Radio UZPR

Discursul cad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, înregistrare din aula Academiei Române.
 
Academia Română a organizat miercuri, 15 ianuarie 2025, o suită de manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale, ajunsă la cea de-a XV-a ediție, precum și împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu.
Evenimentele sunt organizate în parteneriat cu Ministerul Culturii, Academia de Științe a Moldovei, Muzeul Național al Literaturii Române, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” și Biblioteca Academiei Române.

Gânduri sincere și o poezie de suflet de Ziua lui Mihai Eminescu - Ziua Culturii Naționale.
Recită elevi de la European School of Comics (Muzeul Național al Literaturii Române, București)

Actrița, scriitoare și publicista Claudia Motea reușeste să duca mesajul UZPR în toate colțurile lumii. După un turneu în Franța și India, revine în România cu povești și proiecte, unele dintre ele povestite la microfon, într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Interviu realizat de Adriana Telescu (UZPR Caraș Severin) cu sculptorul Ioan Prodan, în Reșița.

De Ziua Culturii Naționale, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române Iași și Asociația „Patrimoniu pentru Comunitate” vă invită la vernisajul expoziției „Amintiri din Junimea”.  
Material realizat de Valentina Mureșan, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.

O revistă literară, cu titlul latinesc „Absolutio”, de la Iaşi, deschide al doilea tom din bibliografia naţională Publicațiile periodice românești, bibliografie care a apărut şi continuă să apară sub egida Academiei Române.
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Caligrafia contemporană poate fi definită ca „arta de a da formă semnelor într-o manieră expresivă, armonioasă și pricepută”. (Claude Mediaville)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Loredana Calara (Schubz - Centrul de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă, Râșnov)

La 16 mai 1918, cu puțin timp înainte de moarte, Elena Dalles lasă prin testament o parte din averea familiei Dalles Academiei Române, în vederea înființării unei fundații culturale care să poarte numele fiului ei, Ioan I. Dalles, întru amintirea lui. (www.dalles.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Luminița Gliga, Academia Română.
Fragment din serialul "Poveștile Academiei" (emisiunea "Cu...minte de weekend", Radio România Cultural).

Anul 2025 a fost declarat „Anul Mihai Eminescu”, pentru a marca 175 de ani de la nașterea poetului național, considerat un simbol al literaturii naționale și universale.
În data de 16 decembrie 2024, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au inițiat propunerea de a consacra anul 2025 drept „Anul Eminescu” pe ambele maluri ale Prutului. Această decizie a fost adoptată de conducerea celor două academii, în cadrul unei ședințe comune. (radiomoldova.md)
Scurt material realizat de Luminița Gliga, Academia Română. 

În mesajul său de anul nou, secretarul general ONU, António Guterres a spus: „Pe tot parcursul anului 2024, speranța a fost greu de găsit”, el s-a angajat să „facă un viitor mai pașnic, egal, mai stabil și mai sănătos pentru toți oamenii”, adăugând că „împreună, putem face din 2025 un nou început. Nu ca o lume divizată. Dar ca națiuni unite.” 
Într-un mesaj preînregistrat, șeful ONU António Guterres a spus că în 2024, „războaiele provoacă durere, suferință și strămutare enormă. Inegalitățile și diviziunile sunt răspândite – alimentează tensiunile și neîncrederea.”
El a anunțat: „Tocmai am îndurat un deceniu de căldură mortală. Top 10 cei mai tari ani din istorie s-au petrecut in ultimii 10 ani, inclusiv 2024.”
„Aceasta este defalcarea climei – în timp real. Trebuie să părăsim acest drum spre ruină – și nu avem timp de pierdut”, a avertizat Guterres.
El a continuat: „În 2025, țările trebuie să pună lumea pe o cale mai sigură, reducând dramatic emisiile și sprijinind tranziția către un viitor regenerabil. Este esențial – și este posibil.”
„Chiar și în cele mai întunecate zile, am văzut că puterea speranței se schimbă”, a spus Guterres.
El a spus: „Văd speranță în activiști – tineri și bătrâni – care își ridică vocea pentru progres. Văd speranță în eroii umanitari care depășesc obstacole enorme pentru a sprijini cei mai vulnerabili oameni. Văd speranță în țările în curs de dezvoltare care luptă pentru justiție financiară și climatică. Văd speranța în oamenii de știință și inovatori care deschid noi terenuri pentru umanitate. Și am văzut speranță în septembrie, când liderii mondiali s-au reunit pentru a adopta Pactul pentru viitor.”
Șeful ONU a continuat: „Pactul este un nou impuls pentru construirea păcii prin dezarmare și prevenire. Să reformeze sistemul financiar global astfel încât să sprijine și să reprezinte toate țările. Pentru a promova mai multe oportunități pentru femei și tineri. Pentru a construi balustrade, astfel încât tehnologiile să pună oamenii peste profituri și drepturile asupra algoritmilor evazivi. Și întotdeauna, să rămânem la valorile și principiile consacrate de drepturile omului, dreptul internațional și Carta Națiunilor Unite.”
„Nu există garanții pentru ceea ce urmează în 2025. Dar mă angajez să fiu alături de toți cei care lucrează pentru a construi un viitor mai pașnic, mai egal, mai stabil și mai sănătos pentru toți oamenii. Împreună, putem face din 2025 un nou început. Nu ca o lume divizată. Dar ca națiuni unite”, a conchis secretarul general.
(https://media.un.org)

 
"Printre zecile de caete ale lui Eminescu dăruite Academiei Romane de Titu Maiorescu, în 1902, se găsește unul de 343 de file, înregistrat în Sala manuscriselor sub numărul 2276. Fila 203 a acestui caet cuprinde o poezie de Crăciun" nota ziarul Universul în anul 1933 când publica în ediția sa de Crăciun, singurul colind scris de Mihai Eminescu.
Recită elevul Simon Leca.

"Dincolo de singurătate"- Ep.11 - Singur de sărbători
Un material realizat de Doris Uglar și Sorin Ciociu. 

Cenzura presei religioase din perioada comunistă.
Interviu cu dr. Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Material audio realizat de dr. Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com

"Colind" versuri Călin Cebotaru, muzica Sabin Pautza.
Solistă - Cristina Ioan, pian - Sorina Gherman.

Parohia ortodoxă din satul Chiuzbaia din județul Maramureș a găzduit la mijlocul lunii decembrie un concert de colinde. Soprana Cristina Ioan și pianista Sorina Gherman au prezentat cu acest prilej colindele ‘’Legănelul lui Iisus’’ de Valentin Teodorian, „ Colo sus” de Timotei Popovici, „O ce veste minunată”, prelucrare de Șerban Marcu, dar și două piese în primă audiție, „Baladă pentru Daniela”și „Rugăciune “ pe versurile lui  Călin Cebotaru  și muzica compusă de maestrul Sabin Pautza.
Interviu de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin.
"Balada pentru Daniela" versuri Călin Cebotaru, muzica Sabin Pautza