Radio UZPR

Expoziția își propune să ilustreze strânsa legătură dintre cele două instituţii prezentând publicului cărţi rare, documente şi fotografii, care, de-a lungul timpului, au avut un parcurs sinuos, dar prin evenimente fericite şi-au găsit locul ideal şi sigur în aceste prestigioase Biblioteci.
Expoziția va fi deschisă până în data de 30 iunie 2026, putând fi vizitată de luni până
vineri, orele 9-14.
 
Foto: Biblioteca Academiei Române.
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu (Radio România Cultural) cu Dariana Mihai, redactor la Biblioteca Academiei Române, Compartimentul Comunicare si Relatii Publice.

Eveniment literar-artistic și de comemorare desfășurat în satul Hândrești, comuna Oțeleni, județul Iași.
Activitatea culturală s-a derulat în incinta Complexului istoric-religios „Adormirea Maicii Domnului” din satul Hândrești în ziua de sâmbătă, 23 mai 2026, începând cu ora 12.
Concret, în programul activității culturale au fost prezentate cărțile: Cântul nopților de mai, de Elena Sârghe și Oglinzi literare, de Maria Loghin.
Înaintea prezentării celor două volume, am participat - în cimitirul din satul Hândrești - la slujba de pomenire a zece ani de la plecarea „din lumea cu dor în cea fără de dor” a moșului Mihai Sârghe, tatăl scriitoarelor Maria Loghin și Elena Sârghe.
 
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă:
Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj Instituția-cheie pentru Transilvania.  colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)  fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”  cataloage și inventare verificabile sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori. Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice  colecții microfilmate  cataloage bibliografice  bibliografii istorice oficiale Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj Colecții digitale și fizice relevante pentru:  presa clujeană  presa maghiară ardeleană  publicații interbelice Biblioteca ASTRA Sibiu Extrem de importantă pentru:  presa sibiană  presa confesională  publicații românești din secolul XIX Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei. 2 Arhive istorice Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba) Aici pot fi verificate:  autorizații de apariție  dosare de cenzură  registre administrative  corespondență editorială Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism). 3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate) Nicolae Iorga – Istoria presei românești Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic. Dicționarul presei românești (Academia Română) Instrument modern, foarte util pentru:  date exacte  perioade de apariție  orientare politică Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj Studii academice despre:  presa românească din Transilvania  1848 în presă  presa și mișcarea națională Sursă solidă pentru interpretare istorică. 4 Colecții digitalizate (verificabile online) Arcanum Digitheca Important pentru:  presa maghiară din Transilvania  colecții integrale digitalizate  verificarea articolelor originale Foarte util pentru comparații multilingvistice. Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională Unele colecții transilvănene sunt scanate aici. Europeana / WorldCat Pentru verificarea datelor de catalog internațional. 5 Presa confesională (surse esențiale) Transilvania are un ADN confesional puternic. Trebuie consultate:  Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)  fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)  presa bisericească (ex. „Telegraful Român”) Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă. 6 Perioada comunistă (1948–1989) Pentru această etapă:  Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)  Arhivele județene  colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.) Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și trebuie documentată. 7 Perioada post-1989 și transformarea digitală Surse:  Monitorul Oficial (pentru înregistrări)  date ONRC pentru societăți editoriale  arhive online ale publicațiilor  interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

În una din zilele Salonului Internațional de Carte – BOOKFEST – de la București, am făcut popas la standul Centrului Național de Cultură a Romilor „Romano Kher”. Aici, am avut prilejul să stau de vorbă cu Luminița Cioabă, membră a Uniunii Scriitorilor din România.
 
