Radio UZPR

Proiectul național românesc în orizontul secolului 21: reinterpretări și reevaluări la centenarul publicării lucrării Istoria civilizației române moderne de Eugen Lovinescu.
Alocuțiune acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române.
Înregistrare din Aula Academiei Române.
Academia Română a lansat miercuri, 8 mai 2024, un dialog-dezbatere la nivel național privind proiectul național-statal-cultural român în secolul 21. Dezbaterea va implica un larg parteneriat instituțional, care include un număr important de instituții culturale și academice și are ca sursă o lucrare fundamentală a culturii române, ce constituie un reper nu doar intelectual, ci și ideologic: Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu, de la a cărei publicare se împlinesc 100 de ani.
În discuție nu vor fi doar tezele și teoriile lui E. Lovinescu, ci și întregul set de teorii, perspective și abordări alternative sau complementare care au fost dezvoltate și discutate în sfera culturală, intelectuală și academică românească în ultimii o sută de ani.

S-a deschis la Muzeul Național al Literaturii Române expoziția aniversară „30 de ani de presă”, semnată Vali Ivan, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați caricaturiști români. 
„Caricatura jurnalistică este, de fapt, un editorial, nu scris, ci desenat, care permite mai multă libertate de exprimare. În caricatură poți să exagerezi, poți să satirizezi, ca să transmiți un mesaj clar și puternic, dar obligatoriu trebuie să prezinți corect evenimentul din punct de vedere jurnalistic. De aceea, m-am considerat întotdeauna jurnalist, un jurnalist care îşi exprimă opiniile prin imagini”, a declarat autorul.
Expoziția este organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Presei, în cadrul proiectului Muzeul Presei Românești, coordonat de Mădălina Corina Diaconu.
 
Voce Vali Ivan.

În partea a doua a emisiunii, Nicolae Iorga ca fondator al revistei „Neamul românesc”, într-un climat social şi politic sensibil, îşi exprimă pricipala dorinţă, ca această publicaţie, prin subiectele abordate, să prezinte marile nevoi ale oamenilor, valorile noastre autentice, perene şi idealurile de veacuri ale înaintaşilor, să fie una înnoitoare şi ziditoare pentru toţi românii, atrăgând în acest demers colaboratori de seamă.
Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
 

Proiectul național românesc în orizontul secolului 21: reinterpretări și reevaluări la centenarul publicării lucrării Istoria civilizației române moderne de Eugen Lovinescu.
Alocuțiune acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Înregistrare din Aula Academiei Române.
 
Academia Română a lansat miercuri, 8 mai 2024, un dialog-dezbatere la nivel național privind proiectul național-statal-cultural român în secolul 21. Dezbaterea va implica un larg parteneriat instituțional, care include un număr important de instituții culturale și academice și are ca sursă o lucrare fundamentală a culturii române, ce constituie un reper nu doar intelectual, ci și ideologic: Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu, de la a cărei publicare se împlinesc 100 de ani.
În discuție nu vor fi doar tezele și teoriile lui E. Lovinescu, ci și întregul set de teorii, perspective și abordări alternative sau complementare care au fost dezvoltate și discutate în sfera culturală, intelectuală și academică românească în ultimii o sută de ani.

Cartea tipărită în timpul domniilor fanariote în Țările Române (1711/1716-1821) alături de celebrarea în anul 2024 a 300 de ani de la sfințirea Mănăstirii Văcărești (1724) reprezintă temele principale ale celei de-a treia ediții a Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, eveniment științific care este organizat de Secțiunea Carte veche. Conservare. Restaurare în parteneriat cu Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu) și Muzeul Național al Literaturii Române (București).
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Silviu – Constantin Nedelcu, inițiatorul conferinței.

