți au aureole în jurul capetelor, conform iconografiei creștine, iar pe cap poartă o învăluitoare specifică zonelor din care provin. Astfel, Sfântul Iosif Imnograful, poartă o legătură caracteristică vremii, având o dublă semnificație, simbol al peregrinărilor sale și a sfințeniei, Sfântul Teofan, Episcopul Niceii, poartă un acoperământ cu cruce, semn al Sfințeniei și a poziției sale, Sfântul Ioan Damaschinul, poartă un turban specific regiunii Damasc, de unde era originar. Sunt înfățișați șezând pe un jilț arhieresc și purtând în mâini suluri desfășurate. Între planul inferior și cel superior, se remarcă un spațiu alb despărțitor pe care sunt inscripționate numele sfinților, element caracteristic erminiei bizantine. În registrul superior, este redată Biserica Mănăstirii Dealu, văzută din dreapta, se pot distinge pridvorul, absida și altarul, conform arhitecturii specifice regulilor și tehnicilor artei ortodoxe, cu ziduri masive, de piatră, pe corpul central se înalță o turlă, deasupra căreia se află crucea. Clopotnița se evidențiază ca un turn înalt și zvelt. Clădirea este înconjurată de o rețea de motive vegetale și florale, inclusiv un motiv stilizat al viței-de-vie, trimitere la numele Bisericii de la acea dată Sfântul Nicolae între Vii. Întregul ansamblu este înconjurat de un chenar de motive geometrice, temă întâlnită în manuscrisele vremii.
 

Relatarea de astăzi o dedicăm binecunoscutului instrumentist acordeonist Marcel Budală, născut la 9 iulie 1926 în Câmpina, Prahova și plecat în „satul stelelor” la 6 ianuarie 1989, București.
Concret, invitat la dialog avem pe profesorul Mihai Doloton - Călărași, Republica Moldova - cel care a dedicat o nouă carte binecunoscutului instrumentist, volum intitulat – Marcel Budală – un veac de lumină peste muzica sa. Volumul vede lumina tiparului cu o ocazie specială: anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea acordonistului Marcel Budală.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Prima întâlnire din programul FICT 2026 l-a adus în fața publicului pe academicianul Ioan-Aurel Pop, unul dintre cei mai apreciați intelectuali ai României contemporane.
Conferința „Despre răscolirea nechibzuită a trecutului” a deschis o conversație despre istorie, identitate, memorie colectivă și felul în care alegem să privim și să interpretăm trecutul.
Evenimentul a inclus și lansarea volumului „Antiromânismul. De la nedreptate istorică la denunț cultural”, apărut la Editura Școala Ardeleană — o carte care analizează momentele dificile prin care au trecut românii și formele prin care discursurile bazate pe ură continuă să se manifeste.
„Este bine să se audă vocea tuturor discriminaților”, afirmă Ioan-Aurel Pop.
Un început de festival care ne-a invitat să privim trecutul cu luciditate și să înțelegem mai bine prezentul. (FICT 2026)
 
Prezentare, moderator: Vasile George Dâncu, Directorul Editurii Școala Ardeleană din Cluj-Napoca.
 
Foto FICT 2026

𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚 𝟐𝟎𝟐𝟔 se deschide cu un moment de excepție: Conferința 𝑫𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒓𝒂̆𝒔𝒄𝒐𝒍𝒊𝒓𝒆𝒂 𝒏𝒆𝒄𝒉𝒊𝒃𝒛𝒖𝒊𝒕𝒂̆ 𝒂 𝒕𝒓𝒆𝒄𝒖𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊, susținută de academicianul 𝐈𝐎𝐀𝐍-𝐀𝐔𝐑𝐄𝐋 𝐏𝐎𝐏, unul dintre cei mai apreciați intelectuali ai României contemporane.  În cadrul manifestării, va avea loc lansarea volumului „𝑨𝒏𝒕𝒊𝒓𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒔𝒎𝒖𝒍. 𝑫𝒆 𝒍𝒂 𝒏𝒆𝒅𝒓𝒆𝒑𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒄𝒂̆ 𝒍𝒂 𝒅𝒆𝒏𝒖𝒏𝒕̦ 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍” de Ioan-Aurel Pop, apărut la Editura Școala Ardeleană.
Scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop.
Cartea este disponibilă pentru comenzi începând cu 25 septembrie 2026: https://tinyurl.com/n9st9pmr
https://www.facebook.com/events/1753983815816387/

