Radio UZPR

Burse ALFA pentru excelență în cercetare

„Bursele ALFA pentru excelență în cercetare“ vizează stimularea creșterii relevanței naționale și internaționale a cercetării în domeniul științelor istorice și al științelor medicale din România, precum și sporirea prestigiului public al activității de cercetare.
Atât Academia Română, cât și Fundația Alfa pentru Sănătate și Educație doresc să încurajeze etica cercetării și corectitudinea profesională și să dezvolte capacitatea oamenilor de știință de a genera rețele profesionale și de a forma centre de excelență.
Parteneriatul de acordare a burselor de excelență în cercetare pune în evidență dorința celor două organizații de a crea mecanisme de colaborare între mediul academic și cel nonprofit.
reportaj de Mădălina Corina Diaconu

Expoziția „Presa românească. Între tradiție și modernitate“

Biblioteca Academiei Române vernisează joi, 9 martie 2023, expoziția „Presa românească. Între tradiție și modernitate“ organizată de Serviciul de catalogare periodice și de Serviciul de manuscrise-carte rară. Evenimentul va avea loc în sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125, începând cu ora 11. Vernisajul va fi onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Vor lua cuvântul acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și director general al Bibliotecii Academiei Române. Expoziția va fi deschisă în perioada 9-24 martie 2023, de luni până vineri, în intervalul orar 9-15 și sâmbăta între orele 10-13. Intrarea este liberă.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Ceremonia de la sediul NATO - un an de război de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei

Material în limba engleză.
Vorbind la sediul NATO (24 februarie 2023), secretarul general adjunct Mircea Geoană a spus că NATO a fost partenerul Ucrainei de când și-a câștigat independența pentru prima dată, cu peste treizeci de ani în urmă și că NATO va fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie.
Domnul Geoană a prezentat un discurs în cadrul unei ceremonii de marcare a împlinirii unui an de la lansarea invaziei Rusia în Ucrainei, vernisind o expoziție de fotografii și videoclipuri despre crimele de război comise de invadatori, organizată de Aliații NATO România și Polonia cu sprijinul șefului misiunii Ucrainei la NATO.
Secretarul general adjunct a spus că imaginile expuse au fost o reamintire a brutalității lui Putin, a disprețului său total față de viața umană și a „hotărârii sale de a distruge Ucraina și de a răsturna ordinea internațională bazată pe reguli”.
Aliații NATO au oferit Ucrainei un sprijin fără precedent.
Experții aliați ajută Ucraina să documenteze și să dovedească crimele comise. Olanda va stabili o anchetă specială la Haga. „Cei responsabili trebuie trași la răspundere”, a spus el.
Secretarul general adjunct a subliniat că imaginile din expoziție arată, de asemenea, o națiune „în picioare”, forțe armate curajoase care își pun viața în pericol și „un popor mândru care nu va fi învins”.
www.nato.int

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (X)

Episodul 10 – Un raport al CIA cu informații clasificate din 30 ianuarie 1953.
Într-un raport al CIA din 30 ianuarie 1953, care vizează România și are drept subiect Arderea cărților românești și diseminarea literaturii comuniste, este structurat în 8 puncte unde este descrisă pe scurt această operațiune, fiind amintită și Biblioteca Academiei Române.
Din acest raport al CIA, privind Arderea cărților românești, nu reținem decât următoarele informații care-l privesc pe Barbu Lăzăreanu, și anume:
după reorganizarea Academiei Republicii Populare Române, Barbu Lăzăreanu a fost numit director al Bibliotecii;
epurarea bibliotecilor a inclus și Biblioteca Academiei Române iar arderea documentelor care dovedeau latinitatea limbii române a fost făcută pentru că nu îi nu era conform viziunii comitetului slav, inclusiv lui Barbu Lăzăreanu;
fiul lui Barbu Lăzăreanu era consilier la Ambasada RPR din Paris, după ce fusese rechemat din postul de atașat de presă de la Washington.
Foto: Raportul CIA cu informații clasificate din 30 ianuarie 1953
Sursa: https://www.cia.gov/readingroom/docs/CIA-RDP82-00457R016000120005-0.pdf
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (IV) - Revista Aghiuță (1)

Aghiuță. Foaie umoristică, satirică și critică. București: 3 noiembrie 1863 – 17 mai 1864.
Revista Aghiuță. Foaie umoristică, satirică și critică a apărut la București în perioada 3 noiembrie 1863 – 17 mai 1864, fiind editată de Bogdan Petriceico-Hâjdeu.
Revista se găsește în colecțiile Bibliotecii Academiei Române și poate fi consultată având cota P. II 6115.
Aciditatea „condeiului” (sic!) cu care a înfierat diverși oameni politici nu a putut decât să-i atragă mânia autorităților care nu au făcut altceva decât să suprime revista care nu împlinise nici măcar un an de apariție regulată. (Silviu Constantin Nedelcu - Biblioteca Academiei Române)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, bibliotecar, Biblioteca Academiei Române.

TELEMOLDOVA Plus la aniversare

Petru Frăsilă jurnalist, scriitor, om de televiziune, invitat în studioul Radio UZPR. Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (IX)

Episodul 8 (partea 2) – Epurarea propriu zisă a colecțiilor bibliotecii între anii 1949-1950.
Foto: Academia Română
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (III) - „L’Abeille de la Roumanie”

150 de ani de la apariția ziarului „L'Abeille de la Roumanie” - partea II: subiecte propuse de „L'Abeille de la Roumanie”, cititorilor de limbă franceză interesați de spațiul economic și politic românesc, acum un secol şi jumătate.
„L'Abeille de la Roumanie” este primul titlu cu care începe primul tom din bibliografia naţională „Publicaţiile periodice româneşti”, apărând la București, în perioada februarie-noiembrie 1873.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.

