Radio UZPR

col.(r) Grigore Radoslavescu - amintiri despre Ada Kaleh

Ada Kaleh (în limba turcă Ada Kale, însemnând „Insula Fortăreață”), regăsită și sub denumiri mai vechi, austriece, de Insula Carolina sau Insula Orșova Nouă, a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. 
Insula Ada Kaleh era pentru locuitorii din regiune un punct turistic îndrăgit datorită prețurilor mai scăzute (fiind scutită de impozit) pentru cumpărarea delicateselor turcești, bijuteriilor și tutunului. Insula era de asemenea renumită pentru creșterea trandafirilor din care localnicii obțineau uleiul și parfumul de trandafir.
foto: Geamie la Ada-Kaleh - tablou de Gheorghe Petrașcu.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XI, partea 4)

Episodul XI, partea 4: Serviciul Fondului Special. Plan de activitate pe anul 1971 al Bibliotecii Academiei R.S.R.
Într-un plan de activitate pe anul 1971 al Bibliotecii Academiei R. S. R. sunt precizate mai multe obiective menite să „sporească eficiența și ponderea activității sale științifice [...] în vederea perfecționării serviciilor sale în folosul cititorilor” (fila 1).
Astfel, Serviciul Fond special și depozitele dublete va avea șase obiective principale între care verificarea și controlul a peste 8.000 de cărți din depozitele centrale, eliberarea de permise speciale pentru sala de lectură, primirea a peste 5.000 de cărți din fondul liber etc. (filele 11-12). (Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române)
Foto: Biroul Fondul Special (1968), sursa: Serviciul Stampe, fotografie, muzică, hărți al Bibliotecii Academiei Române.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (IX) - Ziarul Ciocârlia Zeflemistă

"Ziar liberal, patriotic, nostim, iridentist, dynamitist, picratopotasist, nytroglycerinist, ipanclasist." (Academia Română -  PUBLICAȚIUNILE PERIODICE ROMÂNEȘTI)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Din istoria presei feroviare în România (III)

Andrei Berinde, ne invită să descoperim câteva detalii din istoricul presei feroviare în România, un domeniu mai puțin explorat, dar plin de povești ce așteaptă să fie cunoscute.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Prima conferință în limba română a prof. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române

Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, a sărbătorit, în Adunarea Generală festivă din 4 aprilie 2023, 157 de ani de la înființare. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei din Calea Victoriei, București. Cu acest prilej, Academia Română a propus publicului pasionat de cunoaștere întâlnirea cu prof. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române, prin intermediul conferinței intitulate „Libertate, frumusețe, evoluție, natură“, manifestare științifică de înalt nivel, care a abordat tematica din perspective inter și multidisciplinare.
Adrian Bejan este un profesor american de origine română care a contribuit la termodinamica modernă și a dezvoltat legea constructală (constructal law). El este J. A. Jones Distinguished Professor of Mechanical Engineering la Universitatea Duke din SUA și autorul cărților Design in Nature, The Physics of Life, Freedom and Evolution și Time And Beauty: Why Why Time Flies And Beauty Never Dies.
Carieră.

Ziua Academiei Române

Alocuțiunea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române cu ocazia Zilei Academiei Române, sesiune festivă în Aula Academiei Române.

”Premiera” de la Oradea a filmului document ”Experimentul Pitești”

Interviu realizat de Florin Mihalca (UZPR Bihor) cu regizoarea Victoria Baltag și actorul Alin Stan.
Filmul artistic independent despre Experimentul Pitești, început în 2011 de regizoarea Victoria Baltag, începe distribuția oficială prin ,,România film” și va avea Proiecții la Cinema Europa din București, în datele de 3, 5, 8 aprilie, 2023.
Cercetarea pentru acest lung-metraj istoric a presupus un efort de analiză a arhivelor și interviuri, pe o durată de peste 4 ani. La mai bine de 30 de ani de la căderea regimului comunist, România încă mai are de documentat acest fenomen. (Asociația Connections România)
 
 

Zilele UZPR la Iași (3)

Filiala UZPR Iași. 
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu col.(r) Grigore Radoslavescu, președinte UZPR filiala Iași.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XI, partea 3)

Episodul XI, partea 3: Serviciul Fondului Special. Ședința Comisiei Bibliotecii din 24 noiembrie 1953
Un document extrem de interesant este procesul verbal ce conține stenogramele Ședinței Comisiei Bibliotecii Academiei din 24 noiembrie 1953, prezidată de Acad. Ștefan Vencov și avându-l ca secretar pe Dr. Voinea Marinescu.
Comisia era formată din următorii membri: Acad. Ștefan Vencov (președinte), Dr. Voinea Marinescu (secretar), Prof. Gheorghe Vrânceanu, Directorul Vasile Stănescu, și consilierul Mărculescu.
Documentul ne prezintă informații extrem de importante cu privire la funcționarea Serviciului Fondului Special și modul în care era rezolvată discuția dintre custodele de sală și un cititor care solicita spre consultare o lucrare interzisă (carte sau periodic). (Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române)
Foto: Dr. Voinea Marinescu (1915-1973)
Sursa: https://www.facebook.com/Acad.Ro.Fil.Cj/photos/voinea-marinescu-marinoff-medic31-mai-1915-2-septembrie-1973membru-corespondent-/1327973170552861/?_rdr  
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (VIII) - Revista „Archivu pentru filologia și istoria”

După 20 de ani de la publicarea primei reviste româneşti cu litere latine, lingvistul Timotei Cipariu iniţiază prima revistă românească de filologie: Archivu pentru filologia și istoria, tot la Blaj, o revistă care s-a dorit a fi un fel de Wikipedia din zilele noastre. A apărut între anii 1867 şi 1872, iar subiectele abordate şi documentele de limbă și istorie românească reproduse în revistă sunt de interes și astăzi. (Maria Buturugă)
 
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.

