Radio UZPR

Itinerar documentar-publicistic

Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic, un demers al jurnaliștilor din Republica Moldova.
Scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Liviu Bielai din Chișinău.

De la jurnalism la critică de teatru, punte peste gânduri și sentimente românești

Lansarea cărții „Teatrul Româno-Canadian. Schimburi culturale și strategii manageriale” de Simona Hodoș la Teatrul National din Bucuresti, Sala Media, 24 august 2022, 14:30.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Simona Hodoș - jurnalist, critic de teatru, manager cultural.

Revista UZP

Jurnalismul profesionist este despre responsabilitate socială uriașă și despre utilitate publică de primă linie.
Roxana Istudor

De la numele unui jurnalist, la numele unei străzi și în final, o carte de memorii

După o lungă carieră în care a construit proiecte ambiţioase în televiziune şi cinema, în special, în cultură, în ansamblu, fiind membru al comitetului de selecţie sau delegat oficial pentru prestigioasele festivaluri internaţionale de film de la Cannes şi Berlin, producător de filme TV şi documentare multipremiate internaţional, sau fiind organizator de festivaluri de film sau evenimente culturale de amploare la Paris, Berlin, dar şi în România, Cristina Hoffman semnează cartea sa de debut, "Cazzavillan 21", publicată de editura Oscar Print în 2020, un „jurnal al neuitării”, cum îl numeşte autoarea însăşi.  
Luigi Cazzavillan (n. 1852, Arzignano, Italia – d. 6 ianuarie 1904, București) a fost un ziarist român de origine italiană, care în anul 1884 a fondat ziarul Universul.  După ce a luptat ca voluntar în armata lui Giuseppe Garibaldi, în armata franceza și în Legiunea italiană, a venit în România în 1877, în calitate de corespondent de război al unor ziare italiene.  După ce s-a stabilit în România, a lucrat un timp ca profesor de limba italiană la liceele „Sfântul Sava” și „Matei Basarab” din București și a fondat Școala italiană. Și-a continuat activitatea ziaristică editând, în 1880, ziarele Frăția româno-italiană și Tezaurul familiei. În 1884 a fondat ziarul Universul, publicație cu mare renume și tiraj în epocă, un cotidian modern, care era neangajat politic în timpul vieții lui Cazzavillan. Tot în anul 1884, Luigi Cazzavillan a editat Ziarul călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat (iunie-septembrie 1884 și 5 noiembrie 1897-15 noiembrie 1916), precursorul revistei Știință și Tehnică. Revista conținea articole sau comentarii științifice, biografii sau sfaturi și rețete practice, fiind considerată a fi „Cea mai veche și mai apreciată revistă scrisă pe înțelesul tuturor pentru răspîndirea științei și cunoașterea lumii prin călătorii”.

”Ave Maria” Tomas Luis de Victoria

Corul Madrigal | Dirijor Anna Ungureanu
Albumul „Ave Maria”, realizat în parteneriat cu Roton Music, poate fi achiziționat în rețeaua librăriilor Cărturești, magazinul Muzica și benzinăriile OMV și Lukoil din toată țara, pe platformele digitale Spotify și Appele Music, precum și din Magazinul Madrigal. https://www.madrigal.ro/ro/magazin​

1922 - 2022 ”Ziarul Ploieștii” continuă să apară pe print

Unul dintre săptămânelele care sfidează trecerea vremurilor și a modelor, „Ziarul Ploieștii” rămâne același emisar al informației aplicate și implicate.
Proiect în care activează și unii dintre cei mai promițători jurnaliști tineri din Ploiești, unii dintre ei membri UZPR, ziarul, care apare în fiecare joi, are în conținut o paletă largă de abordări jurnalistice orientate spre comunitate și problemele oamenilor, reunite în categorile Mozaic, Țara de dincolo de țară, Ocolul Pământului, Sport.
La secțiunea Editorial, care, potrivit unor studii recente, este cea care are cele mai mari șanse de a solidifica legătura dintre presa locală și comunitatea în slujba căreia s-a pus, se simte conexiunea dintre jurnaliști și cetățeni, pe care provocările „de la firul ierbii”, cu care cu toții se confruntă, nu fac decât s-o amplifice.
Cu o grafică aerisită și un conținut deopotrivă accesibil și aplicat, „Ziarul Ploieștii” stă sprijinit pe o frumoasă tradiție jurnalistică sedimentată de trecut și cu privirea ațintită spre un viitor care aparține evoluției relației dintre profesionistul mass-media și cetățean. (uzp.org.ro, R.I.)
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu

Enciclopedia Elitelor Arădene

În 2021, a fost lansată în cadrul unei conferințe de presă inițiativa Asociației „RUBIO PRO COPILĂRIE PRO VIAȚĂ” din Arad privind realizarea „Enciclopediei Elitelor Arădene”. Demersul implică realizarea unui compendiu care să includă arădeni care au studiat sau studiază în centre academice de referință pe plan internațional sau își desfășoară activitatea în medii relevante din Europa și din lume.
„Un astfel de proiect are menirea de a strânge legăturile între elitele arădene aflate în afara Aradului și comunitatea noastră, de a intensifica și dinamiza relaționările pe multiple planuri. Ne dorim ca și prin acest demers să capacităm arădeni valoroși, situați peste hotare, pentru a se implica într-o manieră semnificativă în proiecte relevante pentru comunitatea arădeană. Considerăm că expertiza acestora în domenii variate constituie o resursă majoră în beneficiul Aradului”, a declarat dr. Antoniu Martin, istoric, coordonatorul proiectului.
„Proiectul are menirea să evidențieze importanța Aradului pe plan național și internațional, să releve multiculturalitatea comunității noastre și nu în ultimul rând să motiveze tinerii arădeni spre a excela și a se implica constructiv în beneficiul societății. Credem că demersul nostru va reprezenta un model și o sursă de inspirație și pentru alte orașe din România”, a declarat Ciprian Cristea, președinte al Asociației „RUBIO PRO COPILĂRIE PRO VIAȚĂ”. (specialarad.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Despre viața și activitatea lui Romulus Cioflec

Romulus Cioflec s-a aplecat de-a lungul vieții atât asupra activității pedagogice, cât și asupra vieții culturale românești, publicând și ajutând la redactarea ziarului „Românul” din Arad, a gazetei „Cuvânt moldovenesc” din Chișinău, a cotidianului „Sfatul Țării”, corespondând cu personalități de marcă precum Vasile Goldiș, Garabet Ibrăileanu – conducătorul revistei ieșene „Viața românească”, și Panait Istrati – autorul operei „Chira Chiralina”.
Casa memorială Romulus Cioflec, a fost inaugurată în cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe la data de 19 decembrie 1998 și reamenajată în anul 2010, reconstituind atmosfera anilor din viața scriitorului Romulus Cioflec.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu doamna Luminița Cornea (Casa Memorială "Romulus Cioflec").

Casa Capșa - un simbol al rezistenței prin cultură

Alături de renumitul Dan Toma Dulciu, descoperim momente inedite din istoria bogată a unei clădiri emblemă a Bucureștiului, un loc legat de renumele unora dintre cei mai de seama jurnaliști români ai tuturor timpurilor.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Dor călător (partea I)

De la Gratz pentru Radio UZPR, Mircea Popi ne invită să aflam cum a luat naștere Asociația "Dor călător" și emisiunile în limba română pe care le-a inițiat și le coordoneazî și în prezent.
În fiecare vineri, de la ora 13:00 până la ora 14:30, în cadrul emisiunii „România azi”, de la Radio Helsinki, din Graz, Austria, poate fi ascultată rubrica „Minunată-i prietenia”, dedicată memoriei regretatului președinte al UZPR Doru Dinu Glăvan.Doru Dinu Glăvan a menținut o legătură strânsă cu acest reputat post de radio al românilor din Austria, înființat și condus de redutabilii jurnaliști români Mircea și Cristina Popi.
Doru Dinu Glăvan a avut intervenții regulate, săptămânale, la acest post de radio care a decis să-i onoreze memoria printr-o emisiune-etalon, care are toate datele pentru a deveni una de referință și care va include, printre altele, interviuri cu membri prestigioși ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și cu personalități de primă mărime ale vieții spirituale românești din toate domeniile, realizate de Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR.
În fiecare duminică, de la ora 16:00, jurnalista Cristina Popi realizează la Radio Helsinki emisiunea „Alo Cristina”.

Importanța scrisului de mână

Scurt interviu cu actrița și scriitoarea Ada D'Albon, nepoata lui Mihail Sadoveanu, prezentă în România pentru a-și lansa cea mai recentă carte "Antonime pe timp de pandemie". Ada D'Albom este stabilită la Paris de 40 de ani.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu
 

Generalul Henri Mathias Berthelot pe frontul românesc (1916-1918)

În anul centenar Academia Română a omagiat în data de 14 iunie 2018, printr-o serie de evenimente, personalitatea generalului francez Henri Mathias Berthelot și rolul său fundamental în reorganizarea Armatei Române și victoria românilor în Primul Război Mondial.Manifestările au debutat în Aula Academiei Române, prin sesiunea omagială „100 de ani de la Marea Unire. Contribuția Franței și a Misiunii Militare Franceze condusă de Generalul Henri Mathias Berthelot la refacerea, dotarea și instruirea Armatei Române în Primul Război Mondial“.Sesiunea a fost deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a declarat: „Generalul Henri Mathias Berthelot a fost un om de o mare dăruire sufletească, prieten al românilor, adoptat de România. A dat nume de străzi în România, a dat numele unei comune în judeţul Hunedoara, i s-au ridicat busturi. Dar puţină lume se mai gândeşte la el. Când ne ducem la Radio pe strada Berthelot, nu ne gândim că acest om a fost unul real, care ne-a ajutat să ne facem România şi care a fost alături de noi din primul moment, din 1916, până la făurirea graniţelor României, după Primul Război Mondial. A fost între marii prieteni ai României şi prin marii oameni ca el Franţa a fost alături de noi.“
Academia Română a decernat, pentru prima dată, Premiul „General Henri Mathias Berthelot“, premiu inițiat conform dorințelor testamentare ale generalului francez și atribuit istoricului francez Jean-Noël Grandhomme, pentru lucrările sale științifice dedicate primei conflagrații mondiale și unirii tuturor românilor.
 
În partea a doua a zilei, în Cupola de sticlă a Bibliotecii Academiei Române a fost vernisată expoziția omagială „Generalul Henri Mathias Berthelot pe frontul românesc (1916-1918)“, organizată de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie al României și Muzeul Național Militar.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu în 2018.
NOTĂ: Academia Română a organizat, în perioada 1-5 august 2022, prima ediție a Școlii de vară, cu tema „Sub semnul istoriei“, dedicată elevilor care vor primi în anul școlar 2022-2023 bursă de merit din partea Academiei Române.
Prima ediție a Școlii de vară, coordonată de prof. univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, a avut loc la Centrul de Dezvoltare Durabilă Țara Hațegului-Retezat, din localitatea General Berthelot, județul Hunedoara, entitate ce aparține Academiei Române.
 

Elevi la Școala de vară a Academiei Române

Pe parcursul celor 5 zile de conferințe și excursii tematice, cei 10 elevi participanți, câștigători ai burselor Academiei Române, au posibilitatea de a investiga repere istorice ale spațiului transilvan și de a explora identități culturale, definite deopotrivă de surse istorice și de legende locale. Programul Școlii de vară cuprinde vizite la Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Complexul de la Sarmizegetusa Regia, la Castelul Huniazilor din Hunedoara și în Cetatea Devei, la Cetatea Mălăiești, la Peștera Bolii din Petroșani, precum și la Biserica Densuș și la Mănăstirea Prislop. Elevii vor vizita, de asemenea, Rezervația de zimbri și Centrul de știință și artă din Hațeg.
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu

Școala de vară „Sub semnul istoriei“

Școala de vară „Sub semnul istoriei“ face parte dintr-un program mai amplu, intitulat „Academia Română în dialog cu tinerii“, inițiat în anul 2019 de acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, având ca scop susținerea și promovarea tinerelor talente din școli și universități.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Școala de vară a Academiei Române – ediția I

„Academia Română este un loc al excelenței, demonstrată deja de realizările membrilor ei dar și de cele ale cercetătorilor din institutele aflate în subordine. În același timp, Academia Română premiază excelența tinerilor care vor deveni savanții de mâine. Pentru prima generație de bursieri (și sperăm și pentru viitoarele) se va organiza această școală de vară prin care dorim să-i familiarizăm pe cei 10 tineri cu frumusețile naturale dar și cu patrimoniul istoric-cultural unic din județul Hunedoara. În fond, programul celor 5 zile va reprezenta o adevărată lecție de istorie și geografie deoarece participanții vor intra în contact direct cu elementele identitare reprezentative pentru români“, declară profesorul Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, coordonatorul Școlii de vară.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Școala de vară a Academiei Române

Academia Română organizează, în perioada 1-5 august 2022, prima ediție a Școlii de vară, cu tema „Sub semnul istoriei“, dedicată elevilor care vor primi în anul școlar 2022-2023 bursă de merit din partea Academiei Române.
Școala de vară va beneficia, în deschidere, de un cuvânt al reputatului istoric acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, mentorul a generații de elevi și studenți.