Radio UZPR

Academia Română - Fundația „Ioan I. Dalles”

Fundația „Ioan I. Dalles”, una dintre cele mai importante și bogate familii din Țara Românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, familia Dalles, în mod special de filantroapa Elena Dalles, marea donatoare a Academiei Române.
Cum bine se știe, rolul principal al Academiei Române a fost acela de a ocroti și cultiva limba, literatura română și studierea istoriei naționale. A urmat cercetarea în domeniile științifice, științele exacte, iar prin primirea testamentului Elenei Dalles (1849-1921), preocupările Academiei s-au îndreptat și către cultivarea artelor frumoase. Acest testament a fost scris și semnat în anul 1918 de către Elena Dalles în casa din strada I.C. Brătianu nr. 12 -  locul pe care Academia Română a construit impresionantul monument pentru cultură și artă.  
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

A doua ediție a Școlii de Vară a Academiei Române

Academia Română organizează, în perioada 31 iulie – 4 august 2023, cea de-a doua ediție a Școlii de vară „Sub semnul istoriei“, dedicată elevilor olimpici care au câștigat bursă de merit din partea Academiei Române pentru anul școlar 2023-2024. Școala, cu o durată de cinci zile, este coordonată, la fel ca în anul 2022, de prof. univ. Ioan Bolovan.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Ziua Imnului Național sărbătorită ”La Morminte”, Muntele Mare (Lupșa)

Eroii din Lupşa, cinstiţi „La Morminte”, pe Muntele Mare, de ZIUA IMNULUI NAȚIONAL.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXIV) - Ziarul Cucurigu! (1)

Ziarul Cucurigu! a apărut la București în perioada 18 iulie 1876 – 5 iunie 1877 și se găsește în colecțiile Bibliotecii Academiei Române la cota P. IV 606.
Primul număr al periodicului a apărut în ziua de „18 Cuptor [iulie, n.n.]” 1876 cu mențiunea că „[i]ese o dată pe septĕmănă” (p. 1), fără a se preciza și ziua.
Acestă periodic a fost descris în câteva rânduri în lucrarea intitulată Publicațiunile Periodice Românești (ziare, gazete, reviste), Tom. I (1820-1906), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, 1913, sub semnătura lui Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, cu o introducere făcută de Ioan Bianu, Bibliotecarul Academiei Române, la paginile 158-159.
În articolele publicate în numerele din anul 1876 sunt satirizate cu mult umor numele unor „distinși” aleși liberali între care Ion Ghica, I. C. Brătianu, Dimitrie Sturza, C. A. Rosetti și alții.
Foto: Primul număr al ziarului Cucurigu!, din 18 iulie 1876,  Biblioteca Academiei Române.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.
 
 

Alice Năstase Buciuta (UZPR - Marea Britanie) despre „Cele mai înalte uimiri”

Joi, 27 iulie, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, ora 18, se lansează cartea celor 33 de autori care s-au întâlnit cu miracolul.
„Cele mai înalte uimiri”, un volum coordonat de Alice Năstase Buciuta, președinte filiala UZPR - Marea Britanie.
Corespondență primită de la Alice Năstase Buciuta.
 

Preocuparea lui Ioan Bianu pentru găsirea unui nou local al Bibliotecii Academiei Române (3)

În Ședința Academiei din 1 mai 1911, sub președinția lui I. C. Nreguzzi, Dimitrie Sturdza, Secretarul General al Academiei, a dat citire Raportului asupra lucrărilor făcute în 1910-1911, unde este amintit memoriul Delegației Academiei Române cu privire la localul Bibliotecii, din data de 18 februarie 1911, adresat Regelui Carol I și lui P. P. Carp, Președintele Consiliului de Miniștri.
Memoriul acesta este de-o importanță crucială pentru tema noastră deoarece scoate în evidență, în mod negativ, toate problemele care derivau, în acel moment, din cauza lipsei unui spațiu adecvat al Bibliotecii Academiei Române.   
Textul a fost publicat în Analele Academiei Române, Seria II, Tomul XXXIII (1910-1911), 1911, p. 82-89.
Foto: Dimitrie Sturdza (1833-1914), Biblioteca Academiei Române.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.
 