Ziarul BIHOREANUL, lider de audienţă pe întreaga piaţă a presei scrise locale

Ziarul săptămânal Bihoreanul este citit de 53.000 persoane în Oradea şi 61.000 de persoane în judeţul Bihor, în medie pe ediţie.
De la 1 iulie 2009, de când trustul Media Pro a renunţat la tipărirea publicaţiilor locale, BIHOREANUL este realizat în continuare de aceeaşi echipă, editor fiind compania Bihor Media.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Mircea Chirilă, directorul ziarului Bihoreanul.
 

Anul cultural Dimitrie Cantemir

Legea care prevede ca 2023 să fie „Anul cultural Dimitrie Cantemir” a fost adoptată de Parlamentul României și de Președintele țării.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (VIII)

Episodul 8 (partea 1) – Epurarea propriu zisă a colecțiilor bibliotecii între anii 1949-1950.
Anul 1949 aduce cu sine și problema depozitului de dublete și a fondului de cărți interzise. Depozitul Fondului „Special” se afla în clădirea bibliotecii și era în plan, din cauza spațiului insuficient, mutarea acestuia în Casa Bellu (care se afla une este astăzi parcul Academiei), în două încăperi special amenajate.
S-a purces la etichetarea volumelor cu eticheta interzis, fiind desemnat în acest sens un funcționar al bibliotecii.
La finalul anului 1949 aflăm dintr-un raport intern numărul celor care lucrau la epurarea colecțiilor Bibliotecii Academiei Române, și anume: 27 de persoane, dintre care 23 în depozite și 4 la cataloage. (Silviu - Constantin Nedelcu)
Foto: Casa Ștefan Bellu. Sursa: https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/casa-stefan-bellu-fosta-a-lui-barbu-vacarescu-de-emanuel-badescu-10731420   
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.
 

Peste un secol de audio-vizual la Oradea

Exponate din lumea audiovizualului, unele dintre ele mai vechi de o sută de ani, mai pot fi vizitate încă două săptămâni în Cetatea Oradea, în cadrul Muzeului Orașului. Este vorba despre expoziția jurnalistului orădean Dinicu Braghină.
 
Florin Mihalca a vizitat această expoziție, prilej cu care a realizat un interviu cu autorul.

Mircea Carp. Șoim al Liceului Militar ,,Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu

Pentru români, instaurarea comunismului a reprezentat o schimbare radicală de valori, suprimarea libertății de exprimare și conviețuirea forțată cu un sentiment de angoasă, de teamă acută față de represaliile regimului de dictatură. Libertatea și speranța veneau pe calea undelor radio din Statele Unite și din Europa Occidentală, foarte mulți români adoptând o atitudine de rezistență la propaganda comunistă prin ascultarea posturilor care emiteau din lumea liberă. Una dintre vocile care a oferit speranță românilor în această perioadă a fost cea a lui Mircea Carp, care li s-a adresat mai întâi de la microfonul postului de radio Vocea Americii și, ulterior, de la Radio Europa Liberă. Generații de români îl asociază pe Mircea Carp cu vocea clară și fermă a crainicului de radio, însă puține persoane cunosc faptul că decanul de vârstă al presei românești din exil este la origine militar, ofițer al Armatei Regale Române, care a purtat cu mândrie uniformele a două arme de elită: tancuri și cavalerie. Încă din copilărie, Mircea Carp și-a dorit să urmeze o carieră militară, o influență deosebită în acest sens având-o tatăl său, Constantin Carp, ofițer de cavalerie și veteran al Primului Război Mondial. (MNIR)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Flavius Nicolae Roaită, Muzeul Național de Istorie a României, curatorul micro - expoziției: Mircea Carp. Șoim al Liceului Militar ,,Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. 

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (II) - „L’Abeille de la Roumanie”

150 de ani de la apariția ziarului „L'Abeille de la Roumanie” - partea I: informaţii generale.
„L'Abeille de la Roumanie” este primul titlu cu care începe primul tom din bibliografia naţională „Publicaţiile periodice româneşti”, apărând la București, în perioada februarie-noiembrie 1873.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.

Cel mai activ tânăr jurnalist prahovean premiat cu ocazia Galei Tineretului Prahovean

Gala Tineretului Prahovean 2023 organizată de Fundația Județeană pentru Tineret Prahova a avut loc la Sala Europa în data de 4 februarie 2023.
Cel mai bun tânăr jurnalist a fost desemnat Ștefan Vlăsceanu- Jurnalist la Observatorul Prahovean. Este unul dintre cei mai prolifici ziariști, cu zeci de articole publicate lunar. Premiul a fost înmânat de către Mihai Nicolae, fondatorul grupului Observatorul Prahovean.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu
Pentru a urmări Gala integral accesați link-ul youtube
https://www.youtube.com/watch?v=9AyMyejySIw

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (VII)

Episodul 7 - „Biblia cenzurii comuniste” – Publicațiile interzise până la 1 mai 1948.
Instrumentul principal care a servit în procesul de epurare și defascizare a colecțiilor Bibliotecii Academiei Române, precum și tuturor bibliotecilor, anticariatelor și librăriilor din țară a fost lucrarea Publicațiile interzise până la 1 mai 1948, publicată în anul 1948 la București de Ministerul Artelor și Informațiilor.
Ediția a 2-a a acestui volum a fost publicat în anul 2003 de Victor Frunză sub titlul Cartea cărților interzise.
Foto: volumul Cartea cărților interzise, București, Editura Victor Frunză, 2003. Sursa: arhiva personală Silviu – Constantin Nedelcu
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.