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

La propunerea scriitorului ieșean Liviu Apetroaie, nu demult, am stat de vorbă cu filologul Arturo López Martínez, originar din Spania, „țara toreadorilor”, prezent, la Iași, la o Școală de vară, eveniment organizat de către reprezentanții Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Arturo știe limba română, dar știe foarte multe și despre literatura noastră.
Ne spune că - la Iași - a venit pe urmele unei cărți vechi; mai mult, are în plan realizare unei ediții critice referitoare la primele traduceri ale lui Cicero, tardus în Spania de către Alfonso de Santa María de Cartagena pe la 1422. Pe lângă toate acestea, interlocutorul nostru ne mai spune că a tradus pe Mihail Kogălniceanu, primul care a scris despre Spania, recomandându-vă NOTE DE CĂLĂTORIE, texte îngrijite, adnotate şi prezentate de către DAN SIMONESCU.
Studiile realizate și limbile străine pe care le cunoaște Arturo López Martínez, alte teme ale dialogului.
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă
Primăria Municipiului București – „Date istorice” / „Povestea orașului”Pentru prima atestare documentară a Bucureștiului, la 20 septembrie 1459, în timpul lui Vlad Țepeș, și pentru consolidarea statutului orașului ca reședință domnească și capitală a Țării Românești în secolul al XVII-lea.
Basilica.ro – „București, 562 de ani de atestare documentară” / materiale aniversare despre prima atestare a CapitaleiPentru hrisovul din 20 septembrie 1459, păstrat la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, și pentru mențiunea privind anul 1659, când Bucureștiul devine capitală a Țării Românești.
Radio România Cultural – „Prima atestare documentară a Bucureștilor”Pentru contextul documentului din 1459, emis de Vlad Țepeș, și pentru ideea statutului de reședință domnească al Bucureștiului.
HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite”Pentru momentul 1862, când Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite și centrul instituțional al statului român modern.
Enciclopedia României – „Proclamația de la Islaz”Pentru programul revoluționar al pașoptiștilor munteni, adoptat la 9/21 iunie 1848, și pentru caracterul său constituțional și reformator.
Agerpres Documentare – „Marea Adunare Națională de la Blaj, din 3/15–5/17 mai 1848”Pentru rolul Blajului ca scenă majoră a revendicărilor românilor transilvăneni în 1848 și pentru ideea formulării moderne a națiunii române în Transilvania.
Enciclopedia României – „Adunarea Națională de la Blaj”Pentru desfășurarea adunării de la Blaj pe Câmpia Libertății și pentru contextul politic al românilor transilvăneni în revoluția de la 1848.
Historia – „1 Decembrie 1918 – Ziua în care românii au făcut Marea Unire”Pentru textul și semnificația Rezoluției de la Alba Iulia, prin care românii din Transilvania, Banat și Țara Ungurească au decretat unirea cu România.
Basilica.ro – „1 Decembrie: Ziua Națională a României”Pentru contextul Marii Uniri, înțeleasă ca finalizare a unui proces început în 1859 și continuat prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România.
Casa Capșa – istoric oficialPentru rolul Casei Capșa în viața mondenă, culturală și literară a Bucureștiului, inclusiv reputația de „cafenea a scriitorilor și artiștilor”.
RADOR – „Embleme bucureștene – Casa Capșa”Pentru evocarea Capșei ca punct de întâlnire al lumii artistice și gazetărești bucureștene, cu formula „redacția redacțiilor” și ideea „botezului Capșei”.
București.ro – „Simboluri ale Bucureștiului: Casa Capșa”Pentru atmosfera intelectuală a Capșei și pentru nume ale clientelei literare: Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Camil Petrescu, Ion Minulescu, precum și pentru evocarea făcută de Tudor Arghezi.
Encyclopaedia Britannica – „Bucharest” / materiale despre România comunistăPentru formula Bucureștiului ca „Paris al Estului”, pentru transformările orașului după al Doilea Război Mondial și pentru contextul instaurării regimului comunist după 1945–1947.
Lucrări de fundal recomandate
Constantin C. Giurescu – Istoria BucureștilorLucrare fundamentală pentru evoluția orașului, de la primele atestări și Curtea Domnească până la modernizare.
George Potra – Din Bucureștii de altădatăFoarte util pentru atmosfera urbană, viața cotidiană, mahalale, străzi, personaje și memorie bucureșteană.
George Potra – Istoricul hanurilor bucureșteneRelevant pentru Bucureștiul negustoresc, pentru lumea hanurilor și pentru orașul de dinaintea modernizării bulevardiere.
Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și viața urbană bucureșteanăUtil pentru înțelegerea Bucureștiului de jos, a mahalalelor, a obiceiurilor, a amestecului social și a memoriei urbane nevăzute.
I. Ionnescu-Gion – Istoria BucurescilorO lucrare veche, cu valoare documentară și stilistică, importantă pentru felul în care Bucureștiul a început să-și construiască propria istorie scrisă.
Ioana Pârvulescu – Întoarcere în Bucureștiul interbelicFoarte bună pentru atmosfera interbelică, pentru ritmul orașului, pentru detaliile vieții cotidiene și pentru farmecul lucid al epocii.
 

