Radio UZPR

Întâlnirea zonală a UZPR la Carei - 9 septembrie 2023

Valeriu Ioan, de la Gazeta de Nord Vest, într-un scurt dialog cu Mădălina Corina Diaconu.
https://www.gazetanord-vest.ro/

Un scurt cuvânt la sărbătoarea Maicii Domnului - 8 septembrie (Sfânta Maria Mică)

Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com

Ziua internaţională a alfabetizării

Din 1967, în întreaga lume au avut loc anual sărbătorile Zilei Internaționale a Alfabetizării (ILD) la data de 8 septembrie, pentru a reaminti publicului importanța alfabetizării ca o chestiune de demnitate și drepturi ale omului și pentru a promova agenda de alfabetizare către o societate mai educată și sustenabilă.
Ziua Internațională a Alfabetizării de anul acesta va fi sărbătorită la nivel mondial sub tema „Promovarea alfabetizării pentru o lume în tranziție: Construirea bazei pentru societăți durabile și pașnice”.
Sub această temă, ILD2023 va fi celebrată la nivel global, regional, național și local din întreaga lume. La nivel global, o conferință va fi organizată personal și online vineri, 8 septembrie 2023, la Paris, Franța. Această sărbătoare globală va include ceremonia de decernare a Premiilor Internaționale de Alfabetizare UNESCO pentru a anunța programele remarcabile câștigătoare de premii din acest an.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Madlen Șerban, secertar general CNR UNESCO.
https://www.cnr-unesco.ro/ro/activitate/ziua-internationala-a-alfabetizarii-2023

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXIX) - Ziarul Cucu (2)

 
Ziarul Cucu a apărut la București în perioada 18 iunie – 7 octombrie 1884 și se găsește în colecțiile Bibliotecii Academiei Române la cota P. IV 1884.
În acest episod ne-am oprit asupra unor articole interesante publicate pe paginile 2-3 din nr. 7 / 29 iulie 1884 intitulate Mulțumire publică (p. 2), Revista politică (p. 2), Hora boerească (p. 2-3), Informațiuni (p. 3), Bibliografie (p. 3).    
Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto: Numărul 7 din 29 iulie 1884 al ziarului Cucu, Biblioteca Academiei Române.
 

Un nou an școlar

Gânduri la un nou început de an școlar. 
Un scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Elogiu limbii române. La începuturile vocabularului filosofic; câteva remarci cu privire la experiența eminesciană a lecturilor kantiene

Discursul acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, cu ocazia Zilei Limbii Române – ședință festivă comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei. (31 august 2023)

Dezbateri parlamentare la începutul secolului 20

Material realizat de Costel Oprea, managerul proiectului Conferința Națională "Take Ionescu", ajunsă la a 3-a ediție.
Consiliul Județean Prahova, împreună cu  Muzeul  județean de Istorie și Arheologie Pahova și în parteneriat cu Primăria Sinaia și Centrul Cultural ”Carmen Sylva”,  va organiza, în perioada 15-16 septembrie 2023, Conferința Națională ”Take Ionescu”, ediția a treia.
UZPR este partener media al evenimentului.

Semnarea documentelor de acordare a burselor Academiei Române

Discursurile acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române cu prilejul semnării documentelor de acordare a burselor Academiei Române pentru anul școlar 2023 - 2024.
5 septembrie 2023, Aula Academiei Române.
Competiția de acordare a burselor de merit ale Academiei Române va fi organizată anual. Concursul va fi anunțat la începutul fiecărui an, în luna martie, prin intermediul inspectoratelor școlare, prin coordonatorii grupurilor de elevi olimpici pe domenii, prin direcţiile generale de asistență socială pentru copii și tineri, prin intermediul presei, precum și pe site-ul Academiei Române: https://acad.ro/institutia/burse.html

UZPR partener media al primei ediții a Nopții Muzeelor la Sate (3)

Noaptea Muzeelor la sate @ Muzeul etnografic "Pamfil Albu" Lupșa, jud. Alba.
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu

Limba română veche în viziunea lui Eugen Coșeriu

Discursul acad. Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române cu ocazia Zilei Limbii Române – ședință festivă comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei. (31 august 2023)

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXVIII) - Ziarul Cucu (1)

