Radio UZPR

Teste de antrenament la limba română pentru examenul de admitere la Facultatea de Drept

La Iași, în ziua de sâmbătă, 9 mai 2026, începând cu ora 16, în ATRIUM, Palas Mall, în programul Târgului de Carte LIBREX (6-10 MAI a.c.) va fi prezentată cartea Teste de antrenament la limba română pentru examenul de admitere la Facultatea de Drept.
Volumul este semnat de către Claudia Sava, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași.
Volumul a văzut lumina tiparului, anul acesta, în colecția Academia Practică a Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Invitați pentru a prezenta cartea sunt prof. Simona Manu, director adjunct al Colegiului Național „Mihai Eminescu” Iași; prof. dr. Monica Iosub; prof. univ. dr. Ioan-Alexandru Tofan, director al Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza”, și conf. univ. dr. Livia Iacob, director executiv al Fundației Editurii UAIC.
În contextul lansării de zilele viitoare, am invitat la dialog pe doamna profesor Clauda Sava, dr. în Filologie, autor al cărții Teste de antrenament la limba română pentru examenul de admitere la Facultatea de Drept. Concret, aflăm amănunte despre structura volumului, cu accent pe temele suprinse în paginile acestuia; doamna profesor ne spune și cui se adresează cartea de față, pentru ca aproape de finalul dialogului, pentru publicul ascultător interesat, să lanseze o invitație de a participa la prezentarea volumului.
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Dobrogea – malaxorul identităților

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.
Bibliografie selectivă
Encyclopaedia Britannica – „Dobruja”Pentru definirea Dobrogei ca regiune situată între Dunărea de Jos și Marea Neagră, astăzi împărțită între România și Bulgaria, cu relief de podiș-stepă și cu o istorie marcată de stăpâniri succesive.
Enciclopedia României – „Unirea Dobrogei cu România”Pentru integrarea Dobrogei în România după Războiul de Independență din 1877–1878 și pentru consfințirea acestui fapt prin Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878.
Biblioteca Digitală – „Dobrogea și Marea Unire la Centenar” / studii despre Congresul de la Berlin și DobrogeaPentru contextul internațional al Congresului de la Berlin, recunoașterea independenței României și unirea Dobrogei cu România, în paralel cu pierderea județelor Cahul, Bolgrad și Ismail din sudul Basarabiei.
Encyclopaedia Britannica – „Tulcea”Pentru rolul Tulcei ca oraș dunărean, port interior accesibil din Marea Neagră prin brațele Dunării și centru important al lumii Deltei.
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului – materiale despre interculturalitate și multilingvism în DobrogeaPentru caracterul multietnic al Dobrogei, inclusiv prezența românilor, turcilor-tătari, bulgarilor, germanilor, grecilor, evreilor, armenilor, albanezilor și altor comunități în regiune.
Consiliul Județean Constanța – broșură despre diversitatea etnică din DobrogeaPentru prezentarea comunităților istorice ale Dobrogei, inclusiv turci, tătari, ruși-lipoveni, rromi, greci, aromâni, bulgari, italieni și alte grupuri care au contribuit la profilul plural al regiunii.
Casa Mării Negre – „Tătarii din Dobrogea. Repere istorice și identitare”Pentru rolul tătarilor în istoria Dobrogei și pentru înțelegerea regiunii ca spațiu locuit de români, turci, tătari, greci, ruși-lipoveni, ucraineni, italieni, evrei și alte comunități.
Surse documentare despre rușii-lipoveni din DobrogeaPentru prezența vechilor credincioși ruși în Delta Dunării și în satele dobrogene, pentru legătura lor cu apa, pescuitul, tradiția religioasă și memoria refugiului.
Surse istorice privind Tratatul de la București din 1913Pentru momentul în care România a primit Dobrogea de Sud / Cadrilaterul după Al Doilea Război Balcanic, episod important în traseul complicat al Dobrogei istorice și al relațiilor româno-bulgare.
Materiale istorice despre Tratatul de la Berlin din 1878Pentru contextul diplomatic al recunoașterii independenței României și pentru redesenarea hărții balcanice după Războiul Ruso-Turc din 1877–1878.
Lucrări de fundal recomandate
Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu – Istoria DobrogeiLucrare de sinteză esențială pentru istoria regiunii, de la Antichitate și lumea pontică până la epoca modernă.
Ion Bitoleanu – lucrări despre Dobrogea modernă și integrarea ei în statul românUtile pentru perioada de după 1878, administrație, colonizări, politică demografică și transformările instituționale ale provinciei.
Constantin Brătescu – studii despre geografia și istoria DobrogeiReper pentru lectura geografică a regiunii, pentru relația dintre relief, stepă, Dunăre, mare și dezvoltare istorică.
Nicolae Iorga – lucrări despre Dobrogea, Marea Neagră și lumea balcanicăImportante pentru așezarea Dobrogei în contextul larg al relațiilor dintre români, Balcani, Bizanț, Imperiul Otoman și spațiul pontic.
Gheorghe I. Brătianu – Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomanăFundamentală pentru înțelegerea Mării Negre ca spațiu de circulație, comerț, confruntare și influență istorică.
Anca Ghiață – studii despre populația și administrația Dobrogei otomaneRecomandată pentru înțelegerea compoziției etnice, confesionale și administrative a provinciei înainte de 1878.
Kemal H. Karpat – lucrări despre populație, migrație și Imperiul OtomanUtile pentru contextul mai larg al lumii otomane, al populațiilor musulmane și al schimbărilor demografice din Balcani și Dobrogea.
Tasin Gemil – lucrări despre turci, tătari și spațiul ponticReper important pentru comunitățile turco-tătare din Dobrogea și pentru relația dintre Dobrogea, Crimeea, Imperiul Otoman și Marea Neagră.
Metin Omer – studii despre tătarii crimeeni din RomâniaUtil pentru identitatea, memoria, instituțiile și evoluția comunității tătare dobrogene.
Marius Turda / lucrări și studii despre minorități și identități în DobrogeaRecomandate pentru lectura plurală a regiunii și pentru evitarea unei prezentări simplificate a diversității dobrogene.
Lucrări și studii despre rușii-lipoveni din Dobrogea și Delta DunăriiImportante pentru înțelegerea vechilor credincioși ruși, a refugiului religios, a comunităților de pescari și a patrimoniului lor cultural.
Lucian Boia – lucrări despre istorie, mit și identitate româneascăUtile pentru tratarea critică a felului în care Dobrogea a fost integrată în imaginarul național românesc și pentru evitarea unei lecturi strict festiviste.
 

Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice

Comisia Națională a României pentru UNESCO a organizat, la sediul instituției, în data de 5 mai, o masă rotundă și expoziția „Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice”.
Discursul Președintelui UZPR, Dan Constantin.

Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice

Comisia Națională a României pentru UNESCO a organizat, la sediul instituției, în data de 5 mai, o masă rotundă și expoziția „Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice”.
Discursul directorului Departament Redacțional SRTv, Cezar Ion.

Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice

Comisia Națională a României pentru UNESCO a organizat, la sediul instituției, în data de 5 mai, o masă rotundă și expoziția „Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice”.
Discursul  Secretarului General al rețelei de studiouri teritoriale Radio România, Florin Brușten.

Ziua Mondială a Libertății Presei 2026 celebrată la CNR UNESCO

Comisia Națională a României pentru UNESCO a organizat, la sediul instituției, în data de 5 mai, o masă rotundă și expoziția „Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice”.
Discursul Secretarului General CNR UNESCO Ligia Deca, la deschiderea evenimentului.

Colecția Ethnos, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ilustrează respirația satului și memoria neamului

În relatarea de azi, povestim despre Colecția Ethnos a Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Invităm la dialog pe etnolog Ioana Repciuc de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Colecția Ethnos a fost înființată la inițiativa regretatului academician Ion H. Ciubotaru (1940-2025).
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

L’Art des textes. Dictées, exercices de grammaire, traductions littéraires – „excelent exercițiu de franceză avansată” – va fi prezentată la LIBREX

În ziua de joi, 7 mai 2026, începând cu ora 14, în spațiul de evenimente AGORA EX LIBRIS din incinta Palas Mall, va avea loc lansarea volumului L’Art des textes. Dictées, exercices de grammaire, traductions littéraires/ Arta textelor. Dictări, exerciții de gramatică și traduceri literare, volum semnat de către  conferențiar universitar, doctor în Filologie, Diana Gradu, de la Colectivul de Limba şi literatura franceză, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Volumul a văzut lumina tiparului în colecția Academia Practică a  Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în anul 2025.
Cartea va fi prezentată de către prof. univ., dr. în Filologie, Simona Modreanu și conf. univ., specialist în Științe Filologice, Livia Iacob, director executiv al Fundației Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
În contextul lansării care va se va desfășura în ziua de joi, 7 mai 2026, începând cu ora 14, am invitat la dialog pe doamna profesor Diana Gradu, cea care ne zugrăvește, prin cuvânt, un tablou al volumului de față; structura acestuia și munca depusă în ceea ce privește făurirea cărții, un alt subiect al dialogului.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

VALENTIN MIC - Simpozion internațional dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei la Reșița