Un proiect educațional, artistic și social care transformă un obiect școlar obișnuit într-un instrument de empatie și solidaritate. Acesta nu este un simplu produs de papetărie. Este o platformă de exprimare. O colecție de caiete pentru toate ciclurile școlare, realizate pe hârtie de calitate, gândite pentru utilizare reală, zilnică. Fără inteligență artificială. Fără filtre digitale. Doar creion, culoare, imaginație și curaj.Fiecare copertă este autentică. Fiecare desen este o lume.
 
Proiectul continua cu o faza noua: pina la finalul verii "Caietele care sun povesti" isi aleg subiectul copertelor din primul film romanesc ptr copii "Pericol".
 
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu, RRC.

Stăm de vorbă cu doamna educatoare Vasa Erastov, originară din Climăuți, comuna Mușenița, Suceava, un om atașat valorilor identitare ale rușilor de veche credință din România, mărci identitare pe care ni le prezintă, cu pricepere și multă răbdare.
Importanța periodicului „Zorile”, periodic bilingv lunar al Asociației Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, un alt subiect al dialogului.
Imaginea înaintașilor prin vocea interlcutorului nostru, o altă temă despre care aflăm amănunte.
Tânăra generație și dragostea acesteia pentru mărcile identitare al comunității, alt subiect pe care ni-l creionează, prin cuvânt, doamna educatoare Vasa Erastov.
Dragostea pentru profesia de educatoare, profesie pe care a practicat-o cu multă pasiune, altă temă a dialogului.
 
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Margareta Niculescu a fost una dintre cele mai importante figuri ale teatrului de animație românesc și internațional. Regizoare, directoare de teatru, profesoară și creatoare de școală, ea a marcat decisiv evoluția teatrului de păpuși și marionete din a doua jumătate a secolului XX. Margareta Niculescu a lăsat o moștenire de prim rang în cultura europeană și mondială. Marcarea centenarului său sub egida UNESCO reprezintă o recunoaștere firească a acestei contribuții excepționale.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Liga Deca, secretar general CNR UNESCO.
Material difuzat la RRC.

Astăzi facem popas acasă la rușii de veche credință din târgul Iașului, mai exact acasă la doamna Nastasia Ivanov, vicepreședinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Iași.
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă:
Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj Instituția-cheie pentru Transilvania.  colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)  fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”  cataloage și inventare verificabile sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori. Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice  colecții microfilmate  cataloage bibliografice  bibliografii istorice oficiale Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj Colecții digitale și fizice relevante pentru:  presa clujeană  presa maghiară ardeleană  publicații interbelice Biblioteca ASTRA Sibiu Extrem de importantă pentru:  presa sibiană  presa confesională  publicații românești din secolul XIX Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei. 2 Arhive istorice Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba) Aici pot fi verificate:  autorizații de apariție  dosare de cenzură  registre administrative  corespondență editorială Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism). 3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate) Nicolae Iorga – Istoria presei românești Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic. Dicționarul presei românești (Academia Română) Instrument modern, foarte util pentru:  date exacte  perioade de apariție  orientare politică Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj Studii academice despre:  presa românească din Transilvania  1848 în presă  presa și mișcarea națională Sursă solidă pentru interpretare istorică. 4 Colecții digitalizate (verificabile online) Arcanum Digitheca Important pentru:  presa maghiară din Transilvania  colecții integrale digitalizate  verificarea articolelor originale Foarte util pentru comparații multilingvistice. Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională Unele colecții transilvănene sunt scanate aici. Europeana / WorldCat Pentru verificarea datelor de catalog internațional. 5 Presa confesională (surse esențiale) Transilvania are un ADN confesional puternic. Trebuie consultate:  Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)  fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)  presa bisericească (ex. „Telegraful Român”) Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă. 6 Perioada comunistă (1948–1989) Pentru această etapă:  Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)  Arhivele județene  colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.) Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și trebuie documentată. 7 Perioada post-1989 și transformarea digitală Surse:  Monitorul Oficial (pentru înregistrări)  date ONRC pentru societăți editoriale  arhive online ale publicațiilor  interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

