Radio UZPR

Conferința „Competitivitatea Științifică și Tehnologică a României – Rolul Inteligenței Artificiale, al Tehnologiei Cuantice” (II)

Intrviu cu Tiberiu Tănase, lector univ. asociat Universitatea Româno – Americană, președinte CSIS &GA, secretar DIS/ CRIFST. (www.intelligenceinfo.org)
Divizia Istoria Științei (DIS) din cadrul Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, în parteneriat cu Intelligence Center of Excellence Romania și Intelligence Studies Center for Security and Applied Geopolitics (CSIS&GA), au organizat cea de-a treia conferință științifică intitulată „Competitivitatea științifică și tehnologică a României: realizări, progrese și perspective – rolul inteligenței artificiale, al tehnologiei cuantice” sub egida Anului Internațional pentru Știință și Tehnologie „Cuantica – 2025”.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Conferința „Competitivitatea Științifică și Tehnologică a României – Rolul Inteligenței Artificiale, al Tehnologiei Cuantice” (I)

Intrviu cu Emil HEDEȘIU, Chairperson al Intelligence Center of Excellence Romania (ICoE Romania).
Divizia Istoria Științei (DIS) din cadrul Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, în parteneriat cu Intelligence Center of Excellence Romania și Intelligence Studies Center for Security and Applied Geopolitics (CSIS&GA), au organizat cea de-a treia conferință științifică intitulată „Competitivitatea științifică și tehnologică a României: realizări, progrese și perspective – rolul inteligenței artificiale, al tehnologiei cuantice” sub egida Anului Internațional pentru Știință și Tehnologie „Cuantica – 2025”.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

30 de ani în slujba cărții

Erwin Josef Țigla a sărbătorit anul acesta 30 de ani de când promovează cartea și cultura în Banatul Montan. Este bibliotecar al Centrului German “Alexander Tietz “ , care face parte din Biblioteca Județeană “Paul Iorgovici” Caraș-Severin. Este membru fondator al Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan ( 1990). În perioada 1998-2001, a fost membru al Consiliului pentru Minorități Naționale de pe lângă Guvernul României. Din anul 2011 ocupă funcția de vicepreședinte teritorial pentru țările Europei Centrale de Est și Sud-Est  și al Confederației mișcării vicențiene mondiale. Este cel care a inițiat și organizat importante manifestări culturale ale etniei germane din România: “Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, “Zilele Literaturii Germane la Reșița”, “Parada Portului Popular German” și multe alte manifestări.
Erwin Josef  Țigla, ca un om  responsabil și iubitor de cultură a făcut din Centrul German ” Alexander Tietz “un loc de întâlnire pentru toți iubitorii cuvântului scris și vorbit.  El promovează și găzduiește întâlnirile oamenilor de cultură români, maghiari, sârbi, croați, cehi, slovaci, bulgari, germani , într-un cuvânt a oamenilor care trăiesc , muncesc și creează în acest spațiu multicultural, denumit sugestiv „Mica Europă”.
Din anul 2008 este membru al Uniunii Scriitorilor din România-Filiala Timișoara, iar din 2013 membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România- Filiala Caraș-Severin.
Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin

Lecturile publice în viziunea prof. Vasile Ghica (2)

Fundația Pelin, reprezentată de Doru Eugen Pelin, în colaborare cu Uniunea Aforiștilor din România, Filiala Tecuci, reprezentată de profesor Vasile Ghica, organizează ori de câte ori pot, la Ateneul din Tecuci, întâlniri cu publicul iubitor de literatură. 
Înregistrare cu profesorul Vasile Ghica, la Ateneul din Tecuci.

Ziarul TRIBUNA, azi

Cotidianul Tribuna - știrile zilei din Sibiu.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dragoș Bako, redactor șef Tribuna, președinte filiala UZPR Sibiu.

Lecturile publice în viziunea prof. Vasile Ghica (1)

Fundația Pelin, reprezentată de Doru Eugen Pelin, în colaborare cu Uniunea Aforiștilor din România, Filiala Tecuci, reprezentată de profesor Vasile Ghica, organizează ori de câte ori pot, la Ateneul din Tecuci, întâlniri cu publicul iubitor de literatură. 
Înregistrare cu profesorul Vasile Ghica, la Ateneul din Tecuci.

