Radio UZPR

Africa, dialog între culturi, 22 - 24 mai

UZPR, partener media al evenimentului „Africa, dialog între culturi”, derulat de CNR UNESCO.
Anul acesta, în perioada 22-24 mai, CNR UNESCO organizează o serie de evenimente dedicate zilei Africii, sub genericul Africa, dialog între culturi. Partenerul CNR UNESCO este Institutul de Studii Africane de la Universitatea din București.
Prima zi, 22 mai, va fi consacrată unei călătorii cromatice și simbolice, care evidențiază coabitarea și valențele ”patrimoniului viu”, cu ajutorul a două expoziții: „Amintiri din Africa” - expoziție foto de Helmuth Ignat (National Geographic România) și „Africa, un continent al măștilor”- expoziție de măști africane din colecția privată a domnului Virgiliu Pop. Alegerea temei a fost influențată de o altă aniversare UNESCO, și anume, 20 de ani de la adoptarea Convenției privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
În data de 23 mai, profesorul și arheologul Hamady Bocoum, director al Musée des civilisations noires din Senegal, va susține conferința extraordinară intitulată: „Peisaje megalitice din Senegambia, un patrimoniu mondial al umanității”, având ca subiect principal o serie de situri înscrise în Lista UNESCO a patrimoniului mondial al umanității (Cercles mégalithiques de Sénégambie /The Stone Circles of Senegambia). Data de 24 mai va fi consacrată analizei, din perspectivă interculturală, a rolului ritualic și simbolic al măștii în culturile africane și sud-est europene.
Partenerii media ai CNR UNESCO sunt Televiziunea Română, respectiv TVR Cultural și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Epoca lui Cuza în opera lui Alexandru Lapedatu

Prof. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române - Epoca lui Cuza în opera lui Alexandru Lapedatu.
Academia Română, prin Secția de științe istorice și arheologie, a organizat joi, 18 mai 2023, sesiunea științifică „Alexandru Ioan Cuza, 150 de ani de la moarte“. Manifestarea s-a desfășurat în Aula Academiei Române. 
Prima alocuțiune prezentată de prof. Ioan Bolovan, în Aula Academiei Române, de la numirea de membru corespondent al Academiei Române.
Înregistrare din Aula Academiei Române.

Cinstirea memoriei împăratului Napoleon al III-lea și ceremonia înmormântării domnitorului Alexandru Ioan Cuza în România anului 1873

Prof. Gheorghe Cliveti, membru corespondent al Academiei Române, Directorul Institutului de Istorie „A.D.Xenopol”, Filiala Iaşi a Academiei Române - Cinstirea memoriei împăratului Napoleon al III-lea și ceremonia înmormântării domnitorului Alexandru Ioan Cuza în România anului 1873.
Academia Română, prin Secția de științe istorice și arheologie, a organizat joi, 18 mai 2023, sesiunea științifică „Alexandru Ioan Cuza, 150 de ani de la moarte“. Manifestarea s-a desfășurat în Aula Academiei Române. 
Înregistrare din Aula Academiei Române.

România este prezentă la Bienala de Arhitectură de la Veneția

Suntem onorați să vă anunțăm că „Acum, Aici, Acolo" este proiectul care reprezintă România la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023.
Pavilionul României este un accelerator de idei și o cercetare despre invenții și inovații colaborative observate atât în practica contemporană de arhitectura românească cât și în zona tehnologică foarte puțin cunoscută. 
Expoziția aduce în prim plan invenții românești uitate, precum prima mașină aerodinamică din lume cu roțile în caroserie, un sistem de desanilizare a apei, mașini electrice realizate prin upcycling, o instalație de captare a energiei valurilor și sisteme de prefabricare a locuințelor sociale.
Cea de-a 18-a Expoziție Internațională de Arhitectură - La Biennale di Venezia va avea loc în Veneția, începînd de azi, 20 mai până la 26 noiembrie cu participarea a 63 de țări, printre care și România.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Emil Ivănescu, curatorul expoziției.

Unirea Principatelor – perspective bibliografice

Acad. Victor Spinei, președintele Secției de științe istorice și arheologie.Unirea Principatelor – perspective bibliografice.
Academia Română, prin Secția de științe istorice și arheologie, a organizat joi, 18 mai 2023, sesiunea științifică „Alexandru Ioan Cuza, 150 de ani de la moarte“. Manifestarea s-a desfășurat în Aula Academiei Române. 
Înregistrare din Aula Academiei Române.

