Radio UZPR

Antichitatea în viziunea prezentului. Dialoguri. (V)

Serialul își propune discuții despre gândirea și lumea antică, în special cea greacă, explorând un posibil "jurnalism compactat" al acestora, și universalitatea structurilor mitologiei lor.
Dialogurile susținute de Mădălina Corina Diaconu avîndu-l ca invitat la microfon pe studentul Robert Secrieru (Universitatea din București).
 

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (LIII) - Revista Krik Krak (1)

Revista Krik-Krak. Revistă umoristică ilustrată săptămânală a apărut la București în perioada 18 ianuarie – 15 februarie 1904, fiind editată de G. Demetrescu, iar de la nr. 2 până la final (nr. 5) l-a avut ca girant responsabil pe I. Stroe.
Revista se găsește în colecțiile Bibliotecii Academiei Române și poate fi consultată având cota P. II 1632.
Primul număr al periodicului a apărut în ziua de „duminică 18 ianuarie 1904” cu prețul de 15 bani/număr și 10 lei/an.
Această revistă fost descrisă în câteva rânduri în lucrarea intitulată Publicațiunile Periodice Românești (ziare, gazete, reviste), Tom. I (1820-1906), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, 1913, sub semnătura lui Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, cu o introducere făcută de Ioan Bianu, Bibliotecarul Academiei Române, la pagina 364.
Articolul de fond sau editorialul primului număr al revistei a fost publicat pe pagina a 2-a și se intitulează „Ce făgăduim”. În articolul respectiv, care e semnat de Krik-Krak, este expus programul revistei: „Noi nu făgăduim nici casă rurală nici votul universal; făgăduim acelor cari ne vor citi că vor râde de două ori cît ar rîde văzînd pe d. Giani ținând un discurs la Cameră!”.
Foto: Primul număr al revistei Krik-Krak, din 18 ianuarie 1904, Biblioteca Academiei Române.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Diasporă sau Exil? Un dialog cu Adrian Suciu

Când vorbești astăzi despre români trebuie sa lărgești granițele bine delimitate de pe orice hartă tipărită a României.
Există o Românie a sufletului și a spiritualității românești pe care trebuie să o recunoaștem, să o îmbrățișăm și să o valorificăm.
Mădălina Corina Diaconu în dialog cu Adrian Suciu, vicepreşedinte - Filiala Presă Culturală a UZPR.

Corespondență din Belgia

"Dincolo de singurătate" Ep. 4 - Atitudini de evitat pentrut relații sănătoase.
Un material realizat de Doris Uglar & Sorin Ciociu

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie

Material audio realizat de dr. Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com

1 minut pe săptămână - Ziua Mondială a Radioului 2024 (XII) - Radio și Jingles

Proclamată în 2011 de UNESCO și aprobată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 drept Zi internațională a ONU, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului.
Îți amintești jingle-urile de la posturile de radio cu care ai crescut? Jingles, sunete și bare de protecție sunt termeni folosiți pentru a descrie elementele de producție utilizate de posturile de radio pentru a-și stabili și promova mărcile. Deși jingle-urile au decenii în urmă și au evoluat de-a lungul anilor, ele rămân eficiente și populare – în special în radiourile comerciale. Ele fac radioul să sune bine. Ele sunt, de asemenea, un pilon al lumii de publicitate pentru promovarea produselor la radio. Există jingle-uri care datează din 1926. Mii de posturi de radio din cele cinci regiuni geografice mențin tradiția de a folosi jingle-uri care identifică posturile într-o varietate de limbi pentru a-și marca platformele în mod specific, păstrând în același timp gustul general de a fi radio.
Acesta a fost un minut al Zilei Mondiale a Radioului de la UNESCO.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (LII) - Revista Familia (4)

Revista "Familia", o revistă enciclopedică de cultură și literatură înființată în 1865 la Pesta de publicistul și scriitorul Iosif Vulcan, se mută din 27 aprilie 1880 și până la 31 decembrie 1906 la Oradea, devenind un important mesager al culturii românești.
 
Revista „Familia”, pe lângă omagieri de personalităţi şi texte literare, a mai consemnat multe lucruri interesante: articole instructive, de călătorii, iar „afară de acestea, în fiecare număr, noutăţi sociale, literare, artistice, anunţuri, felurite notiţe de folos, noutăţi din străinătate”, precum şi informaţii despre Societatea Literară Română, încă de la primele zvonuri de înfiinţare a ei, devenită mai apoi Academia Română, iar Iosif Vulcan, redactorul „Familiei”, devenind membru deplin al acestei Academii, sau informaţii despre cum ziaristica română şi-a făcut sau nu şi-a făcut datoria, sau detalii despre „Falsificarea bucatelor”.
 