Ziarul Cucu a apărut la București în perioada 18 iunie – 7 octombrie 1884 și se găsește în colecțiile Bibliotecii Academiei Române la cota P. IV 1884.
Acest periodic a fost descris în puține rânduri în lucrarea intitulată Publicațiunile Periodice Românești (ziare, gazete, reviste), Tom. I (1820-1906), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, 1913, sub semnătura lui Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, cu o introducere făcută de Ioan Bianu, Bibliotecarul Academiei Române, la pagina 158.
În primul număr în cuvântul Către cititori este prezentată orientarea satirică a ziarului ce are un singur scop: „a censura relele deprinderi înrădăcinate în inima societății noastre” (p. 2).
Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto: Primul număr al ziarului Cucu din 18 iunie 1884, Biblioteca Academiei Române
 
 

De Ziua Limbii Române între poezie și film

Joi, 31 august 2023, ora 18.00, în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București și Biblioteca Metropolitană București celebrează Ziua Limbii Române printr-o lectură publică susținută de Ioana Craciunescu, Gabriela Toma și Dan Mircea Cipariu.
 
Joi, 31 august 2023, ora 20.00, Primăria Capitalei, prin CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, prezintă, la Grădina cu filme-Cinema & More@CREART, un recital al poetei și prozatoarei Nora Iuga, urmat de proiecția documentarului ”De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin”, regizat de Carla Teaha. Moderator: Dan Mircea Cipariu. După proiecția filmului va avea loc o sesiune Q&A, cu Carla Teaha și Cezar Gheorghe. 
 
Scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Ce știm astăzi despre schimbarea în limbă?

În întâmpinarea Zilei Limbii Române, Academia Română oferă înregistrarea conferinței doamnei prof.univ. Rodica Zafiu, „Ce știm astăzi despre schimbarea în limbă?“, susținută în cadrul seriei „Ora de știință. Invitații Academiei Române“.Lingvist cu o bogată experiență, specialistă în istoria limbii, prof. univ. Rodica Zafiu analizează în această conferință modul în care au fost percepute schimbările în limba română de-a lungul ultimelor două secole, arătând în ce măsură etimologia și influențele lingvistice joacă un rol în adaptarea unor cuvinte sau sintagme.Cercetările specialiștilor au demonstrat că modificările sunt imprevizibile și afectează toate compartimentele limbii, de la fonetică, la ortografie, morfologie, semantică și sintaxă. Exemplele prezentate în cadrul conferinței de prof. Zafiu evidențiază adaptările suferite de neologisme, modul în care limba română integrează inovațiile și cât de rapid sunt ele acceptate de vorbitori urmând, câteodată, direcțiile de normare din română.Pentru a demonstra dinamismul limbii române și capacitatea ei de a corespunde cât mai bine realității în care trăiesc vorbitorii, în cadrul conferinței au fost discutate și exemplificate aspecte precum: transformarea unor construcții gramaticale pe parcursul timpului, evoluția unor sensuri, restabilirea unor grafii, apariția unor clișee în exprimare, regularizarea unor abateri de la normă, influența factorilor externi sau a mărcilor culturale.În finalul conferinței, moderată de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române și coordonator al proiectului „Ora de știință“, prof. Rodica Zafiu a intrat în dialog cu publicul participant și a răspuns întrebărilor acestora.Conferința, cu o durată de o oră și 50 de minute, poate fi urmărită (video) accesând link-ul de mai jos:
https://www.youtube.com/watch?v=Pl8tsBWd9Uw&ab_channel=AcademiaRom%C3%A2n%C4%83https://www.youtube.com/watch?v=Pl8tsBWd9Uw&ab_channel=AcademiaRom%C3%A2n%C4%83

Expoziția „Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoașterii“ (2)

Piese, care dau, împreună, măsura valorii și a diversității patrimoniului cultural gestionat de Biblioteca Academiei Române, ce numără peste 14 milioane de unități de bibliotecă, vor putea fi văzute doar trei zile, în perioada 30 august – 1 septembrie 2023, în intervalul orar 9-14. Intrarea este gratuită.
Discursul prof. Ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, Directorul General al Academiei Române la deschiderea expoziției.
 
