Radio UZPR

Un scurt dialog cu Laura Gal, premiată la Secţiunea „Jurnalistul de investigaţie” și Adrian Criș, Premiul Jurnalistul anului.
Marți, 7 februarie 2023, la Oradea au fost decernate premiile pentru cei mai buni jurnaliști bihoreni ai anului 2022. Evenimentul a avut loc la Casa Tineretului din Oradea.
Interviuri de Mădălina Corina Diaconu

Marți, 7 februarie 2023, la Oradea au fost decernate premiile pentru cei mai buni jurnaliști bihoreni ai anului 2022. Președintele UZP Bihor, Mircea Șerban Carțiș, ne oferă câteva detalii într-un scurt interviu cu Mădălina Corina Diaconu.
Evenimentul a avut loc la Casa Tineretului din Oradea.

Episodul 5 - Ședințele Comisiunii Bibliotecii (1948)
Epurarea şi defascizarea colecţiilor bibliotecii a continuat şi după anul 1944, până în 1948, imediat după abdicarea Regelui Mihai I şi transformarea Regatului României în Republică Populară, când a cunoscut o nouă etapă.
Din documentele Comisiunii Bibliotecii Academiei din anul 1948 aflăm că s-a început epurarea tuturor periodicelor care se refereau la membrii Dinastiei Regale, și nu numai.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.
Foto: Regele Mihai I, Sursa: https://gdb.rferl.org

Episodul 4 - Ședințele Comisiunii Bibliotecii Academiei (1946-1947)
În Arhiva Academiei Române se găsesc mai multe documente care întregesc această privire de ansamblu asupra evoluţiei bibliotecii la începutul instaurării regimului comunist, respectiv al constituirii Fondului „Special”. Dintre acestea pot fi amintite o serie de procese-verbale ale ședințelor Comisiunii Bibliotecii Academiei Române, care au avut loc între anii 1946-1947.
O adresă extrem de interesantă este cea din 1 august 1946 către Ministrul Afacerilor Interne, semnată atât de Președintele Academiei, Acad. Andrei Rădulescu (1880-1959) cât și de Secretarul General, Acad. Alexandru Lapedatu (1876-1950), prin aceștia doi au intuit ce avea să urmeze și s-au gândit să salveze toate acele obiecte de artă românească pentru următorii ani prin conservarea lor într-un depozit secret.
Foto: Andrei Rădulescu (1880-1959), Sursa: ro.wikipedia.org
Foto: Alexandru Lapedatu (1876-1950), Sursa: www.memorialsighet.ro
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Contribuția lui Iuliu Maniu la evoluția țării noastre în prima jumătate a secolului XX a fost esențială, iar el rămâne un model pentru cei de azi și de mâine.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Legea care prevede ca 2023 să fie „Anul cultural Dimitrie Cantemir” a fost adoptată de Parlamentul României și de Președintele țării.
Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei, un mare cărturar și istoric. S-a născut în anul 1673 și a trecut la Domnul în 1723, la vârsta de 50 de ani. Anul acesta se împlinesc 350 de ani de la nașterea cărturarului și 300 de la moartea lui.
„Se instituie anul 2023 ca «Anul cultural Dimitrie Cantemir», pentru celebrarea vieții și operei cărturarului”, se arată în primul articol al legii votate de Parlament.
Articolul 2 prevede că instituțiile centrale și locale pot organiza activități culturale pentru a celebra anul cultural.
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu.

Într-o conversație cu tinerii de astăzi, noi, adulții avem uneori  tendința să luăm un aer sfătos, înțelept, folosind nenumărate istorii sau pilde dintr-un timp care, totuși, a trecut demult. De foarte multe ori constatăm că generației adolescentine contemporane i s-au pus tot felul de etichete, poate în încercarea de a înțelege  ”conflictul” dintre generații.
Cu certitudine, viteza schimbărilor din acest secol este mult mai mare decât în alte perioade. Aproape pe nesimțite, s-a trecut de la celebri Mileniali la mai puțin cunoscuții sub această denumire, the Zeds, ”Z” adică generația Zoomer. Care este diferența? Milenialii au crescut folosind calculatoare mari, monitoare cu tub, telefoane cu butoane și internet pe dial-up. Sunt părinții copiilor și adolescenților de azi. „The Zeds” au crescut cu smartphone-uri, tablete, Wi-Fi și gadgeturi inteligente.
Și totuși, este incorect să punem etichete atât de simplist, pentru o generație tânără atât de complexă. Un exemplu este tânărul Dima Nancu, elev în clasa a XII-a, a Colegiului Național ”Mircea cel Bătrân” din Constanța. Dima este fascinat de istorie, citește foarte mult, ba chiar colaborează cu un important cotidian constănțean, în domeniul cultural. Din anul 2019 este redactorul șef al revistei liceale ”Zări Alb Astre”, care a împlinit 76 de ani de existență. A organizat campanii de promovare a acestui eveniment, a coordonat o întreagă echipă, au lansat de curând site-ul revistei.
De altfel, încă din școala generală, Dima a participat activ la proiecte legate de educație: în Consiliul Județean al Elevilor, pentru început, în Consiliul de Administrație al colegiului, în prezent.
Am stat de vorbă (printre scurtele momente de timp liber pe care le avea) chiar aproape de sfârșitul anului 2022. Desigur că în această înregistrare nu epuizăm toată paleta de preocupări ale lui Dima, dar se conturează frumos un portret al unui tânăr român de astăzi.
Steliana Bajdechi, UZPR Constanța
 