 
 

De la jurnalism, la profesoară de limba franceza și scriitoare

Felicia Mihali locuiește în prezent la Montreal. După ce a studiat franceză, chineză și olandeză, s-a specializat în literatură postcolonială la Universitatea din Montreal, unde a studiat și istoria și literatura engleză. De la publicarea în 2002 a primului ei roman, Le pays du fromage, ea a scris opt cărți în franceză și trei în engleză. În prezent, Felicia își împarte timpul între scriere, editare și traducere în trei limbi.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
http://www.feliciamihali.com/
 

Editura Curtea Veche Publishing - un sfert de veac de la înființare

Curtea Veche Publishing împlinește anul acesta 25 de ani de existență, timp în care au fost publicați peste 1 000 de autori români și străini. De la an la an, gustul și așteptările cititorilor au evoluat, s-au diversificat, pandemia a modificat simțitor obișnuințele consumului de carte, iar editura a răspuns publicând în premieră sau reeditând cărți de ficțiune, psihologie, dezvoltare personală, parenting, economie, business, literatură pentru copii. Multe dintre aceste cărți au ocupat sau ocupă în continuare primele poziții în topul celor mai vândute cărți în România.
Editura marchează acest moment aniversar cu reduceri de 50% la cărți de ficțiune din colecția Byblos și 25% la restul colecțiilor.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Irén Arsene Máté, cofondatoarea Curtea Veche Publishing.

Observatorul de Covasna a împlinit 20 de ani

„Ziarul este o emoție cu care te întâlnești dimineața la cafea și îmi pare bine că în Covasna mai există ziare locale care încearcă să mențină atmosfera locală, fie vorba de al nostru sau chiar de Háromszék”, a declarat Dan Manolăchescu, fondatorul ziarului Observatorul de Covasna.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Daniel Santa, proprietarul publicației Observatorul de Covasna.

Interpretarea portativului lăsat de George Enescu în Cartea de Onoare a Casei Capșa

Radio UZPR transmite în premieră și în exclusivitate interpretarea portativului pe care marele compozitor George Enescu l-a lăsat în Cartea de Onoare a Casei Capșa, un document excepțional, al cărui original este păstrat în Muzeul Național de Istorie a României. Copia fidelă, care se găsește la Casa Capșa, vădește o adevărată comoară.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Marian Bucur.
https://uzpr.ro/23/07/2023/in-premiera-si-in-exclusivitate-la-radio-uzpr-interpretarea-portativului-lasat-de-george-enescu-in-cartea-de-onoare-a-casei-capsa/

𝗢𝗹𝗶𝗺𝗽𝗶𝗮𝗱𝗮 𝗱𝗲 𝗯𝗲𝗻𝘇𝗶 𝗱𝗲𝘀𝗲𝗻𝗮𝘁𝗲 – 𝗲𝗱𝗶𝘁̦𝗶𝗮 𝗮 𝗜𝗩-𝗮. 𝗘𝘅𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁̦𝗶𝗲 𝗼𝘂𝘁𝗱𝗼𝗼𝗿.

Expoziția outdoor cu lucrările câștigătorilor celei de-a IV-a ediții a Olimpiadei de Benzi Desenate este deschisă publicului începând din această săptămână, iar lucrările pot fi văzute de toți trecătorii de pe Calea Victoriei din București, până la finalul lunii august, la Casa Filipescu-Cesianu.
„Jocurile Olimpice în antichitate” a fost tema celei de-a IV-a ediții a Olimpiadei de Benzi Desenate, concurs unic la nivel național și mondial, o modalitate de promovare a tinerelor talente din mediul de învățământ primar, gimnazial și liceal. Olimpiada de Benzi Desenate se desfășoară sub egida Comitetului Olimpic și Sportiv Român și a Academiei Olimpice Române și sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
Ediția a IV-a a Olimpiadei BD (olimpiadă inițiată de autorul și profesorul de benzi desenate Mihai Ionuț Grăjdeanu) a avut un succes deosebit în rândurile elevilor de liceu din toate colțurile țării, aceștia trimițând în concurs un număr mare de lucrări, un record la categoria lor de vârstă.
După vizualizarea a peste 2000 de benzi desenate primite din toată țara, juriul a deliberat, a ales câștigătorii și mențiunile, rezultând un catalog cu 161 de pagini cu lucrările câștigatoare și mențiunile Olimpiadei de Benzi Desenate, ediția a IV-a. Catalogul (link-ul) poate fi preluat, vizualizat și postat pe orice pagină: https://publuu.com/flip-book/183913/451393/page/1
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ana Maria Brânză, consilier președinte COSR, membru al juriului Olimpiadei de Benzi Desenate.
 