 
Simpozionul a oferit un cadru de reflecție profundă asupra rolului presei într-o societate aflată în continuă transformare. De la provocările digitale și riscurile profesionale, până la solidaritatea breslei și educația publicului, evenimentul a reafirmat importanța jurnalismului ca instrument de apărare a democrației și a adevărului. (uzprcarasseverin.org)
Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

MARIO BALINT - Ziua Libertății Presei marcată la Reșița

Curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița a găzduit, în 3 mai, un amplu simpozion internațional dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei, reunind jurnaliști, cercetători, reprezentanți ai comunităților culturale și membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Serbia. Evenimentul a fost organizat de CPE „Libertatea” și Filiala Caraș‑Severin a UZPR, cu sprijinul Forumului Democratic al Germanilor din Reșița. (uzprcarasseverin.org)
Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

Istoria Presei din Banat (X): Când presa își pierde vocea, dar nu și memoria — anii comunismului

Există epoci în care presa este liberă. Și există epoci în care presa continuă să existe, dar libertatea dispare. Pentru Banat, această ruptură vine după al Doilea Război Mondial, odată cu instalarea regimului comunist.
Nu este o schimbare bruscă în aparență. Tipografiile rămân. Ziarele continuă să apară. Hârtia circulă. Cerneala curge. Dar ceva esențial se schimbă: sensul.
Presa încetează să mai fie o instituție independentă a societății și devine un instrument al statului.
Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

Povestea cercetării "Scoarţe, covoare, drăgare" prin vocea etnologului Silvia Ciubotaru

Prezentarea volumului - Scoarţe, covoare, drăgare. Studiu introductiv, aparat critic şi corpus de documente, carte semnată de către etnologii ieșeni Ion H. Ciubotrau și Silvia Ciubotaru.
Discursul doamnei Silvia Ciubotaru, doctor în Filologie, cercetător principal gradul I la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippidi” al Academiei Române, Filiala Iași, discurs rostit cu prilejul lansării volumului.
Cartea a fost prezentată, la Iași, în ziua de vineri, 20 martie 2026, în Sala „Petru Caraman” a Muzeului Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Cercetarea - Scoarţe, covoare, drăgare, semnată de către regretatul academician Ion H. Ciubotrau și etnolog Silvia Ciubotaru a văzut lumina tiparului la Editura Palatul Culturii din Iași în anul 2025.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Rezervația de bujori de stepă din Zau de Câmpie

Rezervația de Bujori de Stepă (Paeonia tenuifolia) de la Zau de Câmpie, unică din Europa și cel mai înalt loc din lume în care această floare s-a adaptat, este situată la 5 kilometri de centrul comunei, într-un cadru natural neatins de modernizare, în mijlocul naturii. (universul.net)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ciprian Cenan, custodele Rezervației de Bujori de Stepă de la Zau de Câmpie.
Interviu realizat la FESTIVALUL BUJORULUI LA CASTEL, ediția a III-a, 25-26 aprilie 2026.

Tezaure umane vii, meșteri populari la Festivalul Bujorului la Castel

Festivalul Bujorului la Castel 2026 – Două zile dedicate familiei, naturii și patrimoniului, în inima Transilvaniei.Zau de Câmpie, 25–26 aprilie 2026.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Banatul – laboratorul multicultural al Europei Centrale - O serie despre România profundă

