Radio UZPR

Zilele UZPR la Iași (1)

Lansări și prezentări de carte la sărbătorirea televiziunii TeleMoldova Plus și a directorului PETRU FRĂSILĂ:
- ATENTAT LA NEMURIRE, autori: Eugenia Tofan, Firiță Carp, Petru Frăsilă
- AMOR; UMOR; DELIRUM TREMENS, autor Ionel Udrescu
- AȘA GRĂIT-AU TATĂL ȘI FIUL, autori Ionel Udrescu, Emanuel Mihai Udrescu
- DE LA INIMĂ LA INIMĂ, vol.I și vol.II,
autor Cătălina Arsenescu Georgescu
Recital folk: Margareta Mihăilescu
Moderator: Emilian Marcu
Amfitrion: Rodica Rodean
 
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Din istoria presei feroviare în România (II)

Andrei Berinde, ne invită să descoperim câteva detalii din istoricul presei feroviare în România, un domeniu mai puțin explorat, dar plin de povești ce așteaptă să fie cunoscute.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XI, partea 2)

Episodul XI, partea 2: Serviciul Fondului Special. Activitatea serviciului între 28 octombrie 1952 – 17 martie 1953.
În acest episod vom prezenta trei documente care descriu o parte din activitatea Serviciului Fondului Special din anii ’50, și anume:
Un referat din 28 octombrie 1952 cu privire la asigurarea securității depozitului de la etajul V al Serviciului Fondului Special;
Un referat din 17 martie 1953 privind amenajarea unei uși de acces în peretele de lemn despărțitor;
O adresă din 8 august 1953 către Oficiul Special Telefon București, din Calea Victoriei nr. 37, pentru instalarea a trei posturi telefonice directe, unul fiind destinat pentru „Serviciul fonduri speciale”. (Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române)
Foto: Palatul Telefoanelor (București, Calea Victoriei nr. 37)
Sursa: https://viabucuresti.ro/wp-content/uploads/2019/04/imageserver-2.jpeg
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.
 

Green Horses on the Walls / Cai verzi pe pereți

Cristina Bejan într-un înterviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu ocazia turnelui național de lansare a volumului de pozii Green Horses on the Walls / Cai verzi pe pereți. 
Interviu în limba engleză.
Cristina A. Bejan, istoric, dramaturg și poetă, predă în prezent la Universitatea Metropolitană de Stat din Denver. A fost cercetătoare pentru Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, unde a publicat zeci de articole despre lagărele de muncă din Africa și Europa. Cartea ei academică "Intelectuali și fascism în România interbelică" Asociația Criterion a fost lansată anul trecut. Volumul ei de debut în poezie Green Horses on the Walls (Cai verzi pe pereți) a fost publicată în vara lui 2020. Cea mai recentă piesă de teatru, J’y suis j’y reste / Aici sunt, aici stau, despre cei care au fugit din România comunistă, a fost publicat în Voci în mișcare, un volum editat de Domnica Rădulescu și Roxana Cazan. Piesele sale s-au jucat pe scene din SUA, Marea Britanie, România și Vanuatu. Bejan locuiește în Denver, Colorado, SUA, de unde se implică activ cu organizația pe care a fondat-o, „Bucharest Inside the Beltway”.
Green Horses on the Walls a obținut următoarele premii și nominalizări:Independent Press Book Award Winner (2021)Human Relations Indie Book Award Winner (2021)Next Generation Indie Book Award Finalist (2021)Colorado Authors League Book Award Finalist (2021)
edituratracusarte.ro
foto FB

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (VII) - Ziarul „Organul luminării”

„Organul luminării” este prima publicaţie periodică românească tipărită cu litere latine, publicată la Blaj, în anii 1847-1848, de unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania, Timotei Cipariu, revoluționar pașoptist și politician în Transilvania, lingvist și pedagog, cleric greco-catolic, președinte al ASTRA, membru fondator al Academiei Române.
Mișcările revoluționare de la 1848 au făcut ca, în primăvara anului 1848, să se schimbe al doilea cuvânt din titlu, din „Organul luminării”, devenind „Organul naţional”, cu menţiunea redacţiei: „De azi înainte acest Organ Naţional încetează a mai purta titlul de Organul Luminării. Scopul însă tot acelaşi rămâne: adică de a Lumina adevăratele interese ale Naţiunii Române”. (Maria Buturugă)
 
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.

