Radio UZPR

IMAGO COSTUM

Prezentarea Expoziţiei şi Broşurii IMAGO COSTUM - Iraida Florea, artist vizual interdisciplinar, creator de imagine şi curator, prezentare din cadrul evenimentului COSTUMUL POPULAR – TRADIŢIE ŞI MODERNITATE organizat la sediul CNR UNESCO.
Parteneri media  TVR Cultural și UZPR.
Partener al evenimentului ASIROM.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Costumul Popular, sărbătorit la CNR UNESCO

Anul 2023 marchează aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2003). Noțiunea de „Patrimoniul cultural imateral” este un concept creat și promovat de UNESCO demonstrând interesul pentru protejarea culturii tradiționale manifestat de statele-membre ale acestei prestigioase organizații internaționale. Atenția acordată acestui tip de patrimoniu se conturează  încă din anul 1989, atunci când UNESCO enunța Recomandările pentru Salvgardarea Culturii Tradiționale și a Folclorului, încurajând statele membre să-și protejeze literatura orală, meșteșugurile, ritualurile etc. Pentru a asigura acestei categorii de patrimoniu același statut cu cel de care se bucură, la nivel global, Patrimoniul Mondial UNESCO, „cultura tradițională și folclorul” au fost denumite, în Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO din 2003, „patrimoniu cultural imaterial”. România a fost printre primele state care au ratificat această convenție.România are în prezent nouă elemente înscrise în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, printre ultimele înscrise figurând și „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova”.
Plecând de la acest contetext general, Comsia Națională a României pentru UNESCO organizează în perioada 20-24 iunie 2023 evenimentul COSTUMUL POPULAR – TRADIŢIE ŞI MODERNITATE.  Scopul evenimentului este acela de a pune în oglindă elementele de tradiție specifice portului popular (materiale, tehnici de coasere, motive ornamentale) cu formele contemporane de (re)interpretare. 
Parteneri media  TVR Cultural și UZPR.
Partener al evenimentului ASIROM.
Înregistrare din cadrul evenimentului din 20 iunie 2023 de la sediul CNR UNESCO.

Statele Unite ale Americii își anunță intenția de a se alătura din nou UNESCO

Material în limba engleză.
Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, a adunat reprezentanți ai celor 193 de state membre ale Organizației pentru a-i informa că Statele Unite ale Americii i-au comunicat oficial decizia de a se alătura UNESCO în iulie 2023, pe baza unei finanțări concrete. plan.
„Acesta este un act puternic de încredere în UNESCO și în multilateralism. Nu numai în centralitatea mandatului Organizației – cultură, educație, știință, informație – ci și în modul în care acest mandat este implementat astăzi”. Audrey Azoulay, Director general UNESCO.
Într-o scrisoare trimisă directorului general, Departamentul de Stat al SUA a salutat modul în care UNESCO a abordat în ultimii ani provocările emergente, și-a modernizat managementul și a redus tensiunile politice.
Aleasă șefa UNESCO în noiembrie 2017, Audrey Azoulay a condus medierile care au făcut posibilă reducerea tensiunilor politice și găsirea consensului pe cele mai sensibile subiecte, precum Orientul Mijlociu.
Au fost lansate noi inițiative, permițând UNESCO să abordeze pe deplin provocările contemporane – cum ar fi etica inteligenței artificiale sau protecția oceanului – în timp ce noi campanii emblematice de teren – inclusiv reconstrucția orașului vechi Mosul, Irak – au permis Organizației să se reconecteze cu ambițiile sale istorice. În sfârșit, reformele administrative, lansate începând cu 2018, au făcut UNESCO mai eficientă și mai solidă financiar.
Revenirea Statelor Unite a fost posibilă prin acordul încheiat de Congres în decembrie 2022 prin care se autorizează contribuții financiare către UNESCO. SUA și-au suspendat contribuțiile în 2011 din cauza legislației interne, înainte de a notifica UNESCO cu privire la decizia sa de a se retrage legal pe 12 octombrie 2017.
Planul de finanțare propus trebuie acum înaintat Conferinței Generale a Statelor Membre UNESCO pentru aprobarea acestora. Unele state membre au cerut ca o sesiune extraordinară să aibă loc în curând, astfel încât să se poată lua o decizie.
UNESCO (16 iunie 2023)
www.unesco.org
Foto © UNESCO/Christelle ALIX

Flori de sânziene ... în săptămâna dedicată Iei Românești (Cămașa cu altiță)

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ioana Vașoti - coordonator implementare @ EUROPE DIRECT Râșnov.
„Cămașa cu altiță - elementul de identitate culturală în România și Republica Moldova” - a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. 
UNESCO 2023 – a 20-a aniversare a Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Radio Helsinki - In memoriam Doru Dinu Glăvan

Emisiune realizată In memoriam Doru Dinu Glăvan de Ionel Mircea Popi realizator al emisiunii Radio Magazin – România astăzi la Radio Helsinki - un program radio al românilor din Austria și de pretutindeni, un spațiu al culturii naționale și al jurnalismului de ținută.
Emisiune difuzată pe 9 iunie 2023, în amintirea zilei de naștere a lui Doru Dinu Glăvan.
Radio Helsinki https://helsinki.at/

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XVIII) - Comemorarea lui Mihai Eminescu la 134 de ani de la trecerea la cele sfinte