Zilele trecute, am făcut popas în incinta Fundației EuroEd din Iași (str. Florilor, 1 C). Aici, am realizat câteva interviuri atât cu reprezentanții din conducere, cât și cu unii profesori care predau elevilor în școlile subordonate fundației.
Astăzi, stăm de vorbă cu doamna profesor universitar emerit, doctor în Filologie, Anca Colibaba, președinte executiv al Fundației EuroEd din Iași, cea care ne creionează o imagine a educației prin dialog intercultural și plurilingvism.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași. 

Familia Baiulescu a fost o familie de intelectuali de seamă din Șcheii Brașovului, care a avut un rol esențial în viața socială, culturală, politică și economică a românilor din Transilvania.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. univ. dr. Ioan Vlad.

„Vinul e poezie, e matematică, îmbinat cu puțină fizică… În filosofia vinificării ținem foarte mult cont de modul în care ne completăm ideile, viziunile și planurile cu fiecare recoltă în parte.” 
„Ingredientele” principale ale vinificației de la Cramele Recaș includ pasiunea, urmărirea standardelor optime de calitate și performanța continuă. Ne-o demonstrează chiar Hartley și Nora, vinificatorii care au dedicat un istoric de mai bine de 14 de ani creării celor mai cunoscute și îndrăgite vinuri din portofoliul Cramelor Recaș.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Cu „Viața Românească”, presa moldovenească intră în etapa marilor reviste de idei. Iașul nu mai este doar orașul începuturilor, ci orașul unei critici sociale mature, în care literatura, politica, satul românesc, modernizarea și neliniștea intelectuală se întâlnesc într-o publicație de mare autoritate. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Foileton Istoria Presei din Banat, document de lucru încărcat în conversație — model de construcție narativă pe episoade, cu tranziții istorice, centre urbane, schimbări de regim și schimbări de funcție a presei.
ISTORIA PRESEI DIN TRANSILVANIA — Foileton, document de lucru încărcat în conversație — model de structurare cronologică, cu axă tematică pe fiecare etapă și introduceri scurte pentru postarea pe site.
Moldova / Iași / începuturile presei
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași — colecția digitală „Albina Românească”.
Fișe bibliografice și istorice privind „Albina Românească”, Gheorghe Asachi și apariția gazetei politico-literare la Iași.
Surse de istorie literară privind „Alăuta Românească” și rolul ei ca primă revistă literară a Moldovei.
Surse privind „Dacia literară”, Mihail Kogălniceanu și programul cultural al revistei.
Presa Unirii
Enciclopedia României — articolul „Steaua Dunării”.
Muzeul Național al Literaturii Române Iași — materiale despre „Steaua Dunării” și nașterea „Horei Unirii” în jurul publicației.
Iașiul revistelor de idei
Revista „Viața Românească” — istoricul publicației și rolul lui Constantin Stere, Paul Bujor și Garabet Ibrăileanu.
Studii de istorie literară despre poporanism, presa ieșeană și rolul revistelor culturale în modernizarea spațiului public românesc.
Bucovina / Cernăuți
Studii despre presa românească din Bucovina, „Gazeta Bucovinei”, „Junimea literară” și viața editorială românească din Cernăuți.
Lucrări despre Cernăuțiul habsburgic, universitate, comunitățile germană, română, ucraineană/ruteană, evreiască și polonă.
Basarabia / Chișinău
Europa Liberă Moldova — seria istorică despre Basarabia în presa românească din anii 1917–1918.
Surse despre ziarul „Basarabia”, revista și ziarul „Cuvânt Moldovenesc”, Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa și presa renașterii naționale basarabene.
Enciclopedia României — articolul „Cuvânt Moldovenesc”.
Perioada comunistă și contemporană
Studii despre presa regională din România comunistă.
Lucrări despre presa din RSS Moldovenească, alfabet, limbă, propagandă și identitate sovietică.
Arhiva Națională a Republicii Moldova — materiale despre anii 1989–1991.
Rapoarte contemporane privind libertatea presei în Republica Moldova, dezinformarea și vulnerabilitățile spațiului media.

