Radio UZPR

Petru Frăsilă jurnalist, scriitor, om de televiziune, invitat în studioul Radio UZPR. Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Episodul 8 (partea 2) – Epurarea propriu zisă a colecțiilor bibliotecii între anii 1949-1950.
Foto: Academia Română
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

150 de ani de la apariția ziarului „L'Abeille de la Roumanie” - partea II: subiecte propuse de „L'Abeille de la Roumanie”, cititorilor de limbă franceză interesați de spațiul economic și politic românesc, acum un secol şi jumătate.
„L'Abeille de la Roumanie” este primul titlu cu care începe primul tom din bibliografia naţională „Publicaţiile periodice româneşti”, apărând la București, în perioada februarie-noiembrie 1873.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.

Ziarul săptămânal Bihoreanul este citit de 53.000 persoane în Oradea şi 61.000 de persoane în judeţul Bihor, în medie pe ediţie.
De la 1 iulie 2009, de când trustul Media Pro a renunţat la tipărirea publicaţiilor locale, BIHOREANUL este realizat în continuare de aceeaşi echipă, editor fiind compania Bihor Media.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Mircea Chirilă, directorul ziarului Bihoreanul.
 

Legea care prevede ca 2023 să fie „Anul cultural Dimitrie Cantemir” a fost adoptată de Parlamentul României și de Președintele țării.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Episodul 8 (partea 1) – Epurarea propriu zisă a colecțiilor bibliotecii între anii 1949-1950.
Anul 1949 aduce cu sine și problema depozitului de dublete și a fondului de cărți interzise. Depozitul Fondului „Special” se afla în clădirea bibliotecii și era în plan, din cauza spațiului insuficient, mutarea acestuia în Casa Bellu (care se afla une este astăzi parcul Academiei), în două încăperi special amenajate.
S-a purces la etichetarea volumelor cu eticheta interzis, fiind desemnat în acest sens un funcționar al bibliotecii.
La finalul anului 1949 aflăm dintr-un raport intern numărul celor care lucrau la epurarea colecțiilor Bibliotecii Academiei Române, și anume: 27 de persoane, dintre care 23 în depozite și 4 la cataloage. (Silviu - Constantin Nedelcu)
Foto: Casa Ștefan Bellu. Sursa: https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/casa-stefan-bellu-fosta-a-lui-barbu-vacarescu-de-emanuel-badescu-10731420   
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.
 

Exponate din lumea audiovizualului, unele dintre ele mai vechi de o sută de ani, mai pot fi vizitate încă două săptămâni în Cetatea Oradea, în cadrul Muzeului Orașului. Este vorba despre expoziția jurnalistului orădean Dinicu Braghină.
 
Florin Mihalca a vizitat această expoziție, prilej cu care a realizat un interviu cu autorul.

Pentru români, instaurarea comunismului a reprezentat o schimbare radicală de valori, suprimarea libertății de exprimare și conviețuirea forțată cu un sentiment de angoasă, de teamă acută față de represaliile regimului de dictatură. Libertatea și speranța veneau pe calea undelor radio din Statele Unite și din Europa Occidentală, foarte mulți români adoptând o atitudine de rezistență la propaganda comunistă prin ascultarea posturilor care emiteau din lumea liberă. Una dintre vocile care a oferit speranță românilor în această perioadă a fost cea a lui Mircea Carp, care li s-a adresat mai întâi de la microfonul postului de radio Vocea Americii și, ulterior, de la Radio Europa Liberă. Generații de români îl asociază pe Mircea Carp cu vocea clară și fermă a crainicului de radio, însă puține persoane cunosc faptul că decanul de vârstă al presei românești din exil este la origine militar, ofițer al Armatei Regale Române, care a purtat cu mândrie uniformele a două arme de elită: tancuri și cavalerie. Încă din copilărie, Mircea Carp și-a dorit să urmeze o carieră militară, o influență deosebită în acest sens având-o tatăl său, Constantin Carp, ofițer de cavalerie și veteran al Primului Război Mondial. (MNIR)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Flavius Nicolae Roaită, Muzeul Național de Istorie a României, curatorul micro - expoziției: Mircea Carp. Șoim al Liceului Militar ,,Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. 

150 de ani de la apariția ziarului „L'Abeille de la Roumanie” - partea I: informaţii generale.
„L'Abeille de la Roumanie” este primul titlu cu care începe primul tom din bibliografia naţională „Publicaţiile periodice româneşti”, apărând la București, în perioada februarie-noiembrie 1873.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.