Comemorarea lui Mihai Eminescu – un luceafăr nepieritor, oglindit în apele „Fântânii Blanduziei”.
Împlinirea a 134 de ani de la trecerea în eternitate a poetului naţional Mihai Eminescu, constituie un prilej aparte de a ne aduce aminte şi a cinsti memoria acestuia, ca fondator şi colaborator al revistei „Fântâna Blanduziei”. Cele patru articole ale sale: „Fântâna Blanduziei”, „Formă şi fond”, „1888” şi „Ziua de mâine”, pentru cititorul atent sunt nestemate din comoara înţelepciunii şi reprezintă epilogul publicisticii sale. Nota profundă şi relaxantă a maximelor, cugetărilor şi a glumelor din revista „Fântâna Blanduziei”, aduce zâmbete şi destinde pe iubitorul de cunoaştere şi cultură.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.
Foto Biblioteca Academiei Române

Mesajul președintelui UZPR la 134 de ani de la moartea jurnalistului și poetului național Mihai Eminescu

Mesajul președintelui UZPR, Sorin Stanciu, la 134 de ani de la moartea jurnalistului și poetului național Mihai Eminescu
George Călinescu a scris despre moartea poetului:  „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”
Tudor Vianu a spus: „fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci”.

Patrimoniul Art Nouveau - Oradea

Corespondență din Oradea.
Oradea a celebrat şi anul acesta patrimoniul Art Nouveau printr-o serie de evenimente inedite, desfăşurate pe parcursul mai multor zile, atât în Oradea, cât şi la Bruxelles.
Colegul nostru de breaslă Dinicu Braghină a fost implicat şi el în organizare, iar Florin Mihalca a stat de vorbă cu el, într-un interviu pe care l-a realizat în oraşul de pe Crişul Repede.
 

Cercul de Jurnalism

Clubul Copiilor Râșnov este o instituție școlară care desfășoară activități extrașcolare, fiind o opțiune ideală și benefică pentru timpul liber al copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 19 ani.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Alexandru Ioan Cuza: conduită politică și operă reformatoare unice la scara istoriei naționale

Prof. Dumitru Vitcu, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iași - Alexandru Ioan Cuza: conduită politică și operă reformatoare unice la scara istoriei naționale.
Academia Română, prin Secția de științe istorice și arheologie, a organizat joi, 18 mai 2023, sesiunea științifică „Alexandru Ioan Cuza, 150 de ani de la moarte“. Manifestarea s-a desfășurat în Aula Academiei Române. 
Înregistrare din Aula Academiei Române.

2023 - a 20-a aniversare a Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (IV)

Balada MIORIȚA - varianta mixtă - în Bandă Desenată Continuă, realizată de Mihai I. Grăjdeanu, este expusă la Muzeul Național al Literaturii Române (Expoziția va fi deschisă până la data de 30 august).
 
link Muzeul Național al Literaturii Române: https://mnlr.ro/expozitia-comics-didactic-literatura-romana-in-benzi-desenate/?fbclid=IwAR0LULO5IdHKdpGd-QsFFs2OGlRWDkhXNVPy82gsuZCBpnpOhJoHapD-yyI
 
La 30 martie 2022, 10 țări europene, printre care se află și România, au depus la UNESCO dosarul multinațional Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor pentru a fi înscris în Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Dosarul va fi evaluat de către Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial la cea de-a 18-a sesiune a sa din noiembrie/decembrie 2023.

Festivalul Călușului de la Uliești

Corespondență de la Florenț Mocanu.
Material difuzat inițial la Radio România Antena Satelor, emisiunea Viața la Țară.
(2023 - a 20-a aniversare a Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.)
 

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XVII) - Revista „Fântâna Blanduziei” (1)

„Fântâna Blanduziei”, ce a apărut la Bucureşti în perioada: 4 decembrie 1888 – 31 decembrie 1889, este o revistă memorabilă, de inspiraţie antică, literară şi politică, al cărei fondator de marcă, Mihai Eminescu, împreună cu comitetul redacţional, au făcut-o prestigioasă peste timp. Cititorul contemporan, însetat de cultură, poate sorbi cu nesaţ gândurile luminate, articolele bogate în informaţii şi poeziile meditative, din această publicaţie, ce-i pot marca existenţa.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.
Foto Biblioteca Academiei Române

Pledoarie pentru Presa Culturală

Ne aducem aminte azi de cel care a îndrumat pașii multor jurnaliști din această țară și de peste hotare. De cel care a adus Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România la un standard meritat de cei ce-și dedică viața acestei meserii, acestei bresle.
Redăm în această postare, un interviu realizat de Reper 24 (https://reper24.ro/) în 2014.
7 iunie era ziua de naștere a lui Doru Dinu Glăvan.

10 ani cu rubrica ”Frumoasă-i prietenia” la radio Helsinki

In memoriam Doru Dinu Glăvan.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ionel Mircea Popi realizator al emisiunii Radio Magazin – România astăzi la Radio Helsinki - un program radio al românilor din Austria și de pretutindeni, un spațiu al culturii naționale și al jurnalismului de ținută, unde Mircea și Cristina Popi duc mai departe esența spiritualității românești cu fiecare emisiune pe care o realizează.
Radio Helsinki https://helsinki.at/

Concurs de reportaje „Doru Dinu Glăvan” – „Micii mari jurnalişti”, ediția 1 „Reşita, dragostea mea”

"Ne propunem încurajarea creației jurnalistice și publicistice ca domeniu distinct al vieții spirituale, descoperirea de tinere talente pe care să le încurajăm să devină jurnalişti oneşti, creativi, dedicați publicului larg, apărărtori ai drepturilor, libertăților şi demnității profesionale, ai libertății de exprimare." Camelia Duca
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu