Radio UZPR

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XIII, partea 3)

Barbu Theodorescu (1905-1979) și Fondul „Special”.
În episodul anterior vorbeam despre studiile sale publicate între anii 1959-1961 în revista Glasul Bisericii, ultimul la care facem referire astăzi se intitulează Circulația vechii cărți bisericești din București (1508-1830), a fost publicat în nr. 9-10/1961, p. 879-921.
Acest amplu studiu de 43 de pagini, face o trecere în revistă asupra modului în care a circulat cartea veche bisericească tipărită în București, în perioada cuprinsă între anii 1508-1830. Autorul afirmă că a urmărit circulația cărților tipărite la București, și că a întâlnit unele ediții care nu au fost trecute în BRV. Aceste cărți au ajuns în Maramureș, așa cum se consemnează în lucrarea Preotului Ion Bârlea, Însemnări din bisericile Maramureșului, publicată în 1908.
În cele trei studii analizate am descoperit un lucru comun: autorul nu se putea desprinde de memoria magistrului său, marele istoric Nicolae Iorga, nici după 20 de ani de la moartea aceluia. Dovada o reprezintă faptul că în primele trei note de subsol este citată o carte scrisă de Nicolae Iorga. Firește, citatele din cărțile marelui istoric și bizantinolog român nu abundă, însă acest lucru ne duce cu gândul la recunoștința pe care i-o purta fostul său discipol și secretar. Exceptând sursele sovietice în notele de subsol, care au fost trecute în mod exclusiv pentru cenzură, ca aceasta să aprobe tipărirea fără probleme a revistei, nu se întâlnește nicio frază marxistă sau vreo urmă de ideologie politică comunistă în textele acestuia.
Documentarea și susținerea argumentată a poziției sale, în ceea ce privește descoperirile noi ce n-au apucat să fie consemnate în Bibliografia Românească Veche, ni-l descoperă pe Barbu Theodorescu, unul dintre cei mai mari bibliologi români care este aproape cvasi-necunoscut astăzi, drept un om pasionat de cartea veche aidoma marilor bibliologi din trecut precum Ioan Bianu, Nerva Hodoș, Al.-Sadi Ionescu și alții.   
Foto: Coperta revistei Glasul Bisericii, nr. 1-2/1961, Biblioteca Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din București.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Ce sărbătorim în ziua de 15 August?

Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare religioasă cunoscută ca Sfânta Maria Mare sau Sântamaria este sărbătorită, în fiecare an, la 15 august.  Popular, Adormirea Maicii Domnului este considerată ziua care desparte lunile călduroase de cele reci. Tot pe 15 august este sărbătorită Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate ample serbări. Această zi a fost declarată sărbătoare naţională.(ziarulunirea.ro)
Material realizat de Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com
Foto: În interiorul mormântului Maicii Domnului, la poalele Muntelui Măslinilor, Ierusalim.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XIII, partea 2)

Barbu Theodorescu (1905-1979) și Fondul „Special”.
Așa cum vorbeam anterior despre activitatea de bibliograf desfășurată de Barbu Theodorescu ne vom opri asupra publicisticii sale, el colaborând la mai multe reviste bisericești, dintre care Biserica Ortodoxă Română, Glasul Bisericii ș.a.
Astfel, în revista Glasul Bisericii a publicat patru studii, între anii 1959-1961, anume:
Cartea românească înainte de apariția tiparului (sec. X-XII);
Completări și rectificări la Bibliografia Românească Veche;
Însemnări bibliografice;
Circulația vechii cărți bisericești din București (1508-1830).
În acest episod ne-am oprit atenția doar asupra a două studii, respectiv: 1) Cartea românească înainte de apariția tiparului (sec. X-XII), care a fost publicat în Glasul Bisericii, nr. 7-12/1959, p. 620-633; 2) Completări şi rectificări la Bibliografia Românească Veche, publicat tot în revista Glasul Bisericii, nr. 11-12/1960, p. 1042-1065.
Prin aceste două studii autorul aduce completări la Bibliografia românească veche (BRV), publicată în patru volume la momentul respectiv, de către Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu.  
Foto: Barbu Theodorescu (1905-1979) – primul din dreapta. Sursa: Ziarul Lumina.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Noroc Bun, de la Abrud!

Material realizat pentru a marca, la început de lună august, Ziua Minerului.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXVI) - „Universul” din publicistica românească (3)

Cotidian bucureştean de informare generală apărut în anul 1884, „Universul” lui Cazzavilan a dat cititorilor săi, încă de la început, ocazia să afle ştiri de actualitate, din ţară şi din lume, dar şi ceva mai mult de atât: acces la literatura universală, în rubricile cu titlul „Foiţa Universuluĭ”, uneori chiar trei în acelaşi număr.
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto Biblioteca Academiei Române.
 

Documentarul Playback, dedicat discotecilor optzeciste

Asociația Culturală Control N și Zbang Film anunță lansarea în România a filmului documentar Playback, regizat de Iulia Rugină, ce are ca subiect perioada discotecilor din România optzecistă și pornește de la expoziția multimedia Disco BTT - discotecile perioadei comuniste, organizată de Asociația Culturală Control N în București și Cluj-Napoca, în 2017, respectiv 2018. 
 
Filmul documentar Playback va fi proiectat în avanpremieră pe 12 august în cadrul Serilor Filmului Românesc de la Iași, urmând ca din luna octombrie să fie distribuit pe teritoriul României de casa de distribuție Zbang Film. 
 
Un scurt fragment video din film se poate viziona aici - https://www.youtube.com/watch?v=jI9YzJiZNIQ
 
interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

UZPR partener media al celei de-a II-a ediții a FILAfest

În perioada 11 – 13 august, Piața Sfatului din Brașov va găzdui a doua ediția a FILAfest – primul Festival al Filarmonicilor, un eveniment muzical unic în România. Organizat de către Asociația pentru Promovarea Copiilor și Tinerilor Talentați din România (A.P.C.T.T.R.), în parteneriat cu Agenția Metropolitană Brașov și Filarmonica Brașov, și cofinanțat de către Primăria Municipiului Brașov, FILAfest va aduce pe scenă trei importante filarmonici din România, care vor susține concerte de muzică alternativă.
Parteneri media: DADA Media Consulting și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Scurt istoric al mineritului în munții Apuseni

Material realizat pentru a marca, la început de lună august, Ziua Minerului.
Abrud este o denumire de origine pur dacică, derivând de la cuvântul Abruttus, care la rândul său provine de la vorba dacică ”abrudiom”, însemnând ”aur”. În epoca romană, Abrudul a purtat denumirile de Auraria Daciae, Auraria Maior și, respectiv Alburnus Minor.
Din timpuri străvechi, Abrudul a avut celebritatea sa. Încă de pe vremea lui Decebal, regele dacilor, Abrudul era centrul operațiunilor miniere din Dacia. În anul 106, după cucerirea Daciei de către romani, împăratul Traian a așezat la Abrud o legiune romană, dându-i denumirea de Auraria Daciae, iar ulterior de Auraria Maior și a organizat aici așa-numitul Collegium aurariorum, sub conducerea unui șef de mine numit magister. (cuprumin.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Matca - o nouă revistă culturală

"Matca e o revistă de cultură, proaspătă și temerară. Amfitrioană a schimburilor intelectuale vii, purtate cu naturalețe, fler și atenție pentru cititor, revista se situează echilibrat pe linia common sense-ului: punem întrebări cu reală curiozitate și încercăm să răspundem de bună credință. Ne lăsăm intrigați de dileme și aspirăm spre claritate în reflecție.
Vei găsi în Matca rubrici ținute de scriitori contemporani talentați, culți și doritori de dialog, ca și fotografii care te invită să coparticipi la interpretare, să fii cocreator de sens. Căci cultura începe acolo unde ni se întâlnesc privirile. 
Matca apare online și, din trei în trei luni, în variantă print." (matcaliterara.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Schimbarea la față

Schimbarea la față în calendarul ortodox și în cel romano-catolic se ține pe 6 august.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Știm să comunicăm, să-i ascultăm pe tinerii de azi pentru viitorul de mâine?

Un îndemn al tinerilor de azi către celelalte generații: ascultați-ne pentru a ne înțelege și pentru a vă înțelege, ca împreună să reușim.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu

Olimpici bursieri ai Academiei Române au participă la Școala de vară „Sub semnul istoriei“, ediția a II-a

 
Academia Română a organizat, în perioada 31 iulie – 4 august 2023, cea de-a doua ediție a Școlii de vară „Sub semnul istoriei“, dedicată elevilor olimpici care au câștigat bursă de merit din partea Academiei Române pentru anul școlar 2023-2024.
Școala, cu o durată de cinci zile, a fost coordonată, la fel ca în anul 2022, de prof. univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române.
Evenimentul s-a desfășurat la Centrul de Dezvoltare Durabilă Țara Hațegului-Retezat, din localitatea General Berthelot, județul Hunedoara, entitate ce aparține Academiei Române.

A doua ediție a Școlii de Vară a Academiei Române - La ce mai folosește istoria în secolul XXI?

Despre conferința tematică susținută de prof. univ. dr. IOAN BOLOVAN, membru corespondent al Academiei Române, la finalul celei de-a doua ediții a Școlii de Vară a Academiei Române.
Interviurealizat de Mădălina Corina Diaconu

Acad. Florin Gheorghe Filip despre a doua ediție a Școlii de Vară a Academiei Române

A doua ediție a Școlii de Vară a Academiei Române prezentată de acad. Florin Gheorghe Filip, președintele Secției de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Academiei Române.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXV) - Ziarul Cucurigu! (2)

Sunt publicate o serie de articole, poeme  ba chiar și fabule, unele scrise de Grigore Alexandrescu și care nu reprezintă altceva decât o ironie asupra politicienilor românești, și unde sunt ilustrați sub forma diferitelor animale domestice și/sau sălbatice.
Ziarul abundă în caricaturi, litografii atent lucrate ce reprezintă „deliciul vizual” al periodicului.
Ultimul număr al periodicului a apărut în 5 iunie 1877 unde este înfierată cu multă ironie întreaga clasă politică liberală, în mod deosebit „patrioții” (sic!) C. A. Rosetti și Dimitrie Brătianu.
Umorul cuprins în acest periodic nu arată altceva decât faptul că ziarul Cucurigu reprezenta unul dintre ziarele de opoziție și că toată pleiada politică nu suferea (prea mult) să fie ridiculizată altfel decât prin râs. Cititorii, puțini și buni, înțelegeau prin umorul de calitate că Cucurigu reprezenta una dintre vocile opoziției românești într-un context politic complicat pentru țara noastră, atât pe plan intern cât și pe plan extern.
Foto: Ultimul număr al ziarului Cucurigu!, din 5 iunie 1877, Biblioteca Academiei Române.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

A doua ediție a Școlii de Vară a Academiei Române - Noua revoluție tehnologică și impactul asupra societății

În cadrul programului, elevii olimpici vor avea ocazia să se întâlnească, marți, 1 august, cu acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, care va analiza împreună cu elevii câteva elemente ale relației dintre noua revoluție tehnologică și lumea contemporană.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.