Gala Tineretului Prahovean 2023 organizată de Fundația Județeană pentru Tineret Prahova a avut loc la Sala Europa în data de 4 februarie 2023.
Cel mai bun tânăr jurnalist a fost desemnat Ștefan Vlăsceanu- Jurnalist la Observatorul Prahovean. Este unul dintre cei mai prolifici ziariști, cu zeci de articole publicate lunar. Premiul a fost înmânat de către Mihai Nicolae, fondatorul grupului Observatorul Prahovean.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu
Pentru a urmări Gala integral accesați link-ul youtube
https://www.youtube.com/watch?v=9AyMyejySIw

Episodul 7 - „Biblia cenzurii comuniste” – Publicațiile interzise până la 1 mai 1948.
Instrumentul principal care a servit în procesul de epurare și defascizare a colecțiilor Bibliotecii Academiei Române, precum și tuturor bibliotecilor, anticariatelor și librăriilor din țară a fost lucrarea Publicațiile interzise până la 1 mai 1948, publicată în anul 1948 la București de Ministerul Artelor și Informațiilor.
Ediția a 2-a a acestui volum a fost publicat în anul 2003 de Victor Frunză sub titlul Cartea cărților interzise.
Foto: volumul Cartea cărților interzise, București, Editura Victor Frunză, 2003. Sursa: arhiva personală Silviu – Constantin Nedelcu
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Noel Curran, director general al Uniunii Europene de Radiodifuziune, cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului 2023, reflectând asupra rolului mass-media de serviciu public în vremuri de criză, cu accent special pe rolul radioului în prevenirea conflictelor și susținerea păcii.
Uniunea Europeană de Radiodifuziune
Traducere Mădălina Corina Diaconu

Comisia Națională a României pentru UNESCO vă semnalează mesajul Radio România pentru Ziua Mondială a Radioului 2023.
World Radio Day 2023: All Stars for Peace la Radio România.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu doamna Madlen Șerban, secretar general CNR UNESCO.

Episodul 6 – Activitatea Bibliotecii în perioada 13 august – 31 octombrie 1948.
Într-un raport de activitate al Bibliotecii pentru perioada 13 august – 31 octombrie1948, aflăm că pe data de 13 august 1948 a fost numit Barbu Lăzăreanu, ca Director general, în locul Profesorului Iorgu Iordan care condusese instituția în perioada 9 iunie – 12 august 1948, în calitate de director interimar.
Din acest document reținem faptul că „s-a continuat lucrarea de scoatere din circulație a cărților și periodicelor cu conținut dăunător”.
Foto: Barbu Lăzăreanu, sursa: wikipedia.org și Iorgu Iordan, sursa: https://foto.agerpres.ro/foto/watermark/12456
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Bibliografia națională retrospectivă a periodicelor din România, reflectată în seria Publicațiile periodice românești, este o lucrare de mare întindere ce cuprinde descrierile majorității publicațiilor periodice românești tipărite pe teritoriile locuite de români, sau editate de români în alte țări.
Dintre publicațiile periodice, atât de diferite ca formă, conținut și periodicitate, au fost incluse ziarele, gazetele și revistele, adică periodicele în sensul strict al cuvântului: publicațiile de conținut variat, cu apariție periodică la intervale regulate de timp în cursul unui an (zilnică, săptămânală, lunară, trimestrială).
Printre primii ziariști care au contribuit la redactarea primelor ziare putem aminti pe C. N. Brăiloiu care a condus revista Album științific și literar la București, între 9 febr. și mart. 1847, G. R. Bosuceanu, care a redactat revista Album literar, la București, între dec. 1856 și mai 1857, Aurelian Treboniu Laurian și Nicolae Bălcescu care au redactat revista Magazin istoric pentru Dacia, la București, între 1845 și 1848, Zaharia Carcalechi care a condus revista Cantor de avis și comers, la București, între apr. 1837 și dec. 1842, care ulterior își schimbă titlul în Vestitorul românesc, din febr. 1843 până în ian. 1857.
Încă de la începuturile sale, presa a avut un rol mare la dezvoltarea vieții culturale a poporului român. Aici a fost locul în care își exprimau ideile cele mai de seamă personalități din acele vremuri precum Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Mihail  Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ion Ghica ș.a. (Luminița Radu, coordonatoarea lucrarii "Publicațiile periodice românești", Biblioteca Academiei Române)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Luminița Radu, coordonatoarea lucrarii "Publicațiile periodice românești", Biblioteca Academiei Române.
 

Un scurt dialog cu Teodor Biriş, de la „Jurnal bihorean” - premiul pentru secțiunea Presă Scrisă și Florin Mihalca de la Radio Transilvania, vice președinte UZP Bihor, premiul pentru secțiunea Radio.
Marți, 7 februarie 2023, la Oradea au fost decernate premiile pentru cei mai buni jurnaliști bihoreni ai anului 2022. Evenimentul a avut loc la Casa Tineretului din Oradea.
Interviuri de Mădălina Corina Diaconu