Zilele UZPR la Iași (2)

Lansare de carte la ceas aniversar.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Eugenia Tofan.

Zilele UZPR la Iași (1)

Lansări și prezentări de carte la sărbătorirea televiziunii TeleMoldova Plus și a directorului PETRU FRĂSILĂ:
- ATENTAT LA NEMURIRE, autori: Eugenia Tofan, Firiță Carp, Petru Frăsilă
- AMOR; UMOR; DELIRUM TREMENS, autor Ionel Udrescu
- AȘA GRĂIT-AU TATĂL ȘI FIUL, autori Ionel Udrescu, Emanuel Mihai Udrescu
- DE LA INIMĂ LA INIMĂ, vol.I și vol.II,
autor Cătălina Arsenescu Georgescu
Recital folk: Margareta Mihăilescu
Moderator: Emilian Marcu
Amfitrion: Rodica Rodean
 
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Din istoria presei feroviare în România (II)

Andrei Berinde, ne invită să descoperim câteva detalii din istoricul presei feroviare în România, un domeniu mai puțin explorat, dar plin de povești ce așteaptă să fie cunoscute.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XI, partea 2)

Episodul XI, partea 2: Serviciul Fondului Special. Activitatea serviciului între 28 octombrie 1952 – 17 martie 1953.
În acest episod vom prezenta trei documente care descriu o parte din activitatea Serviciului Fondului Special din anii ’50, și anume:
Un referat din 28 octombrie 1952 cu privire la asigurarea securității depozitului de la etajul V al Serviciului Fondului Special;
Un referat din 17 martie 1953 privind amenajarea unei uși de acces în peretele de lemn despărțitor;
O adresă din 8 august 1953 către Oficiul Special Telefon București, din Calea Victoriei nr. 37, pentru instalarea a trei posturi telefonice directe, unul fiind destinat pentru „Serviciul fonduri speciale”. (Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române)
Foto: Palatul Telefoanelor (București, Calea Victoriei nr. 37)
Sursa: https://viabucuresti.ro/wp-content/uploads/2019/04/imageserver-2.jpeg
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.
 

Green Horses on the Walls / Cai verzi pe pereți

Cristina Bejan într-un înterviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu ocazia turnelui național de lansare a volumului de pozii Green Horses on the Walls / Cai verzi pe pereți. 
Interviu în limba engleză.
Cristina A. Bejan, istoric, dramaturg și poetă, predă în prezent la Universitatea Metropolitană de Stat din Denver. A fost cercetătoare pentru Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, unde a publicat zeci de articole despre lagărele de muncă din Africa și Europa. Cartea ei academică "Intelectuali și fascism în România interbelică" Asociația Criterion a fost lansată anul trecut. Volumul ei de debut în poezie Green Horses on the Walls (Cai verzi pe pereți) a fost publicată în vara lui 2020. Cea mai recentă piesă de teatru, J’y suis j’y reste / Aici sunt, aici stau, despre cei care au fugit din România comunistă, a fost publicat în Voci în mișcare, un volum editat de Domnica Rădulescu și Roxana Cazan. Piesele sale s-au jucat pe scene din SUA, Marea Britanie, România și Vanuatu. Bejan locuiește în Denver, Colorado, SUA, de unde se implică activ cu organizația pe care a fondat-o, „Bucharest Inside the Beltway”.
Green Horses on the Walls a obținut următoarele premii și nominalizări:Independent Press Book Award Winner (2021)Human Relations Indie Book Award Winner (2021)Next Generation Indie Book Award Finalist (2021)Colorado Authors League Book Award Finalist (2021)
edituratracusarte.ro
foto FB

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (VII) - Ziarul „Organul luminării”

„Organul luminării” este prima publicaţie periodică românească tipărită cu litere latine, publicată la Blaj, în anii 1847-1848, de unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania, Timotei Cipariu, revoluționar pașoptist și politician în Transilvania, lingvist și pedagog, cleric greco-catolic, președinte al ASTRA, membru fondator al Academiei Române.
Mișcările revoluționare de la 1848 au făcut ca, în primăvara anului 1848, să se schimbe al doilea cuvânt din titlu, din „Organul luminării”, devenind „Organul naţional”, cu menţiunea redacţiei: „De azi înainte acest Organ Naţional încetează a mai purta titlul de Organul Luminării. Scopul însă tot acelaşi rămâne: adică de a Lumina adevăratele interese ale Naţiunii Române”. (Maria Buturugă)
 
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.