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.
Bibliografie selectivă
Encyclopaedia Britannica – „Banat”Pentru definirea Banatului ca regiune istorică, pentru organizarea sa sub administrație militară austriacă drept Banatul Timișoarei / Temeser Banat, pentru colonizările încurajate de autoritățile austriece și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial, prin Tratatul de la Trianon.
Encyclopaedia Britannica – „Treaty of Passarowitz”Pentru Pacea de la Passarowitz din 1718, momentul în care Imperiul Otoman a pierdut teritorii importante în favoarea Austriei, inclusiv Banatul, ceea ce a deschis etapa reorganizării habsburgice a regiunii.
Enciclopedia României – „Banat”Pentru delimitarea geografică a Banatului istoric, între Dunăre, Tisa, Mureș și Carpați, și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial între România, Serbia și o mică parte aflată astăzi în Ungaria.
Rémy Crețan – „Identity and multiculturalism in the Romanian Banat”, Méditerranée, 2006Pentru analiza identității regionale bănățene, a moștenirii multiculturale și a felului în care comunitățile etnice din Banatul românesc au produs nu doar coexistență, ci și un sentiment regional comun.
Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism – „Banat 2028: European Region of Gastronomy”Pentru prezentarea Banatului ca spațiu multicultural contemporan, în care influențele românești, germane, maghiare, sârbe, bulgare, croate, slovace, cehe, evreiești și italiene au format un patrimoniu culinar și cultural al conviețuirii.
Mihai Alexandru Voicu – „The Banat Swabians and the Austro-Hungarian Empire”, Euras Journal of Social Sciences, 2024Pentru originea șvabilor bănățeni ca grup germanofon format prin migrația coloniștilor germani și vest-europeni în Banat în perioada Imperiului Austriac și pentru destrămarea ulterioară a acestui „arhipelag” german est-european.
Cosmina-Simona Toader, Loredana Văduva, Ionuț Mircea Petroman – „Exploring the tourist resources of Banat region...”Pentru prezentarea Banatului ca spațiu în care au coexistat de-a lungul timpului etnii, confesiuni și culturi diferite, lăsând o amprentă puternică asupra organizării spațiului și vieții socio-economice.
Iasmina Cristina Berceanu – „A Sample of Resilient Intercultural Coexistence in Ethnic Diversity: The Banat Region”, Social Sciences, 2022Pentru perspectiva contemporană asupra Banatului, în special asupra județului Timiș ca nucleu al regiunii istorice, descris drept mozaic etno-cultural legat de poziția transfrontalieră.
Biblioteca Digitală – seria „Arhivele Banatului” / materiale istorice despre BanatPentru studii și documente privind istoria regională, comunitățile, patrimoniul, memoria locală și evoluția Banatului ca spațiu de frontieră și de conviețuire.
Biblioteca Centrală Universitară / Biblioteca Digitală – lucrări despre Banat, Timișoara și comunitățile istorice ale regiuniiPentru aprofundarea istoriei urbane, a colonizărilor, a vieții economice, a confesionalității și a memoriei bănățene.
 
Lucrări de fundal recomandate
Victor Neumann – lucrări despre Banat, Timișoara și identitățile multiple ale Europei CentraleFoarte utile pentru înțelegerea Banatului ca spațiu al pluralității, al cetățeniei urbane, al conviețuirii și al memoriei central-europene.
Ioan Hațegan – lucrări despre istoria BanatuluiReper important pentru istoria regională, pentru epoca medievală și modernă, pentru structurile administrative și pentru relația Banatului cu marile puteri.
Nicolae Bocșan – lucrări despre Banat, Iluminism, confesiuni și modernizareUtil pentru înțelegerea Banatului habsburgic, a modernizării instituționale, a educației și a comunităților confesionale.
Valeriu Leu – studii despre mentalități, comunități și cultură în BanatRecomandat pentru istorie socială, memorie regională, viață cotidiană și identitate bănățeană.
Miodrag Milin – lucrări despre sârbii din Banat și istoria regionalăRelevante pentru componenta sârbă a Banatului, pentru circulația dunăreană și pentru legăturile culturale româno-sârbe.
William Marin – lucrări despre comunitatea germană din BanatUtile pentru istoria șvabilor bănățeni, colonizările habsburgice, structurile rurale și urbane, cultura muncii și transformările secolului XX.
Smaranda Vultur – lucrări despre memoria deportărilor, istorie orală și comunitățile din BanatImportante pentru înțelegerea rupturilor secolului XX, a deportărilor în Bărăgan, a memoriei comunităților și a istoriei orale bănățene.
Rudolf Gräf – lucrări despre Banat, istoria economică și comunitățile germaneReper pentru dimensiunea social-economică a Banatului, pentru colonizare, urbanizare și relații interetnice.
Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866Util pentru contextul mai larg al transformărilor din spațiul românesc în epoca habsburgică și modernă.
Lucian Boia – lucrări despre istorie, identitate și mituri româneștiUtil pentru evitarea idealizării Banatului și pentru o lectură critică a formulelor despre „modelul bănățean”.
 

Expoziția „Foi volante care au făcut istorie” la Biblioteca Academiei Române

Prezentare realizată de Vîlcu Ion, Biblioteca Academiei Române 
Expoziția Foi volante care au făcut istorie prezintă documente care înfăţişează momente și idei care au pregătit formarea statului român modern: Revoluția din 1821, Revoluția de la 1848, Divanurile ad-hoc din 1857, Adunările Elective din 1858, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate, la 24 ianuarie 1859, care a marcat împlinirea Unirii şi reformele sale: secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, legea instrucțiunii publice, modernizarea administrației, toate acestea punând bazele statului român modern între 1864 și 1866.
Prin documente, imagini și mărturii, expoziția ilustrează drumul parcurs de români către unitate, independență și modernitate, evidențiind rolul ideilor, al culturii și al acțiunii politice în formarea României moderne. (Biblioteca Academiei Române )
Foto: Tanța Tănăsescu.