Steliana Bajdechi este un cunoscut jurnalist,  realizator în cadrul Studioului Regional Radio România Constanța, în perioada 1991-2020.  A conceput emisiuni complexe de actualitate cultural și educație non-formală, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Premiilor pentru Dialog Intercultural, Radio Constanţa , desfășurat între 2008-2013. În 2012 a primit titlul de realizator de excepţie al Radiodifuziunii Române. A absolvit Institutul Politehnic București în 1986 și, după intrarea în presă în 1991, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Are un masterat în ”Studii culturale” la Universitatea ”Ovidius” din Constanța. A fost partener în organizarea unor acţiuni culturale şi proiecte europene. A participat la seminarii de dialog interetnic (Constanţa, București, Freiburg-Germania, Lorient – Franţa). A fost președinte al Filialei Constanța a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, între 2009-2018. Este autoarea volumului de studii istorice ”Drumuri sub cenuşă. România și Grecia între 1944-1949”  apărut la  Editura „Dobrogea”, Constanța, în anul 2009 și a romanului ”Timpul regăsirii. Fiii Avdellei” apărut la Editura Eikon în 2018.

Episodul 3 – Memoriul din 1945 adresat Președintelui Academiei Române.
Un alt document la care facem referire este un Memoriu din 23 noiembrie 1945 adresat Preşedintelui Academiei Române, Dimitrie Gusti (1880-1955), de către patru şefi de serviciu ai Bibliotecii Academiei Române, între care se numără Traian Popovici, N. Istrati, I. P. Lupu și A. P. Todor.
Epurarea publicaţiilor, începută în 16 septembrie 1944 de către Traian Popovici, a continuat în Biblioteca Academiei Române şi avea să cunoască mai multe etape.
Foto: Dimitrie Gusti (1880-1955), sursa: www.rador.ro
Serial realizat în exclusivitate pentru Radio UZPR.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Episodul 2 - Bibliotecarul Traian Popovici: membru în Comisia de specială epurare a publicațiilor.
 
Serialul își propune să aducă în atenție, pe parcursul mai multor emisiuni, un subiect ce a căzut în negura uitării cu privire la istoricul Bibliotecii Academiei Române, şi anume: Fondul „Special” sau Fondul „Secret”.
Aşadar, pornind în descifrarea acestui subiect fascinant, ne vom opri asupra unor documente din Arhiva Academiei Române, cărți și reviste din colecțiile bibliotecii care lămuresc acest subiect, mai precis epurarea colecțiilor sale precum și constituirea, după anul 1948, a Fondului „Special”. (Silviu - Constantin Nedelcu)
Serial realizat în exclusivitate pentru Radio UZPR.
Foto: Traian Popovici si Corina Ionescu (colecție Biblioteca Academiei Române)
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Jurnalistul Lucian Șerban prezintă activitatea Filialei "Ioan Slavici" Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Ziarul regional “Gazeta Munteniei” a apărut pe piaţa presei regionale în anul 2003. Gazeta Munteniei se vrea un ziar independent, de informaţie social-economică, ce se adresează opiniei publice care merge neschimbată la pas după Revoluţia din decembrie 1989, fără mişcări importante în nisipul mişcător al tranziţiei. (gazetamunteniei.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ing. jurnalist Florenţ Mocanu, director-editor al ziarului regional Gazeta Munteniei.

Semnificația zilei de 24 ianuarie într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. 
În imagine: Stemă a României din epoca lui Cuza având deviza „Toți în unul”, de pe un vas de porțelan de Sèvres din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, foto Mark Perpits. (MNIR) 

Episodul 1 - Prima etapă a epurării colecțiilor Bibliotecii Academiei Române (7 decembrie sau 16 septembrie 1944?).
Serialul își propune să aducă în atenție, pe parcursul mai multor emisiuni, un subiect ce a căzut în negura uitării cu privire la istoricul Bibliotecii Academiei Române, şi anume: Fondul „Special” sau Fondul „Secret”.
Aşadar, pornind în descifrarea acestui subiect fascinant, ne vom opri asupra unor documente din Arhiva Academiei Române, cărți și reviste din colecțiile bibliotecii care lămuresc acest subiect, mai precis epurarea colecțiilor sale precum și constituirea, după anul 1948, a Fondului „Special”. (Silviu - Constantin Nedelcu)
Serial realizat în exclusivitate pentru Radio UZPR.
Interviuri de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Academia Română a reluat ciclul conferințelor cu public susținute la Fundația „Dalles“, după o întrerupere de 75 de ani. Evenimentul a avut loc joi, 19 ianuarie 2023, ora 9, în Sala „Dalles“ din Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 18. Conferința inaugurală a fost rostită de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. 
Înregistrare din timpul conferinței.

Prezentarea Filialei Cluj a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Material realizat de Cosmin Puriș, președintele Filialei Cluj a UZPR.

"Spre sfârşitul secolului Luigi Cazzavillan era considerat ca una dintre celemai importante personalităţi ale comunităţii italiene din Bucureşti,contribuind şi promovând multe iniţiative de binefacere atât în România,precum şi în oraşul natal." orizonturiculturale.ro
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.