La Iași, în incinta Cercului Militar din dealul Copoului, a avut loc vernisajul expoziției Vibrațiile primăverii, expoziție semnată de către artistul plastic ieșean Eugenia Nechita.
În paralel cu vernisajul a fost prezentat și albumul de pictură Vibrațiile primăverii. Lucrarea a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura PIM din Iași. Conceptul și coordonarea editorială ale albumului au fost semnate de către prof. univ. dr. Cătălina Iulia Săvenau, fiica artistei Eugenia Nechita.
Atât despre expoziție, cât și despre album (n.n. Vibrațiile primăverii) au vorbit Radu Sever Ungureanu, Calistrat Robu, Mihai Coțovanu și Corina Matei Gherman. Imediat după discursurile celor pe care i-am amintit, am invitat la dialog pe artistul plastic Eugenia Nechita, cea care ce creionează, prin cuvânt, o imagine a tablourilor expuse, cu accent pe temele surprinse în conținutul acestora.
Eugenia Nechita aduce mulțumiri tuturor celor implicați în buna organizare a activității culturale de zilele trecute din incinta Cercului Militar Iași, arâtându-se împlinită - în inimă și suflet - de familia pe care o are.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

În premieră este expus la Muzeul Național de Istorie a României, lotul – compus din trei brățări preistorice din aur – care a fost recuperat și readus în România, după demersuri – care au durat peste 5 ani – efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional.
Expoziția este organizată cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei la Muzeul Național de Istoie a României.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Corina Borș, cercetător științific și arheolog.
 
Evenimentul „Zilele Europene ale Arheologiei” (#ZEA) este coordonat la nivel european de Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive din Franța (#INRAP) și organizat în România sub egida și coordonarea Institutul Național al Patrimoniului (#INP).

Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva, organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”.
Programul conferinței propune o abordare amplă a relației dintre Academia Română, ASTRA și alte instituții sau forme de organizare culturală care au contribuit, de-a lungul timpului, la susținerea educației, cercetării, culturii scrise, memoriei istorice și vieții publice românești. Comunicările înscrise în program aduc în atenție teme precum activitatea despărțămintelor ASTREI, rolul școlilor și al bibliotecilor, circulația ideilor în presa culturală, contribuțiile unor personalități academice, implicarea elitelor regionale în proiecte culturale și naționale, precum și formele de cooperare intelectuală care au marcat spațiul românesc modern și contemporan.
Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Aurel Pop, Director Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca.

Deschiderea conferinței internaționale „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”
 
Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva, organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”.
 
Manifestarea reunește cercetători, cadre didactice universitare și specialiști din țară și din străinătate, într-un cadru de reflecție dedicat rolului instituțiilor culturale, academice, educaționale și asociative în afirmarea identității naționale, în consolidarea vieții intelectuale românești și în dezvoltarea solidarităților culturale moderne.
 
Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Bolovan, Director al Institutului de Istorie „George Barițiu“ din Cluj-Napoca al Academiei Române, Președinte al comisiei mixte de istorie româno-maghiară.

Șezătoarea - activitate culturală organizată în satul Mihai Viteazu, Comuna Ungureni, Botoșani, acasă la meșterul popular Aurica Cojocariu – tezaur uman viu - primul invitat la dialog, cea care ne spune povestea meșteșugurilor pe care le practică, meșteșuguri suprinse în momentele Șezătorii din ziua de sâmbătă, 6 iunie 2026.
În Șezătoare au fost oaspeți atât din ținutul Botoșaniului, din Iași, cât și din satul Probotești – Ucraina, știut fiind faptul că satul Mihai Viteazu a fost întemiat în anul 1940 de către refugiați din satul Probotești, Ținutul Herța, ținut anexat de Uniunea Sovietică.
Unii oaspeți au fost din comuna Avrămeni, județul Botoșani, fiind vorba despre Litizia Cobîlă și Cătălina Slabu, gospodine care ne povestesc despre meșteșugurile pe care le-au prezentat în Șezătoarea de zilele trecute, povestindu-ne despre dragostea pentru tradițiile neamului nostru, tradiții moștenite de la străbuni.
Un alt interlocutor al relatării de astăzi este doamna profesor de limba și literatura română, meșter popular, Maria Zoițanu, cea care ne vorbește despre invitații în Șezătoarea de zilele trecute, cu accent pe faptul că principalul obiectiv al activității culturale a fost acela de a arăta tinerei generațiii din tainele meșteșugurilor. Doamna Maria Zoițanu are cuvinte de apreciere pentru meșterul popular Aurica Cojocariu, dar ne împărtășește și câteva experiențe trăite - în ultimii ani - pe exuberantul tărâm al culturii noastre populare.   
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.