Old Time Radio Researchers (OTRR)

Material audio în limba engleză.
Grupul OTRR - Old Time Radio Researchers (OTRR) este o comunitate de fani entuziaști, ascultători pasionați și susținători puternici ai „Old Time Radio” (Radio clasic, din trecut). Obiectivele grupului includ restaurarea, conservarea și partajarea emisiunilor clasice din ceea ce este cunoscut sub numele de „Epoca de aur a radioului” (1930-1960). Grupul OTRR, format dintr-un grup divers de voluntari din întreaga lume, a întreprins multe proiecte în derulare și continuă să lucreze din greu pentru a păstra moștenirea noastră minunată RADIO.
Dacă credeți că ați putea fi interesat să vă alăturați eforturilor noastre, vă rugăm să consultați secțiunea Subgrupuri pentru mai multe detalii.
Mii de seriale Old Time Radio și sute de mii de episoade există și astăzi. Unele au fost păstrate pe discurile de transcriere originale din momentul în care emisiunile au fost difuzate inițial, în timp ce altele există pe casete. Introducerea tehnologiei MP3 a schimbat foarte mult hobby-ul. Anterior, emisiunile erau comercializate într-un format, cum ar fi o casetă sau o bandă bobină , de exemplu. Dar datorită MP3-urilor, emisiunile clasice din perioada veche sunt acum disponibile pe scară largă și ușor accesibile. Cu toate acestea, această explozie a disponibilității a adus cu ea probleme. Multe fișiere MP3 sunt denumite incorect sau prost codificate. Tehnologia actuală înseamnă că aceste erori sunt distribuite pe scară largă.
Misiunea Old Time Radio Researchers Group este de a păstra cu acuratețe serialele de radio clasice din trecut, pentru ca generațiile viitoare să se bucure de ele.
otrr.org
Old Time Radio Researchers Facebook Group 
Old Time Radio Researchers Group.
 

Constantin Banu - scriitor și jurnalist

Criticul literar Aureliu Goci despre Constantin Banu și opera s aliterar dar și jurnalistică, discurs rostit la vernisajul expoziției „Remember Constantin Banu” deschisă la Muzeul Național al Literaturii Române.
Înregistrare de la eveniment.
Constantin Gh. Banu s-a născut la 20 martie 1873, la București. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie în 1895, precum și Facultatea de Drept, în 1900. În calitate de codirector al publicației La Roumanie, va face parte dintr-o delegație trimisă la Paris, în 1918, pentru a apăra interesele naționale. Ocupă funcția de ministru al Artelor și Cultelor în perioada 1922-1923. Conduce revista „Voința națională” și, împreună cu Petre Locuesteanu, înființează revista „Flacăra”. Subiectele pe care le abordează variază de la umor, pamflet și până la invectivă. Dintre scrieri, menționăm: „Sub mască” și „Trăiască viața!…” (1916), „Grădina sau Manualul bunului politician” (1937).

Constantin Banu - omul politic

dr. Magda Stavinschi, descendentă a familiei Banu, despre Constantin Banu - omul politic, discurs rostit la vernisajul expoziției „Remember Constantin Banu” deschisă la Muzeul Național al Literaturii Române.
Înregistrare de la eveniment.
Constantin Gh. Banu s-a născut la 20 martie 1873, la București. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie în 1895, precum și Facultatea de Drept, în 1900. În calitate de codirector al publicației La Roumanie, va face parte dintr-o delegație trimisă la Paris, în 1918, pentru a apăra interesele naționale. Ocupă funcția de ministru al Artelor și Cultelor în perioada 1922-1923. Conduce revista „Voința națională” și, împreună cu Petre Locuesteanu, înființează revista „Flacăra”. Subiectele pe care le abordează variază de la umor, pamflet și până la invectivă. Dintre scrieri, menționăm: „Sub mască” și „Trăiască viața!…” (1916), „Grădina sau Manualul bunului politician” (1937).
 
 

150 de ani de la nașterea lui Constantin Banu

Astăzi, de Ziua Internațională a Poeziei, la Muzeul Național al Literaturii Române a avut loc vernisajul expoziției „Remember Constantin Banu”, organizată cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naștere.
Gabriela Banu, traducătoare și prozatoare, descendentă a familiei Banu, despre familia sa, discurs rostit la vernisajul expoziției mai sus amintite.
Înregistrare de la eveniment.
Constantin Gh. Banu s-a născut la 20 martie 1873, la București. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie în 1895, precum și Facultatea de Drept, în 1900. În calitate de codirector al publicației La Roumanie, va face parte dintr-o delegație trimisă la Paris, în 1918, pentru a apăra interesele naționale. Ocupă funcția de ministru al Artelor și Cultelor în perioada 1922-1923. Conduce revista „Voința națională” și, împreună cu Petre Locuesteanu, înființează revista „Flacăra”. Subiectele pe care le abordează variază de la umor, pamflet și până la invectivă. Dintre scrieri, menționăm: „Sub mască” și „Trăiască viața!…” (1916), „Grădina sau Manualul bunului politician” (1937).
 