Ei sunt viitorul

Există înca copii care citesc, preferă jocurile clasice - de grup și nu pun telefoanele mobile pe primul loc. Felicitări învățătoarei Alina Mihăilă din Tălmaciu pentru modul în care îi educa pe elevii domniei sale.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru emisiunea IClasa - Radio România Cultural.
 

Zestrea artei naive: patrimoniul sufletului românesc în viziunea iluștrilor etnologi ieșeni Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru

În exclusivitate pentru Radio UZPR, un reportaj realizat de Dumitru Șerban - UZPR Iași.
Prezentarea volumului ARTĂ NAIVĂ DIN ROMÂNIA. Colecția autorilor, semnată de către de etnologii Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru. Lucrarea a văzut lumina tiparului, anul acesta, la Editura Palatul Culturii. 

Filiala UZPR Sibiu

"Să lăsăm adevărul să strice o știre bună!"
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dragoș Bako, președinte filiala UZPR Sibiu.

Volumul Craina Bănățeană

Monografia Craina bănățeană – documentată și scrisă de Prof. Icoana Cristescu Budescu și de teologul Gheorghe Țunea Pîrvovanu, apărută la Editura Hoffman, în anul 2020 – aduce în centrul atenției cititorului ținutul Craina (partea sud-estică a Banatului) și pe locuitorii săi – crăinenții. De altfel, după cum afirmă în prefață Prof. Univ. Dr. Dumitru Jompan, „Craina Bănățeană – trecut, prezent și viitor este un volum valoros despre o țară de vis, poartă de intrare în Valea Almăjului”.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Istorie și tradiție la Băile Herculane

Valsul Souvenir de Herkulesbad interpretat de Duna Szimfonikus Zenekar din Budapesta, dirijor Friedrich Pazeller, nepotul compozitorului valsului, vienezul Jakob Pazeller, declarat Cetățean de onoarea postmortem de către Consiliul Local Băile Herculane. Valsul a fost declarat Imnul oficial al stațiunii Băile Herculane.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu ing. Dorin Bălteanu.

Editura UZPR - Ștefan Isac

„În conţinutul lucrării sunt reţinute elemente inedite despre activitatea cotidiană a ilovenilor pe parcursul anului, precum şi cele privind portul, graiul, folclorul, obiceiurile etc. Aria de treierat, unde autorul se juca, cu alţi copii din sat, teascurile de ulei sau morile de aici sunt prezentate prin schiţe autentice şi fotografii”, scrie în prefaţa volumului prof. univ. dr. ing. Nicolae Bogoevici.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ștefan Isac.

Ziarul "Flamura" de la Reșița, la ceas aniversar

Prezentare realizată de juranlistul și scriitorul Gheorghe Jurma.
La 30 aprilie 1970, apărea primul număr al cotidianului „Flamura”. Despre istoria acestui ziar ne-a vorbit ziaristul  Gheorghe Jurma. La 30 decembrie 1948, apărea ne spune Jurma, primul număr al ziarului “Flamura Roșie”, care a existat până în 1964. O poveste interesantă este legată de titlul ziarului, istoria preluată de la ziaristul Nicolae Cătană.  Așadar, numele ziarului a venit prin poștă de la Comitetul Central din vremea aceea, dar pentru că s-au încurcat la poștă scrisorile, numele care trebuia să îl poarte ziarul din Reșița, respectiv „Flacăra roșie “ a ajuns la Arad, iar scrisoarea cu numele destinat Aradului, “Flamura roșie”, a ajuns la Reșița.
La manifestare au fost prezenți ziariști, cei care au scris pentru „Flamura”, acum membrii ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Ei au vorbit despre activitatea lor din acele vremuri și informațiile care apăreau în ziarele de atunci.  Ziariștii Dorina Sgaverdia și I.D. Cucu au povestit despre activitatea lor la acest ziar. Pe simeze, cei prezenți au putut vedea imagini din Casa de Cultură și prima pagină a cotidianului “Flamura” din 1 Mai 1970.
Înregistrare și text, Adriana Telescu, membru UZPR Caraș Severin.
ÎNTÂLNIRI CU ISTORIA CULTURALĂ ȘI A PRESEI DIN REȘIȚA
30 aprilie 2025, la Biblioteca Germană „Alexander TIETZ” din Reșița, s-au sărbătorit trei eveminente legate de istoria culturală a acestui spațiu, de la debutul cărora au trecut un număr semnificativ de ani. 
 