Dimitrie A. Sturdza – Memoriu asupra portretelor domnilor români

Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române a deschis expoziția „Dimitrie A. Sturdza – Memoriu asupra portretelor domnilor români“.
Expoziţia este organizată cu ocazia împlinirii a 190 de ani de la nașterea omului politic și academicianului Dimitrie Alexandru Sturdza și prezintă publicului un număr de 66 de gravuri înfățișând domnitori români. Conceptul expozițional are ca punct de plecare un studiu prezentat de D.A. Sturdza la Academia Română în ședința din 8/20 septembrie 1874, intitulat „Memoriul asupra portretelor domnilor români“.
Expoziția va fi deschisă în perioada 18-30 mai 2023, de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă.
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Conferința Națională Cartea veche românească și străină, ediția a II-a

Secțiunea Carte veche. Conservare. Restaurare din cadrul Asociației Bibliotecarilor din România (ABR), în colaborare cu Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu), organizează ediția a II-a Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, cu tema „Liturghierul lui Macarie (1508) – 515 ani de tipar românesc”.
Evenimentul se va desfășura hibrid (online și fizic) la Bucureşti și Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu), în zilele de 19 și 20 mai 2023.
Partenerii acestui eveniment științific, cărora dorim să le mulțumim pe această cale, sunt următorii: Editura Eikon din București, Uniunea Ziariștilor Profeșioniști din România și Lumina Cuvântului
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
UZPR este partener media al acestui eveniment.
Link-ul de conectare la ZOOM pentru lucrările care vor fi susținute în cadrul Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, cu tema „Liturghierul lui Macarie (1508) – 515 ani de tipar românesc”, ediția a II-a, București, Mănăstirea Comana, 19-20 mai 2023 - https://us02web.zoom.us/j/88590555262.
Conferința va începe în această dimineață la ora 09:00. 

Ziua Internațională a Muzeelor

Corespondență de la Iași.
Gabriela Gurău, directorul Muzeului de Ştiinţele Naturii ”Ion Borcea” din Bacău, a fost invitată astăzi, joi, 18 mai 2023, la ”Pulsul zilei”, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață la Radio Iași.
 
 

Ziua Internațională a Muzeelor

Corespondență de la Iași, interviu realizat de Mihai Pohoață.
„Ziua Internațională a Muzeelor” este sărbătorită pe 18 mai începând cu anul 1977, conform deciziei Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM). În acest context, Memorialul Ipotești deschide porțile muzeului și totodată continuă maratonul artiștilor plastici botoșăneni cu expoziția de artă plastică a artistului botoșănean Florin Prodan „Sentimente și culori pentru Ipotești”.

Ioan Aurel Pop - Alexandru Ioan Cuza, ctitor al României moderne

Academia Română, prin Secția de științe istorice și arheologie, a organizat joi, 18 mai 2023, sesiunea științifică „Alexandru Ioan Cuza, 150 de ani de la moarte“. Manifestarea s-a desfășurat în Aula Academiei Române, începând cu ora 10, și a fost deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Remarcabila personalitate a omului de stat Alexandru Ioan Cuza și contribuția sa esențială la edificarea statului român modern vor fi evocate în prezentările acad. Victor Spinei, președintele Secției de științe istorice și arheologie, acad. Dorina Rusu, prof. Gheorghe Cliveti și prof. Ioan Bolovan, membri corespondenți ai Academiei Române, și prof. Dumitru Vitcu, cercetător al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iași.
Înregistrare din Aula Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XV) - „Buletinul Societăţii de Ştiinţe din București”

„Buletinul Societăţii Amicii Ştiinţelor Matematice” şi „Buletinul Societăţii de Ştiinţe Fizice”, care vor fuziona în anul 1897, în „Buletinul Societăţii de Ştiinţe din București”, buletine ale unor societăți științifice românești: „Societatea de Științe Fizice” și „Societatea Amicii Ştiinţelor Matematice”, contopite în „Societatea de Ştiinţe din București”, care, din 1903, îşi va spune „Societatea Română de Ştiinţe”.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.
Foto Biblioteca Academiei Române