Relatăm din comuna Mogoșești, județul Iași, acolo unde în ziua de sâmbătă, 29 august 2026, începând cu ora 18, am participat în incinta Muzeului Satului la sărbătoarea - Noaptea Muzeelor la Sate.
Ediția de anul acesta, a IV-a, a avut deschise – în ținuturile locuite de români - 183 de obiective în 39 de județe din România și 12 raioane din Republica Moldova.
Noaptea Muzeelor la Sate este un proiect inițiat de către reprezentanții Rețelei Naționale a Muzeelor din România în anul 2023.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

La împlinirea vârstei de 65 de ani, Erwin Josef Țigla a fost omagiat pentru activitatea desfășurată timp de mai bine de cinci decenii în sprijinul culturii germane din Banat și din România.
Bibliotecar, scriitor și editor, Erwin Josef Țigla este implicat în promovarea limbii germane, a patrimoniului cultural, a literaturii și a tradițiilor comunității germane din Banatul Montan. (radioresita.ro)
Interviu realizat de Adriana Telescu, filiala Caraș Severin a UZPR.

Cuvintele nu au granițe, iar atunci când ele se întâlnesc sub semnul libertății și al memoriei, spațiul cultural românesc devine unul singur. Zilele acestea, Chișinăul vibrează pe frecvențele literaturii de calitate în cadrul Festivalului CHILL – Chișinău Laborator Literar (17-24 septembrie).
Castelul MIMI este un spațiu al efervescenței, al ideilor proaspete și al întâlnirilor care lasă urme.Într-o astfel de atmosferă inspirațională, Victoria Fonari, președinta Filialei Chișinău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), a provocat un dialog de excepție. Invitatul său la microfon a fost nimeni altul decât Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România.

Festivalul Dovleacului 2026, la Kikinda, Serbia – ediția a 41-a are loc în perioada 17–20 septembrie 2026. Ediția a 41-a aduce din nou atracții spectaculoase și concerte. Degustări de produse tradiționale cu dovleac (plăcinte, rachiuri, bere). Cântări, târguri meșteșugărești și expoziții cu dovleci gigantici. Cântăreții Dragana Mirković și Goca Tržan în concert.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Jasmina Milankov, directoarea Organizației Turistice a Orașului Kikinda.
Traducere de Cirin Olivera.

Luni, 16 septembrie, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a găzduit o manifestare culturală de înaltă ținută, organizată în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Filiala Chișinău.
Victoria Fonari, doctor conferențiar universitar, președinte al Filialei Chișinău, UZPR, a dialogat cu invitată specială Valeria Bilț, doctor în filologie, poet, prozator, critic literar, jurnalist, membru UZPR, președinte al Despărțământului Astra Lăpușeană", redactor-șef al  revistei „Astra Lăpușeană", fondatoarea Festivalului Internațional de Literatură, Artă și Tradiție „Zilele Iei, Zilele Poeziei".

Astăzi stăm de vorbă cu scriitor Mihaela Băbușanu din Bacău, cea care ne povestește despre activitatea interculturală – Japonia departe – aproape de Bacău, eveniment aflat la ediția a VIII-a, organizat, anul acesta la 1 iunie, în incinta Universității „George Bacovia”.
Pe doamna Băbușanu am întâlnit-o - în Iași - la evenimentul Inginerie și poezie, activitate culturală organizată la 24 iulie în Sala „Ștefan Procopiu” din incinta Palatului Culturii, și am invitat-o la dialog.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.