ÎNTÂLNIRI CU ISTORIA CULTURALĂ ȘI A PRESEI DIN REȘIȚA - Casa de Cultură a Sindicatelor

Discursul juranlistului și scriitorului Gheorghe Jurma.
Cândva am scris o carte despre Reșița Muzicală, ne-a spus scriitorul Gheorghe Jurma. Am dorit însă să scriu o carte despre Reșița Culturală, dar nu am putut să o scriu, fiindcă nu aveam destule documente, deoarece instituțiile culturale ale județului nu au monografii, care să spună tot ce au reprezentat ele în timp. Dar făcând monografia Casei de Cultură, baza pentru mine a reprezentat presa, fiindcă această instituție nu mai are o arhivă proprie, ea a fost predată la securitate în urma unui incident petrecut în sala de spectacole, după cum mi-a spus fostul director al acestei instituții, profesorul Horațiu Vornica. Avem o nevoie importantă de-a restitui istoria, a spus în continuare Gheorghe Jurma. Reșița de după cel de-al doilea război mondial, devine nu doar un centru industrial important, ci și un oraș important al dezvoltării urbanistice. Astfel Casa de Cultură a Sindicatelor a început să se construiască în 1951, iar inaugurarea s-a realizat în 1953,  activitatea de club de aici s-a deschis în 1955, iar sala de spectacole în 1960. Era la aceea vreme, cea mai mare Casa de Cultură din țară.  
La întâlnire a fost adus și un album cu poze, care arată din activitățile culturale care se derulau aici. Cei prezenți au venit la manifestare cu poze, mărturii, ce aminteau de activitatea culturală desfășurată în aceast loc, pe vremea aceea, lăcaș al culturii.
Înregistrare și text, Adriana Telescu, membru UZPR Caraș Severin.
ÎNTÂLNIRI CU ISTORIA CULTURALĂ ȘI A PRESEI DIN REȘIȚA
30 aprilie 2025, la Biblioteca Germană „Alexander TIETZ” din Reșița, s-au sărbătorit trei eveminente legate de istoria culturală a acestui spațiu, de la debutul cărora au trecut un număr semnificativ de ani. 

ÎNTÂLNIRI CU ISTORIA CULTURALĂ ȘI A PRESEI DIN REȘIȚA - Opereta Germană

Discurs al domnului Erwin Țigla, director Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
30 aprilie 2025, la Biblioteca Germană „Alexander TIETZ” din Reșița, s-au sărbătorit trei eveminente legate de istoria culturală a acestui spațiu, de la debutul cărora au trecut un număr semnificativ de ani.  Astfel, s-au marcat 70 de ani de la primul spectacol, al operetei în limba germană, desfășurat în orașul de pe malul Bârzavei, 65 de ani de la primul spectacol care a avut loc în Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița și 55 de ani de la apariția primului număr al cotidianului „Flamura”, ziar de referință pentru Banatul de Munte.
Este de fapt, a explicat gazda și organizatorul manifestării, Erwin Țigla, vorbind despre operată, spectacolul susținut de Cercul reînființat al Operetei Germane din municipiu. Opereta a fost, afirmă Erwin Țigla, foarte îndrăgită la Reșița, asta pentru că austriecii care au venit aici aveau o tradiție  muzicală îndelungată în acest domeniu. Muzeul Banatului Montan, are multe afișe care atestă aceste spectacole, reprezentații care se țineau și în alte localități ale județului. Era în acest spațiu o adevărată efervescență muzicală susținută de coruri și de formațiile de operetă germană, maghiară și română. Despre opereta germană a scris Gheorghe Jurma în Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița. Am realizat,  spune Erwin Țigla, pentru celebrarea acestor evenimente, câteva ștampile ocazionale și câte un plic filatelic, care să ne aducă aminte despre acest trecut cultural.
Text și înregistare de Adriana Telescu, UZPR filiala Caraș Severin.

Acad. Ioan Aurel Pop - interviu dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei

 
Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Interviu difuzat și în cadrul emisiunii "CU...MINTE DE WEEKEND", Radio România Cultural.