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXIII) - „Universul” din publicistica românească (2)

Prima apariţie a „Universului” lui Luigi Cazzavillan a fost în 20 august 1884, când declară „într’un mod solemn că, în ceea ce priveşte nepărtinirea noastră, ea va fi deplină, statornică, absolută”.
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto Biblioteca Academiei Române.

Preocuparea lui Ioan Bianu pentru găsirea unui nou local al Bibliotecii Academiei Române (2)

În Ședința publică din 11 mai 1910, prezidată de Anghel Saligny, Ioan Bianu a citit un raport cu privire la localul Bibliotecii Academiei, care a fost publicat în Analele Academiei Române, Seria II, Tomul XXXII (1909-1910), 1910, p. 164-168.
Bianu amintește în acel raport mai multe biblioteci pe care le-a vizitat în timpul călătoriilor sale, și anume: „Fiind bibliotecar al Academiei dela 1879, m’am interesat în mod statornic de instalarea și organizarea acestor așezăminte de lucrare științifică și – în afară de informațiile culese din cărți speciale [de specialitate, n.n.] și din reviste – am vizitat numeroase biblioteci în călătoriile mele făcute dela anul 1881 încoace, în multe capitale și orașe, dela Moscova până la Oxford și dela Neapol [Neapole, n.n.] până la Hamburg” (p. 164).
Președintele Anghel Saligny vine cu propunerea că „e bine să se aleagă o comisiune de mai mulți membri, ca să se studieze chestiunea și să se facă apoi propuneri în timpul cel mai scurt posibil” (Comisiunea pentru studierea chestiunii localului. În: Analele Academiei Române, Seria II, Tomul XXXII (1909-1910), 1910, p. 169).
După ce a fost aprobată propunerea sa, sunt aleși în această comisie următorii membri: „I. Bianu, Dr. C. Istrati, I. Kalinderu, T. Maiorescu, P. Poni, A. Saligny și D. Sturdza”.
FOTO: Ioan Bianu (1856-1935), Biblioteca Academiei Române.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.
 

Târgul de Fete de pe Muntele Găina - Ediția 2023

Sunetul dulce al tulnicului moţesc îi cheamă pe toţi românii pe Muntele Găina. “Târgul de Fete de pe Muntele Găina”, tradiţionala serbare populară naţională, marcă a Consiliului Judeţean Alba, va avea loc în perioada 21-23 iulie, în comuna Avram Iancu, dar și sus pe munte.
Program https://judetul-alba.ro/incarcari/2023/01/Copie-a-2023-piete-si-targuri_compressed.pdf?fbclid=IwAR2XVkdt7u7dl-gM6p22iFTKdZXnDp6PxnRoIXkEIP-e3-xFR8HuofxZwpA
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

George Pop de Băsești și Gazeta Transilvaniei

Expoziția prezintă activitatea politică, desfășurată de cel care a fost deputat, memorandist și președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, George Pop de Băsești (1835-1919), un mare luptător pentru drepturile și emanciparea națiunii române din Transilvania.De asemenea, expoziția subliniază legăturile strânse dintre George Pop de Băsești și familia Mureșianu, în special cu dr. Aurel Mureșianu, proprietarul Gazetei Transilvaniei, cel care mai bine de treizeci de ani a condus destinele acestui ziar, apărut la 12 martie 1838, la Brașov, din inițiativa lui George Barițiu și Iacob Mureșianu.George Pop de Băsești a considerat întotdeauna problema apariției acestui ziar, ca fiind una de interes național, de aceea a contribuit constant cu sume de bani pentru susținerea acestuia. (Dr. Valer Rus, manager Muzeul „Casa Mureșenilor”)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Folclorul românesc în lagărele de prizonierat din Germania 1916 - 1918

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
Vă invităm la Seminarul IAFAR susținut de domnul Profesor Ion Taloș în data de 18 Iulie 2023 de la ora 10.00 în Sala de conferințe a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. (Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române)