Radio UZPR

Muzeul Radioului Siret (I)

Muzeu privat, deschis comunității, unde sunt expuse o varietate spectaculoasă de peste 600 de radiouri recondiționate! Proiect realizat cu sprijinul Rotary Club Suceava Cetate și Primăria Siret. Program: vineri, sâmbătă și duminică orele 12:00 - 18:00. FB Muzeul Radioului Siret 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Florin Procopie Gușul, inițiatorul primului Muzeu dedicat radioului, în România.

14 iulie - Ziua Națională a Franței

14 iulie este Ziua Națională a Franței, sărbătorind căderea Bastiliei și începutul Revoluției Franceze. Termenul "Vive la France!" este o expresie de patriotism, însemnând "Trăiască Franța!" sau "Ura pentru Franța!". 
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu cu elevi ai Școlii de vară francofone «Découvrir le français dès le plus jeune âge», a VI-a ediție, organizată de Alianța Franceză, filiala Suceava.

Centrul Cultural Siret

Ioan Mateiciuc, directorul Centrului Cultural Siret, într-un scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Școala de vară francofonă «Découvrir le français dès le plus jeune âge»

Interviu cu lector univ. dr. Mariana Șovea.
Alianța Franceză filiala Suceava - Școala de vară francofonă, ediția a VI-a: prima serie s-a organizat în perioada 30 iunie - 11 iulie, a  doua serie se va organiza în perioada 14-25 iulie 2025, la Suceava.
Reporter Mădălina Corina Diaconu.

Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului

Interviu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Româme. Reporter, Mădălina Corina Diaconu.
"Ștefan al III-lea cel Mare (1457–1504) a avut cea mai lungă domnie medievală – de aproape o jumătate de secol – din istoria românilor și, prin înfăptuirile sale, a fost cel mai important suveran român din Evul Mediu. De aceea, viața și soarta sa au fascinat, începând cu secolul al XVI-lea, toate generațiile de istorici români și pe mulți dintre istoricii străini, din țări vecine sau mai îndepărtate. De aceea, despre Ștefan cel Mare s-a și scris cel mai mult. Anii din urmă, însă, au adus la lumină, în urma unor laborioase cercetări, noi izvoare de epocă, în limbile latină, italiană, germană, franceză ori spaniolă, culese din anumite arhive occidentale (Veneția, Roma, Milano, Mantova, Florența, München, Paris, Barcelona etc.), izvoare care, alăturate surselor mai vechi, publicate în colecții și volume obscure sau rămase necunoscute scrisului istoric românesc, au evidențiat noi fațete ale acestei personalități de excepție." Autorii
Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului - Editura Litera.
 

De la articole de ziar la un volum - document istoric

"Ediția a patra a Volumului III Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc își propune sã completeze golul existent în istoria recentã a Făgărașului, prin mărturiile localnicilor care au trăit evenimentele, prin "pomelnicul" făgărășenilor implicaţi în Rezistența armată și Rezistența pasivă Anticomunistă din Țara Fãgărașului, cu documente și cu fotografiile acestora.
CARTEA poate fi o bună sursă de cercetare pentru istoricii care vor însăila, cândva, firul istoriei recente și poate nu se vor apleca numai asupra arhivelor scrise de adversarul Rezistenței Anticomuniste, Securitatea." (Lucia BAKI NICOARA)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Lucia Baki Nicoară.
În perioada 18 - 20 iulie 2025, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, are loc cea de-a 16-a ediție a evenimentului „Zilele Rezistenței”, a anunțat Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu.