Proclamată în 2011 de UNESCO și aprobată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 drept Zi internațională a ONU, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului.
Pentru ca democrația să supraviețuiască și chiar să prospere și pentru ca pacea să prevaleze în cele din urmă în vremuri de discordie și tensiune sporită, este important ca radioul și cei care îi ghidează programarea să rămână fideli principiilor fundamentale ale libertății de exprimare și dreptului la informare. Într-o lume zgomotoasă a narațiunilor concurente, radiodifuzorii de încredere tratează oaspeții, apelanții, ascultătorii și unii pe alții cu respect și civilizație. Radioul va supraviețui în anii următori dacă practicanții ei evită tendința de a urmări victoria în detrimentul acurateței și al corectitudinii. De mai bine de un secol, ca mediu de masă iconic, radioul a generat bunăvoință și, de cele mai multe ori, a fost ghidat de această busolă. Să continue în această direcție. Acesta a fost un minut al Zilei Mondiale a Radioului de la UNESCO.UNESCO

Material realizat de Preot Stavrofor Radu Botiș, membru UZPR, fondatorul revistei culturale ”Mărturii maramureşene”.
,,Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii” (Ioan 12, 35-36).

De ce mergem la slujba de Înviere?
Cornelius Florin Stoica, realizatorul emisiunilor "Lumina Cuvântului", în dialog cu  Mădălina Corina Diaconu.
 
https://www.youtube.com/luminacuvantului
 

Material realizat de Preot Stavrofor Radu Botiș, membru UZPR, fondatorul revistei culturale ”Mărturii maramureşene”.
,,Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii” (Ioan 12, 35-36).

Tema Zilei Mondiale a Libertății Presei 2024. „O presă pentru planetă. Jurnalismul în fața crizei de mediu”.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Madlen Șerban, secretar general CNR UNESCO.

„Ziariștii, dar și decidenții politici trebuie să aibă grijă ca inteligența artificială să rămână un instrument care să ne faciliteze viața,  dar să nu ajungă să ne domine”. acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Strălucit savant şi popular om de stat, Nicolae Iorga a fondat, între altele, şi numeroase ziare, între care se evidenţiază revista „Neamul românesc”, ce a apărut în perioada anilor 1906 – 1940 şi a reprezentat principala tribună, în care şi-a exprimat gândurile, dorinţele, idealurile, faţă de fenomenele sociale, politice, culturale, din țară și străinătate.
Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 

Material audio realizat de dr. Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com
 
foto: Icoană colecție Academia Română

Majoritatea tipăriturilor expuse sunt cărți de cult. Ele au fost publicate sub patronajul lui Matei Basarab (1632-1654), Șerban Cantacuzino (1678-1688) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714); al domnilor fanarioți (1716-1821), Nicolae și Constantin Mavrocordat, Mihai Racoviță, Grigore al II-lea Ghica, Ştefan Racoviţă, Alexandru Ipsilanti, Alexandru Moruzi, Alexandru Suţu, Ioan Caragea și al primului domn pământean după sfârșitul regimului fanariot, Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828). Sunt imprimate în limba română (cu caractere chirilice) și în greacă și au fost publicate în țară (la Târgoviște, București, Râmnicu-Vâlcea) și în străinătate (la Veneția și Viena). (MMB)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Sărbătorește Sfintele Sărbători Pascale alături de Cozonacul de la Capșa.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Marian Bucur.

Proclamată în 2011 de UNESCO și aprobată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 drept Zi internațională a ONU, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului.
Trei servicii pe care le oferă radioul sunt informarea, divertismentul și educarea. Să ne uităm la educație. Radioul este un mare educator care acoperă toate, de la educația de bază la disciplinele academice de istorie, știință, civică, psihologie, economie, instruire practică, auto-perfecționare și multe altele. Radioul ajută oamenii din zonele greu accesibile, să-și repare acoperișurile, să-și crească grădinile, să-și repare mașinile, să mănânce alimente sănătoase, să facă mișcare, să-și gestioneze banii, să se înțeleagă cu prietenii și familiile... și să voteze înțelegând principiile democratice. Educația este remediul ignoranței. Iluminarea stimulează gândirea critică, incluziunea și înțelegerea reciprocă care contribuie la pace. Acesta a fost un minut al Zilei Mondiale a Radioului de la UNESCO.UNESCO