Radio UZPR

Organizată pentru a doua oară în ultimii 5 ani, la Oradea, reuniunea medicilor de familie a invitat reprezentanți din toate sferele de activitate din domeniul sănătății, specialiști din învățământul superior, practicieni de seamă din spitale publice, DSP-uri, alte instituții implicate în prevenție și tratament, farmacii și parteneri din  producția de materiale de igienă și consumabile medicale.
Redactorul nostru, Dinicu Braghină, de la Oradea, a dialogat cu domnul doctor în științe juridice Dorel Dulău, Directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor, în calitate de gazdă a conferinței. 
 
 

Sesiunea științifică „Bicentenarul nașterii lui Avram Iancu – Eroul, contemporanii, epoca“.
Alocutiunea prof. univ. Dumitru Preda. Introducere și cuvânt de final - prof. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române.
Înregistrare din Aula Academiei Române.

UZPR partener al Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, ediția a III-a, cu tema „Cartea tipărită în timpul domniilor fanariote din Țările Române”, Comana, 25 mai 2024.
Euharistie și surogate euharistice. „Pastorala” Mitropolitului Neofit Cretanul către preoții valahi la începutul Păresimilor (1739).
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu pr. prof. univ. dr. Jan NICOLAE, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă.

Sesiunea științifică „Bicentenarul nașterii lui Avram Iancu – Eroul, contemporanii, epoca“.
Înregistrare din Aula Academiei Române.
 

Ediție îngrijită, studiu introductiv și notă asupra ediției de Ioan Bolovan și Sorin Șipoș Cuvânt de prețuire de Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române Prefață de Liviu Maior. Ediție aniversară. Text integral.   
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, Director al Institutului de Istorie „George Barițiu“ din Cluj-Napoca al Academiei Române, Președinte al comisiei mixte de istorie româno-maghiară.
Interviu realizat cu ocazia sesiunii științifice „Bicentenarul nașterii lui Avram Iancu – Eroul, contemporanii, epoca“ (Aula Academiei Române, 28 mai 2024)

UZPR partener al celei de-a III-a ediții a Zilelor Academice Petru Șpan, orgnizate la Lupșa, jud. Alba, în perioada 14 - 15 iunie 2024.
 
,,E aproape un spațiu fabulos - Lupșa această localitate emblematică a Ținutului Munților Apuseni, țara aurului și a pietrei - cum o numea Geo Bogza. Și nici nu ar putea fi altfel, fiindcă la Lupșa a ființat un cnezat - deci o întemeiere! Aici, în Țara Moților, s-au născut eroii anonimi și cunoscuți, care au adus-o prin timp și au predat-o urmașilor, ca și munții lor - învolburați ca Detunata, care au transformat Apusenii într-o cetate inespugnabilă, păstrându-i între zidurile ei naturale pe aceia care n-au plecat grumazul: MOȚII. În fruntea lor au pășit Horea și Iancu și atâția care s-au jertfit pentru a pstăra fiinaț strămoșească." Ion POPESCU TOPOLOG, editorul monografiei Lupșei ,,Lupșa - aur și oameni".
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. univ. dr. Ioan Vlad.
 

UZPR partener al Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, ediția a III-a, cu tema „Cartea tipărită în timpul domniilor fanariote din Țările Române”, Comana, 25 mai 2024.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Iulian Marcel Ciubotaru, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" Iaşi.

UZPR partener al Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, ediția a III-a, cu tema „Cartea tipărită în timpul domniilor fanariote din Țările Române”, Comana, 25 mai 2024.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Arhim. Dr. Mihail MUSCARIU, Starețul Mănăstirii Comana.

Proiectul național românesc în orizontul secolului 21: reinterpretări și reevaluări la centenarul publicării lucrării Istoria civilizației române moderne de Eugen Lovinescu.
Alocuțiune acad. Mircea Martin.
Înregistrare din Aula Academiei Române.
Academia Română a lansat miercuri, 8 mai 2024, un dialog-dezbatere la nivel național privind proiectul național-statal-cultural român în secolul 21. Dezbaterea va implica un larg parteneriat instituțional, care include un număr important de instituții culturale și academice și are ca sursă o lucrare fundamentală a culturii române, ce constituie un reper nu doar intelectual, ci și ideologic: Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu, de la a cărei publicare se împlinesc 100 de ani.
În discuție nu vor fi doar tezele și teoriile lui E. Lovinescu, ci și întregul set de teorii, perspective și abordări alternative sau complementare care au fost dezvoltate și discutate în sfera culturală, intelectuală și academică românească în ultimii o sută de ani.

Liceul Teoretic "Ion Constantin Brătianu", Hațeg va avea o revistă!
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Serialul își propune discuții despre gândirea și lumea antică, în special cea greacă, explorând un posibil "jurnalism compactat" al acestora, și universalitatea structurilor mitologiei lor.
Dialoguri susținute de Mădălina Corina Diaconu avându-l ca invitat la microfon pe studentul Robert Secrieru (Universitatea din București).
Foto: Johann Georg Trautmann - reprezentare din secolul al XVIII-lea a dezastrului legendar al Troiei.

Pro memoria – Părintele nostru bun, scump şi drag Nicolae Bordaşiu…
Material audio realizat de dr. Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com

Ultima parte a serialului dedicat revistei "Neamul Românesc" prezintă câteva secvenţe din şirul cugetărilor profunde, anecdotelor şi întâmplărilor memorabile ale marelui istoric, strălucitului savant şi politicianului, Nicolae Iorga, rod al unei fecunde imaginaţii, al unei minţi geniale, ce-şi păstrează prospeţimea, folosul şi valoarea până în contemporaneitate. Din sufletul său minunat, irumpe sentimentul dăruirii, de care s-a lăsat călăuzit toată viaţa sa, „căci toată înţelepciunea existenţei unui om stă în conştiinţa datoriei, ca astfel, pe unde ai trecut tu să fie ceva mai bine decât înainte”.
Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 

Dincolo de singurătate"Ep.8 - Incondeierea ouălor și transformarea singurătății în artă.
Un material realizat de Doris Uglar & Sorin Ciociu. Invitată: Claudia Poduț.

Proclamată în 2011 de UNESCO și aprobată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 drept Zi internațională a ONU, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului.
În această eră modernă a comunicațiilor instantanee și a rețelelor sociale, toate platformele - de la cele mai puternice conglomerate media și agenții guvernamentale până la bloguri și podcasturi independente - se confruntă cu o concurență sporită pentru atenție, influență și surse regenerabile de venit. Unul dintre scopurile Zilei Mondiale a Radioului este de a încuraja susținerea realizărilor de secole ale radioului ca mediu care își atrage principala susținere prin rădăcinile adânci în comunitățile pe care le deservește. Este de a sărbători eforturile radioului de a-și informa, distra și educa audiența din întreaga lume și de a încuraja comunicarea liberă a ideilor care duc la o dezvoltare umană durabilă. Acesta a fost un minut al Zilei Mondiale a Radioului de la UNESCO.
UNESCO

Proiectul național românesc în orizontul secolului 21: reinterpretări și reevaluări la centenarul publicării lucrării Istoria civilizației române moderne de Eugen Lovinescu.
Alocuțiune prof. Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României.
Înregistrare din Aula Academiei Române.
Academia Română a lansat miercuri, 8 mai 2024, un dialog-dezbatere la nivel național privind proiectul național-statal-cultural român în secolul 21. Dezbaterea va implica un larg parteneriat instituțional, care include un număr important de instituții culturale și academice și are ca sursă o lucrare fundamentală a culturii române, ce constituie un reper nu doar intelectual, ci și ideologic: Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu, de la a cărei publicare se împlinesc 100 de ani.
În discuție nu vor fi doar tezele și teoriile lui E. Lovinescu, ci și întregul set de teorii, perspective și abordări alternative sau complementare care au fost dezvoltate și discutate în sfera culturală, intelectuală și academică românească în ultimii o sută de ani.