Descoperiri arheologice la Mangalia, unice pentru România

Reportaj de Mădălina Corina Diaconu.
Muzeul Național de Istorie a României este onorat să anunțe că, recent, au fost efectuate descoperiri de excepție cu prilejul desfășurării cercetărilor arheologice sistematice în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”. Cu ocazia cercetărilor arheologice desfășurate chiar în aceste zile în situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, Mangalia de astăzi, au fost efectuate descoperiri arheologice semnificative, în cadrul sectorului coordonat de specialiști ai Muzeului Național de Istorie a Românie. În acest context, au fost identificate o serie de artefacte arheologice susceptibile a fi clasate în patrimoniul cultural național – categoria Tezaur, anume: podoabe de aur, sticlă și bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură. Aceste artefacte datate în secolul al III-lea a. Chr., împreună cu numeroase fragmente de lemn antic, unele păstrând încă urmele unor pigmenți, dar și oase umane și ceramică, au fost identificate într-o movilă funerară care a conținut un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică. Movila este cea mai mare la ora actuală din sudul Dobrogei, măsurând 12 m înălțime și 70 m diametru, fiind vizibilă de pe mare, un reper important în peisaj. Monumentul funerar impozant a aparținut unei familii bogate și influente de greci din Callatis, conectați la modele religioase și politice de influență macedoneană. Cavoul, foarte bine păstrat, opera unui arhitect experimentat care a proiectat totul cu atenție, într-un fin joc al proporțiilor, se remarcă de asemenea prin dimensiunile sale. Până în prezent, construcția de piatră a fost identificată pe 18 m lungime, dar cercetările continuă, mai ales în sectorul coridorului de acces.Deși cavoul a fost jefuit la scurt timp după realizare, movila a fost imediat reparată, mărită și reinvestită simbolic, prin realizarea unor ofrande ce au presupus consum de alcool în cantități importante. Oasele umane identificate până în prezent aparțin de la cel puțin doi indivizi diferiți, unul de 16-18 ani și cel de-al doilea de 8-11 ani, iar conform anumitor artefacte, cel puțin despre unul dintre indivizi se poate presupune că era de sex feminin.Movila funerară cercetată face parte din teritoriul anticei Callatis – oraș fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara, la începutul secolului al IV-lea a. Chr. Callatis a fost unul dintre cele mai bogate și influente orașe grecești din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III a. Chr. Lider al unei coaliții regionale de greci, traci și sciți, i s-a opus, la finalul secolului IV a. Chr., regelui macedonean Lysimachos, cel care moștenise controlul Traciei, după moartea lui Alexandru cel Mare, același personaj care va influența decisiv și formarea regatului getic atribuit dinastiei lui Dromichaites.Artefactele recent descoperite, cu caracteristici care vor determina clasarea lor în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național, și includerea lor în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, vin exact din această epocă – strălucitoare, violentă și sofisticată. Studierea lor aprofundată va permite obținerea de noi cunoștințe științifice privind lumea greco-traco-macedoneană a secolelor IV-III a. Chr. Măsura ambiției comunității locale callatiene și a aspirațiilor sale eroice și, în mod oarecum atipic pentru tradiția elenă – aristocratice – o dă cu siguranță necropola tumulară a acestui oraș antic. Întinsă pe kilometri în jurul vechilor drumuri, aceasta însuma aproape o mie de tumuli (movile funerare), multe dintre acestea de dimensiuni monumentale (înălțimi de 5 m și mai mult). Marea majoritate a acestui peisaj impresionant a dispărut însă în ultimul secol în care Mangalia „modernă” s-a dezvoltat și urbanizat. Săpăturile anterioare în unii dintre acești tumuli au fost în general expeditive ori realizate în condițiile unor intervenții de salvare. Cercetarea arheologică desfășurată recent la nord de Mangalia, prezentată aici, este prima cercetare sistematică a unui tumul cu cavou din România și a fost posibilă prin utilizarea inițială a unor tehnici de investigație non-invazivă care au permis localizarea precisă a mormântului.Cavoul a fost descoperit la 9 m adâncime sub vârful movilei, nivelul lui de amenajare aflându-se la -12 m! În aceste condiții dificile cercetarea arheologică a fost o provocare, ducând la limită toate metodele de prospecție și documentare. A necesitat timp, bunăvoință și susținere instituțională, curaj și, în primul rând, formarea unei echipe pluridisciplinare de specialiști care să identifice, să aducă la lumină în siguranță și apoi să fie capabilă să documenteze descoperiri de importanță excepțională pentru istoria noastră antică. Astfel, Proiectul Kalla, început în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București în parteneriat cu Muzeul Callatis din Mangalia a fost dedicat cercetării mormintelor tumulare din teritoriul callatian. Printre monumentele cercetate cu acel prilej s-au numărat cavourile acoperite cu tumuli datând din secolul al III-lea a. Chr. de la Documaci și Neptun.Din 2023, Muzeul Național de Istorie a României a organizat în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, în continuarea Proiectului Kalla un sector distinct. Movila cercetată face parte din acest sector, iar descoperirile au fost posibile datorită fondurilor asigurate de MNIR și de Ministerul Culturii, prin Planul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice, avizat de Comisia Națională de Arheologie. Începând cu anul 2023, cercetările arheologice sistematice din cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”sunt realizate de un colectiv interdisciplinar format din specialiști ai următoarelor instituții: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul „Callatis” Mangalia, Muzeul Municipiului București, Gigapixel S.R.L. și Metamorfozys S.R.L.În cursul zilei de ieri, lotul de podoabe antice – de aur, sticlă și bronz – a fost adus la Muzeul Național de Istorie a României. Cât privește cele două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură, acestea vor fi prelevate în perioada următoare și aduse tot aici pentru studiu, conservare și restaurare. Astfel, aceste bunuri arheologice, deopotrivă cele din metale prețioase și cele din piatră vor intra în proces de conservare în laboratoarele MNIR, iar o serie de investigații preliminare asupra structurii lor și caracteristicilor fizico-chimice se vor derula în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 200.Documentarea fotogrammetrică și cu senzor LiDAR a elementelor de arhitectură, stratigrafiei și geometriei structurilor este realizată de Gigapixel S.R.L. Aceste date sunt esențiale pentru studiile de arhitectură și cele dedicate conservării monumentului, reprezentând totodată baza pentru viitoare propuneri de reconstituire virtuală. Recuperarea din subteran a pieselor masive și totodată fragile ce formează cele două sarcofage afectate de jaful antic, manipularea, transportul și studiul lor este proiectat de experți restauratori de la Metamorfozys S.R.L.O primă sinteză asupra rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice pluridisciplinare dedicate acestui monument funerar antic va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (12 – 14 septembrie 2025), prin organizarea unui eveniment cultural la Muzeul Național de Istorie a României, în toamna acestui an.

Horia în viziunea lui Leonid Dimov

Grădina Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca a găzduit în data de 3 iulie 2025, Conferința acad. Ion Pop - Horia în viziunea lui Leonid Dimov.
 
 
Evenimentul, organizat de Academia Română Filiala Cluj-Napoca, Fundația Transilvania Leaders și Editura Școala Ardeleană.  

Sorin Zlat la la Buzău Sounds of Jazz Festival

Festival de jazz, la Buzău - ediția a II-a, 4 - 5 iulie 2025.
Interviu realizat de Valentina Bucur.
UZPR partener media.
Sorin Zlat Trio -The Land Of Dreams composed by Sorin Zlat.

Sebastian Burneci la la Buzău Sounds of Jazz Festival

Festival de jazz, la Buzău - ediția a II-a, 4 - 5 iulie 2025.
Interviu realizat de Valentina Bucur.
UZPR partener media.
Sebastian Burneci - Balance out (Unspoken - Live at the Radio Hall)

Iirina Sârbu la Buzău Sounds of Jazz Festival

Festival de jazz, la Buzău - ediția a II-a, 4 - 5 iulie 2025.
Interviu realizat de Valentina Bucur.
UZPR partener media.
That's My Girl - Irina Sarbu, Ana Parghel-Sarbu & Big Band Radio România dirijat de Simona Strungaru

Valentin Șerdan-Orga - „ȘCOALA ARDELEANĂ. ANTOLOGIE DE TEXTE (1743‒1830)"

Detalii despre evenimentul organizat de Academia Română Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Primăria Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai, Fundația Transilvania Leaders și Editura Școala Ardeleană puteți afla accesând articolul publicat de cotidianul Făclia de Cluj aici: https://ziarulfaclia.ro/scoala-ardeleana-redescoperita.../
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc lansarea lucrării  „𝐒̦𝐂𝐎𝐀𝐋𝐀 𝐀𝐑𝐃𝐄𝐋𝐄𝐀𝐍𝐀̆. 𝐀𝐍𝐓𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐄 𝐃𝐄 𝐓𝐄𝐗𝐓𝐄 (𝟏𝟕𝟒𝟑‒𝟏𝟖𝟑𝟎)”, Vol. I‒IV., ediție coordonată de 𝐄𝐮𝐠𝐞𝐧 𝐏𝐚𝐯𝐞𝐥.
Evenimentul s-a desfășurat în fața Grupului Statuar „Școala Ardeleană” (realizat de Romulus Ladea) din Cluj Napoca.
Prezentare susținută de conf. univ. dr. Valentin Șerdan-Orga, director general Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca.
Foto Andreea Beatrix Pantiloi.

Ioan Chirilă - „ȘCOALA ARDELEANĂ. ANTOLOGIE DE TEXTE (1743‒1830)"

Luni, 30 iunie 2025, a avut loc lansarea lucrării  „𝐒̦𝐂𝐎𝐀𝐋𝐀 𝐀𝐑𝐃𝐄𝐋𝐄𝐀𝐍𝐀̆. 𝐀𝐍𝐓𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐄 𝐃𝐄 𝐓𝐄𝐗𝐓𝐄 (𝟏𝟕𝟒𝟑‒𝟏𝟖𝟑𝟎)”, Vol. I‒IV., ediție coordonată de 𝐄𝐮𝐠𝐞𝐧 𝐏𝐚𝐯𝐞𝐥.
Evenimentul s-a desfășurat în fața Grupului Statuar „Școala Ardeleană” (realizat de Romulus Ladea) din Cluj Napoca.
Prezentare susținută de Părintele profesor universitar Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române filiala Cluj-Napoca
Foto Andreea Beatrix Pantiloi.
Organizatori: Academia Română Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Universitatea Babeș-Bolyai, Primăria Cluj-Napoca, Fundația Transilvania Leaders, Editura Școala Ardeleană.

Sorina Stanca - „ȘCOALA ARDELEANĂ. ANTOLOGIE DE TEXTE (1743‒1830)"

Școala Ardeleană, redescoperită: un monument editorial lansat la 52 de ani de la inaugurarea grupului statuar. Coordonată de Eugen Pavel, sub egida Institutului „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, antologia a fost publicată în prestigioasa colecție Panteon românesc, coordonată de academicianul Ioan-Aurel Pop. Volumul reunește 197 de texte fundamentale – istorice, lingvistice, literare, teologice, filozofice și didactice – semnate de reprezentanți emblematici ai Școlii Ardelene, într-un efort colectiv susținut de o echipă amplă de cercetători, filologi, traducători și editori. (ziarulfaclia.ro)
Prezentare susținută de Sorina Stanca, manager Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj.
Foto Andreea Beatrix Pantiloi.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc lansarea lucrării  „𝐒̦𝐂𝐎𝐀𝐋𝐀 𝐀𝐑𝐃𝐄𝐋𝐄𝐀𝐍𝐀̆. 𝐀𝐍𝐓𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐄 𝐃𝐄 𝐓𝐄𝐗𝐓𝐄 (𝟏𝟕𝟒𝟑‒𝟏𝟖𝟑𝟎)”, Vol. I‒IV., ediție coordonată de 𝐄𝐮𝐠𝐞𝐧 𝐏𝐚𝐯𝐞𝐥.
Evenimentul s-a desfășurat în fața Grupului Statuar „Școala Ardeleană” (realizat de Romulus Ladea) din Cluj Napoca.

conf. univ. Horea Poenar - „ȘCOALA ARDELEANĂ. ANTOLOGIE DE TEXTE (1743‒1830)"

Luni, 30 iunie 2025, a avut loc lansarea lucrării  „𝐒̦𝐂𝐎𝐀𝐋𝐀 𝐀𝐑𝐃𝐄𝐋𝐄𝐀𝐍𝐀̆. 𝐀𝐍𝐓𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐄 𝐃𝐄 𝐓𝐄𝐗𝐓𝐄 (𝟏𝟕𝟒𝟑‒𝟏𝟖𝟑𝟎)”, Vol. I‒IV., ediție coordonată de 𝐄𝐮𝐠𝐞𝐧 𝐏𝐚𝐯𝐞𝐥.
Evenimentul s-a desfășurat în fața Grupului Statuar „Școala Ardeleană” (realizat de Romulus Ladea) din Cluj Napoca.
Prezentare susținută de conf. univ. Horea Poenar, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”.
Foto UBB.

Porți deschise la CNR UNESCO - Intâlnire cu cadre didactice și copii de la grădinițe și școli gimnaziale UNESCO din București și Ilfov

În cadrul Programului „Porți deschise la CNR UNESCO”, Comisia Națională a României pentru UNESCO a găzduit o întâlnire cu cadre didactice și copii de la grădinițe și școli gimnaziale UNESCO din București și Ilfov, având ca obiectiv principal promovarea accesului la educație de calitate prin familiarizarea copiilor cu personajele din revista „Fabulafia”.
La activitate au participat cadre didactice și copii, însoțiți de părinți, din cadrul următoarelor unități de învățământ membre ale rețelei ASPnet UNESCO: Grădinița nr.7 București, Grădinița nr.69 București, Grădinița nr. 205 București, Școala Gimnazială nr.56 București, Școala Gimnazială „Emil Racoviță” București, Școala Gimnazială „Little Genius” București, Școala Gimnazială „Step by Step” București, Școala Gimnazială Nr.150 București, Școala Gimnazială „Herman Oberth” Voluntari, Liceul Bilingv Olga Gudynn Voluntari.
Reportaj realizat de Cristina Butescu, CNR UNESCO.
Editare Mădălina Corina Diaconu.