Din istoria presei feroviare în România (I)

Andrei Berinde, ne invită să descoperim câteva detalii din istoricul presei feroviare în România, un domeniu mai puțin explorat, dar plin de povești ce așteaptă să fie cunoscute.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XI, partea 1)

Episodul XI, partea 1: Serviciul Fondului Special. Colectivul epurării colecțiilor bibliotecii și organizarea cabinetului special.
Într-un referat privind organizarea colectivului de epurarea Bibliotecii Academiei Române aflăm câteva informații extrem de importante cu privire la organizarea Fondului „Special”.
Acest colectiv a fost condus de Eugen Schileru, fost director adjunct al Bibliotecii Academiei Române și un cunoscut critic artă, literar și de film.
Între membrii colectivului se numără: Natalia Protopopescu, Dumitru Vasilescu, Cornelia Crețu, Lydia Popper, Cosma Holban, Alex. Marton, Rodica Voitinovici, Olga Teodorescu, Ion Sersea, Elena Piru, Marta Anineanu și Aurelia Spacu.
În acest colectiv au fost angrenați și o serie de mânuitori de carte precum: Ioana Dumitrescu, Ion Borugă, Elena Purcărea, Ioana Petre, Stau Bândar, C. Smarandache, Toma Niculae, Gheorghe Munteanu și Ion Băluță.
Un alt referat, cu informații foarte interesante, ne prezintă modul în care s-a propus organizarea unor cabinete speciale în cadrul bibliotecilor Filialelor Academiei R.P.R. și a ale universităților din provincie. (Silviu - Constantin Nedelcu)
Foto: Eugen Schileru (1916-1968) Sursa: https://www.muzeulbrailei.ro/uploads/file_5acdb8c44f099.jpg  
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (VI) - Ziarul ”Federațiunea”

155 de ani de la apariţia ziarului „Federaţiunea”.
Ziarul  ”Federațiunea” a apărut la Pesta (Budapesta, Ungaria), la 3/15 ianuarie 1868 ca o reacție la instalarea regimului dualist austro-ungar, așa cum rezultă din articolele sale. Pentru implementarea programului novator și curajos al jurnalului, cei doi redactori: Alexandru Roman și Ioan Poruțiu au suferit închisoarea. Acest ziar a declanșat un entuziasm în masă și o luptă înflăcărată de apărare a drepturilor și a ființei naționale, a românilor, precum și a celorlalte etnii conlocuitoare, de o forță extraordinară, ce a eclipsat toate celelalte organe de presă ale vremii, în pofida tuturor impedimentelor și prigonirilor, pe toată durata existenței sale (ultimul număr, 29 februarie/12 martie 1876). (Zalina Gabriela Neagu)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.
Foto Biblioteca Academiei Române.

Radio România - Programul 3 pentru tineret împlinește 50 de ani

Radio România aniversează 50 de ani de la inaugurarea programului 3 pentru tineret, care s-a transformat ulterior în Radio România Tineret, iar în 2004 în Radio 3Net. Un post de avangardă în perioada comunistă, îndrăzneț, cu o atmosferă specială și care a strâns în jurul lui tineri, oameni de teatru și de muzică. (www.romania-actualitati.ro)
Mădălina Corina Diaconu în dialog cu Mihaela Helmis.

50 de ani de la înființarea Programului 3 Radio

După mai multe epurări, în 1958 conducerea Societății  Române de Radiodifuziune  a hotărât să angajeze tineri absolvenți de facultate. Printre cei selectați să intre în Radio s-a numărat și  Sofia Șincan –  care terminase Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Ea a  fost repartizată la “Direcţia Culturală” care coordona “Emisiunile pentru Tineret şi Copii”, ”Teatrul Radiofonic” şi “Satira”. Pentru Sofia Șincan a urmat o perioadă de acumulare, de muncă. Ajunsă una dintre cele mai bune profesioniste din Radio, mulți ani mai târziu, în 1973, Sofiei Șincan i s-a dat sarcina să organizeze și să conducă Programul III Radio. (Octavian Silivestru, rador.ro)
foto rador.ro
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Deschiderea expoziției „Presa românească. Între tradiție și modernitate“

Înregistrare din sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române la vernisajul expoziției „Presa românească. Între tradiție și modernitate“.
Moderator prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei Române. 
Editare Mădălina Corina Diaconu

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (V) - Revista Aghiuță (2)

Ultimul număr al revistei: nr. 27 din 17 mai 1864.
Aghiuță. Foaie umoristică, satirică și critică. București: 3 noiembrie 1863 – 17 mai 1864, fiind editată de Bogdan Petriceico-Hâjdeu. Revista se găsește în colecțiile Bibliotecii Academiei Române și poate fi consultată având cota P. II 6115.
Periodicul a mai fost descris în mod individual, însă destul de sumar, și de alți autori precum Ion Hangiu și Remus Zăstroiu.   
Genialitatea lui Hasdeu nu este discutabilă în cazul de față însă tot ce putem spune este că umorul său este inconfundabil. (Silviu Constantin Nedelcu - Biblioteca Academiei Române)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, bibliotecar, Biblioteca Academiei Române.