Radio UZPR

„În conţinutul lucrării sunt reţinute elemente inedite despre activitatea cotidiană a ilovenilor pe parcursul anului, precum şi cele privind portul, graiul, folclorul, obiceiurile etc. Aria de treierat, unde autorul se juca, cu alţi copii din sat, teascurile de ulei sau morile de aici sunt prezentate prin schiţe autentice şi fotografii”, scrie în prefaţa volumului prof. univ. dr. ing. Nicolae Bogoevici.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ștefan Isac.

Prezentare realizată de juranlistul și scriitorul Gheorghe Jurma.
La 30 aprilie 1970, apărea primul număr al cotidianului „Flamura”. Despre istoria acestui ziar ne-a vorbit ziaristul  Gheorghe Jurma. La 30 decembrie 1948, apărea ne spune Jurma, primul număr al ziarului “Flamura Roșie”, care a existat până în 1964. O poveste interesantă este legată de titlul ziarului, istoria preluată de la ziaristul Nicolae Cătană.  Așadar, numele ziarului a venit prin poștă de la Comitetul Central din vremea aceea, dar pentru că s-au încurcat la poștă scrisorile, numele care trebuia să îl poarte ziarul din Reșița, respectiv „Flacăra roșie “ a ajuns la Arad, iar scrisoarea cu numele destinat Aradului, “Flamura roșie”, a ajuns la Reșița.
La manifestare au fost prezenți ziariști, cei care au scris pentru „Flamura”, acum membrii ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Ei au vorbit despre activitatea lor din acele vremuri și informațiile care apăreau în ziarele de atunci.  Ziariștii Dorina Sgaverdia și I.D. Cucu au povestit despre activitatea lor la acest ziar. Pe simeze, cei prezenți au putut vedea imagini din Casa de Cultură și prima pagină a cotidianului “Flamura” din 1 Mai 1970.
Înregistrare și text, Adriana Telescu, membru UZPR Caraș Severin.
ÎNTÂLNIRI CU ISTORIA CULTURALĂ ȘI A PRESEI DIN REȘIȚA
30 aprilie 2025, la Biblioteca Germană „Alexander TIETZ” din Reșița, s-au sărbătorit trei eveminente legate de istoria culturală a acestui spațiu, de la debutul cărora au trecut un număr semnificativ de ani. 
 

Discursul juranlistului și scriitorului Gheorghe Jurma.
Cândva am scris o carte despre Reșița Muzicală, ne-a spus scriitorul Gheorghe Jurma. Am dorit însă să scriu o carte despre Reșița Culturală, dar nu am putut să o scriu, fiindcă nu aveam destule documente, deoarece instituțiile culturale ale județului nu au monografii, care să spună tot ce au reprezentat ele în timp. Dar făcând monografia Casei de Cultură, baza pentru mine a reprezentat presa, fiindcă această instituție nu mai are o arhivă proprie, ea a fost predată la securitate în urma unui incident petrecut în sala de spectacole, după cum mi-a spus fostul director al acestei instituții, profesorul Horațiu Vornica. Avem o nevoie importantă de-a restitui istoria, a spus în continuare Gheorghe Jurma. Reșița de după cel de-al doilea război mondial, devine nu doar un centru industrial important, ci și un oraș important al dezvoltării urbanistice. Astfel Casa de Cultură a Sindicatelor a început să se construiască în 1951, iar inaugurarea s-a realizat în 1953,  activitatea de club de aici s-a deschis în 1955, iar sala de spectacole în 1960. Era la aceea vreme, cea mai mare Casa de Cultură din țară.  
La întâlnire a fost adus și un album cu poze, care arată din activitățile culturale care se derulau aici. Cei prezenți au venit la manifestare cu poze, mărturii, ce aminteau de activitatea culturală desfășurată în aceast loc, pe vremea aceea, lăcaș al culturii.
Înregistrare și text, Adriana Telescu, membru UZPR Caraș Severin.
ÎNTÂLNIRI CU ISTORIA CULTURALĂ ȘI A PRESEI DIN REȘIȚA
30 aprilie 2025, la Biblioteca Germană „Alexander TIETZ” din Reșița, s-au sărbătorit trei eveminente legate de istoria culturală a acestui spațiu, de la debutul cărora au trecut un număr semnificativ de ani. 

Discurs al domnului Erwin Țigla, director Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
30 aprilie 2025, la Biblioteca Germană „Alexander TIETZ” din Reșița, s-au sărbătorit trei eveminente legate de istoria culturală a acestui spațiu, de la debutul cărora au trecut un număr semnificativ de ani.  Astfel, s-au marcat 70 de ani de la primul spectacol, al operetei în limba germană, desfășurat în orașul de pe malul Bârzavei, 65 de ani de la primul spectacol care a avut loc în Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița și 55 de ani de la apariția primului număr al cotidianului „Flamura”, ziar de referință pentru Banatul de Munte.
Este de fapt, a explicat gazda și organizatorul manifestării, Erwin Țigla, vorbind despre operată, spectacolul susținut de Cercul reînființat al Operetei Germane din municipiu. Opereta a fost, afirmă Erwin Țigla, foarte îndrăgită la Reșița, asta pentru că austriecii care au venit aici aveau o tradiție  muzicală îndelungată în acest domeniu. Muzeul Banatului Montan, are multe afișe care atestă aceste spectacole, reprezentații care se țineau și în alte localități ale județului. Era în acest spațiu o adevărată efervescență muzicală susținută de coruri și de formațiile de operetă germană, maghiară și română. Despre opereta germană a scris Gheorghe Jurma în Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița. Am realizat,  spune Erwin Țigla, pentru celebrarea acestor evenimente, câteva ștampile ocazionale și câte un plic filatelic, care să ne aducă aminte despre acest trecut cultural.
Text și înregistare de Adriana Telescu, UZPR filiala Caraș Severin.

 
Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Interviu difuzat și în cadrul emisiunii "CU...MINTE DE WEEKEND", Radio România Cultural.

 
Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO, într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Interviu difuzat și în cadrul emisiunii "CU...MINTE DE WEEKEND", Radio România Cultural.

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Claudius Dociu, vicepreședinte UZPR.

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Dan Constantin, vicepreședinte UZPR.

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director General B.C.U. „Carol I”.

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorl Muzeului Național al Literaturii Române.

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Ciprian Demeter, jurnalist. 

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Mircea Pospai, membru în Consiliul Director al UZPR.

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Cornel Cepariu, președinte UZPR Filiala "Marius Mircu" Bacău, membru în Consiliul Director al UZPR.

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Lavinia Betea, membru în Consiliul Director al UZPR.

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Ion D. Cucu, președinte UZPR Filiala Caraș Severin, membru al Comisiei de Ordine și Disciplină a UZPR.

Mesaj dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Claudia Motea, președinte Uniunea Creatorilor Profesioniști - Departamentul Artele Spectacolului, ambasadoare UZPR.