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 

1 minut pe săptămână - Ziua Mondială a Radioului 2024 (XI) - Granița dintre realitate și ficțiune

Proclamată în 2011 de UNESCO și aprobată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 drept Zi internațională a ONU, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului.
Deoarece mass-media transmit atât știri, cât și divertisment, ele ar putea ajuta la educarea publicului despre cum să distingă realitatea de ficțiune. Ficțiunea confundată ca știri nu este doar un fenomen modern. În 1938, actorul/regizorul extravagant, Mercury Theatre al lui Orson Welles, a prezentat o adaptare după „Războiul Lumilor” al lui H.G. Wells la CBS Radio Network în noaptea dinaintea Halloween-ului, care ar fi provocat panică în rândul a mii de ascultători care credeau că New Jersey SUA era invadată de marţieni. Astăzi, mai mult decât oricând în istorie, oamenii ar trebui să aibă competențe de a analiza critic informațiile. Radioul poate da ascultătorilor puterea să fie mai exigenți.
Acesta a fost un minut al Zilei Mondiale a Radioului de la UNESCO.
UNESCO

Radio Prodiaspora împlinește 15 ani

 
“Învingătorii nu renunţă, iar cei care renunţă nu ajung învingători”. (Aristotel).
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ecaterina Cîmpean, directorul postului de Radio ProDiaspora.

Perioada Sfântului și marelui Post al Paștelui

Post binecuvântat, cu mult folos spiritual și alese roade duhovnicești!
Material audio realizat de dr. Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com

Corespondență din Belgia

"Dincolo de singurătate.." Ep.3 - Singur.. dar nu singuratic (partea a 2-a).
Un material realizat de Doris Uglar & Sorin Ciociu

Anul Avram Iancu - ecouri lupșene

Anul 2024 a fost instituit ca "Anul Avram Iancu", printr-o lege care a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 14 iulie 2023."Se instituie anul 2024 ca "Anul Avram Iancu" pentru aniversarea a 200 de ani de la naşterea revoluţionarului Avram Iancu. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii şi activităţii lui Avram Iancu", se arată în lege. (agerpres)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Macarie "de la pod" (Macarie Ioan), Valea Lupșii, jud. Alba..
foto M.C.Diaconu - Muzeul etnografic "Pamfil Albu", Lupșa, jud. Alba

Album Oferit de Sultanul Abdulhamid al II-lea Reginei Elisabeta a României

Abdulhamid Han al II-lea, cel de-al 34-lea sultan al Imperiului Otoman, a condus statul şi, de asemenea, a fost pasionat de muzică, tâmplărie şi de diferite profesii. Abdulhamid Han, care era un bun pianist şi cunoştea pasiunea pentru muzică a Reginei Elisabeta a României, cunoscută şi sub pseudonimul literar de Carmen Sylva, i-a dăruit acesteia un album de pian creat în anul 1876, când ea a vizitat Istanbulul. Prima parte a albumului, formată din două părţi, constă în marşuri otomane, iar a doua parte constă în muzică turcească adaptată la stilul muzical occidental. De asemenea, opera cuprinde compoziţii ale conducătorilor din acea perioadă, care erau pasionaţi de muzică. Mai târziu, Regina Elisabeta i-a făcut cadou lucrarea domnişoarei sale de onoare Eufrosina Grădişteanu. (agerpres)
Interviu cu Mustafa Yıldız, directorul Institutului Cultural Turc „Yunus Emre” Bucureşti, realizat de Mădălina Corina Diaconu.
foto: Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” Bucureşti.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (LI) - Revista Familia (3)

Titlurile literare propuse de revista „Familia”, cititorilor săi, în a doua parte a secolului al XIX-lea, sunt semnate de: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, George Tăutu, George Bariţiu, Ion Heliade Rădulescu, Cezar Bolliac, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Macedonski, George Misail, Simeon Florian Marian, Atanasie Marin Marienescu şi desigur Iosif Vulcan, împreună cu numeroase texte de şi despre folclor românesc, printre care doinele culese din Arad, Sibiu, Maramureş, Satu Mare, Gherla, Someş.
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 

Corespondență din Belgia

"Dincolo de singurătate": Singur... dar nu singuratic.
Un material realizat de Doris Uglar & Sorin Ciociu

Cuvinte de folos - Biserica, bastionul cetății

Câteva gânduri sau cuvinte despre decența, bunul simț, eleganța și bunătate astăzi! 
 
Material audio realizat de dr. Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com