Centenarul sfințirii întru preot a monseniorului Vladimir Ghica

În perioada 7-16 mai au avut loc la Paris manifestări legate de celebrarea centenarului sfințirii întru preot a monseniorului Vladimir Ghica care s-a petrecut în 1923 la biserica pariziană St. Vincent de Paul. Relicvele venite de la București, la inițiativa asociației „Fericitul Vladimir Ghica” au poposit în mai multe biserici pariziene, unde credincioșii români și francezi au putut să le venereze. De asemenea, au avut loc și o serie de conferințe și proiecții de film care au evocat personalitatea acestui prinț român, înalt prelat al bisericii catolice și martir al închisorilor comuniste. Născut la Constantinopol în 1873, monseniorul Ghica și-a sfârșit viața în închisoarea de la Jilava în 1854 și a fost beatificat de biserica catolică în 2013.
Chiar în ziua comemorării martirilor din închisorile comuniste din România, a avut loc o mesă comemorativă la biserica Sacre Coerur din Montmartre prezidată de Monseniorului Philippe Brizard, cel mai important specialist la ora actuală în viața și activitatea fericitului Vladimir Ghica.
Corespondență de la Paris, scurte interviuri realizate de dr. Raluca Prelipceanu (președinta asociației Arche culturelle) cu  Maria Sander, membră a Asociației Vladimir Ghica și Pr. Ovidiu Robu, capelanul comunității romano-catolice românești „Fericitul Vladimir Ghica” din Paris.

Iosif Vulcan și Revista Familia

Muzeul „Iosif Vulcan” din Oradea, a fost înființat în casa în care a locuit Iosif Vulcan (1841-1907), directorul fondator al revistei Familia. Colecția documentară cuprinde scrisori autografe ale colaboratorilor lui Iosif Vulcan, fotocopii, lucrările dramatice ale lui Iosif Vulcan, materiale ilustrând viața culturală din Transilvania, mobilier de Belle Époque. În prima încăpere este ilustrată activitatea cultural-literară a publicistului, iar următoarea încăpere este dedicată activității de la revista Familia.  Imobilul care adăpostește muzeul a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, fără etaj, doar cu un subsol boltit. Clădirea muzeului este declarată monument istoric.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Jurnalistul și producătorul de film John Florescu lansează ”Turneul de Educație Istorică”, a treia ediție

Turneul de Educație Istorică, aflat la cea de-a treia ediție, care promovează filmele documentare istorice "Maria, inima României", "Războiul Regelui" și "Regele Mihai: drumul către casă", intră într-o nouă etapă în care realizatorii John Florescu și Chainsaw Film Production îl fac mai accesibil tuturor categoriilor de public, de la copii și liceeni la vârstnici, de la veterani de război la comunități izolate din mediul rural.
Înregistare de la conferința de presă, București 16 mai 2023.

Doina Popescu: pilot, jurnalist, scriitor, blogger

Corespondență de la Oradea.
Interviu realizat de Florin Mihalca la Târgul de carte Gaudeamus, Oradea, 10-14 mai 2023.

Istoria presei culturale din Oradea. Studii. Volumul I

Alături de literatură sau de eseu, „livrările” mele pe piața bunurilor simbolice s-au orientat, mai ales în ultimii 15 ani, și spre istoria presei locale.Stau mărturie cele două volume consacrate presei bihorene între anii 1989-2000 (Dogma și opinie, respectiv Jurnalism și tranzitie – 2007), în fapt subiectul tezei de doctorat realizată la finele anului 2006. Ulterior, preocupările m-au condus spre un domeniu mai special, oarecum de nișă, acela al istoriei presei culturale. După ce activitatea academică s-a întrepătruns cu aceea de muzeograf, am început să studiez cu atenție prima serie a revistei Familia, fiind fascinat de alura unui om și editor de gazete, Iosif Vulcan, pe nedrept redus la statutul de naș literar al lui Mihai Eminescu. Chiar dacă este deosebit de onorant faptul că în paginile revistei sale l-a debutat pe cel ce mai apoi avea să fie etichetat drept poet național, înclin să cred că este cu totul reducționist unghiul acesta de abordare, lăsându-se într-un subsidiar păgubos dimensiunea cu adevărat importantă a personalității vulcaniene. Nu mă refer, țin să precizez, la creația sa literară, într-adevăr, lipsită de valoarea care să o acrediteze pe un raft prețios al literaturii române. (Florin Ardelean)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.