 

Expoziția „Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoașterii“ (1)

Organizată în apropierea sărbătoririi Zilei Limbii Române, expoziția „Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoașterii“ se dorește a fi un omagiu adus culturii românești, văzută atât ca vector de cunoaștere în multiple domenii, cât și ca factor identitar național.
Discursul acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române la deschiderea expoziției.
Pentru selecția și prezentarea exponatelor și-au reunit forțele și priceperea specialiști din toate cabinetele deținătoare de colecții de patrimoniu cultural ale Bibliotecii Academiei Române: Cabinetul de manuscrise și carte rară, Cabinetul de stampe, fotografie, hărți, Cabinetul numismatic, Serviciul de bibliografie a periodicelor. Astfel, a rezultat o expoziție gândită enciclopedic, ilustrând deopotrivă istoria românilor, istoria Balcanilor și a Orientului Apropiat, etape importante din istoria Romei și Bizanțului, dar și momente reprezentative din arta plastică europeană și cea românească, precum și secvențe de glorie ale literaturii române.
Între exponate se numără hrisoave cu peceți de la Alexandru cel Bun (cel mai vechi dintre ele, datat 1429), Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Ieremia Movilă, Proclamația de la Islaz (program al Revoluției de la 1848 din Țara Românească, considerată prima constituție a României), Omagiu adus de către patru artiști germani Regelui Carol I al României, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de domnie (datat 25 mai 1891, la München), fotografii realizate de Franz Dushek fiul, între care fotografii ale celebrului Pod de la Cernavodă construit de Anghel Saligny.
Nu pot lipsi dintr-o astfel de expoziție piese reprezentative pentru istoria scrisului în spațiul românesc, cum sunt manuscrisele Codicelui voronețean (sec. XVI) și Psaltirii lui Dosoftei (sec. XVII). Un prețios document este și manuscrisul lucrării „Românii supt Mihai Voevod Viteazul“, de Nicolae Bălcescu, alături de un portret al revoluționarului român, realizat în acuarelă pe fildeș, cu montură de metal. Publicul va putea să vadă, de asemenea, în manuscris, „Dicționarul de rime“ al lui Mihai Eminescu, dăruit de Titu Maiorescu Academiei Române, după moartea poetului, dar și integrala facsimilată a operei eminesciene, în 38 de volume.
Cel mai vechi document expus este însă un prețios manuscris grecesc, Canon de pocăință, din secolul al XI-lea, realizat pe pergament, cu miniaturi pe fundal de aur. Alături de acesta, se află un Tetraevangheliar din secolul al XII-lea (manuscris grecesc din colecția D.A. Papazoglu), dar și celebrul manuscris oriental, cu scriere ta’lik, „Cartea Regilor / Șah-Name“, de Ferdousi (secolul al XIX-lea, provenit din colecția familiei Gh.V. Bibescu).
Pe simeze, Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române a reunit xilogravură europeană de secol XV (Albrecht Dürer, Lucas Cranach cel Bătrân), acvaforte (Francisco Goya, Rembrandt), precum și grafică de Chagall, Toulouse-Lautrec, Matisse. Grafica românească este reprezentată de nume devenite clasice: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Nicolae Petrașcu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Marcel Iancu.
Un capitol special în expoziție este rezervat exponatelor provenind din bogata și prețioasa colecție a Cabinetului de numismatică, situată, cu cele peste 200.000 de piese ale sale, între cele mai valoroase colecții europene. Pentru actuala expunere au fost selectate monede romane de aur din celebra colecție a inginerului Constantin Orghidan, datând din vremea Principatului, dar și din Imperiul Roman Târziu, de la tetrarhie până la căderea Romei, și 11 camee romane imperiale de la Augustus, Hadrian, Marcus Aurelius, Septimius Severus, Constantin cel Mare. Unele dintre ele sunt piese unicat la nivel mondial, distingându-se medalionul din vremea lui Constantin cel Mare, bătut în anul 326 și imortalizând vizita împăratului la Roma.
Toate aceste piese, care dau, împreună, măsura valorii și a diversității patrimoniului cultural gestionat de Biblioteca Academiei Române, ce numără peste 14 milioane de unități de bibliotecă, vor putea fi văzute doar trei zile, în perioada 30 august – 1 septembrie 2023, în intervalul orar 9-14. Intrarea este gratuită.

UZPR partener media al primei ediții a Nopții Muzeelor la Sate (2)

Acest eveniment se adresează sutelor de muzee și colecții private sau de stat, caselor memoriale și de memorie istorică și altor entități culturale și religioase, cu valoare istorică, culturală sau de patrimoniu, din spațiul rural românesc. 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu