Radio UZPR

„Mitropolitul Andrei Șaguna. O Biografie culturală“, de Mircea-Gheorghe Abrudan

Volumul „Mitropolitul Andrei Șaguna. O Biografie culturală“ a apărut anul acesta la editura „Școala Ardeleană“, sub egida Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, și se bucură de o prefață scrisă de prof. Ioan Bolovan, membru coresponent al Academiei Române.
„Autorul intitulează acest volum O biografie culturală fiindcă a dorit să ilustreze profilul intelectual și orizontul cultural larg al marelui ierarh. Pornind de la această intenționalitate asumată și recunoscută încă în debutul volumului, materialele incluse ni-l relevă pe Andrei Șaguna drept un ctitor de instituții culturale care au asigurat românilor din Transilvania nu doar supraviețuirea identitară, ci și progresul cultural și chiar material al națiunii. Cartea acoperă o paletă mult mai largă de aspecte care învederează relațiile personale ale lui Andrei Șaguna cu împăratul Franz Joseph, cu alți politicieni de prim rang de la Viena, legături care i-au și asigurat ierahului sibian succesul în inițiativele culturale, ecleziastice și politico-naționale vizând propășirea poporului român.
Toate studiile evidențiază o documentare solidă care include surse inedite, dar și edite, precum şi o bibliografie națională și internațională adusă la zi. Remarcăm talentul narativ al autorului, care trădează un spirit elevat, un intelectual cu reale aptitudini literare, atent la tot ce îl înconjură și-i marchează existența cotidiană, dar și preocupat să îmbrace realitatea istorică într-o formă atractivă și captivantă deopotrivă pentru istorici și publicul larg. Îi asigur pe toți că vor găsi suficiente pagini valoroase care să le completeze informațiile despre o epocă și o personalitate cu totul aparte în istoria secolului al XIX-lea“, scrie prof. Ioan Bolovan în prefața cărții. (acad.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Mircea-Gheorghe Abrudan, autorul volumului mai sus menționat.

Poporul lui Dumnezeu și pelerinajul

Material audio realizat de Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
Foto: pelerinaj.de

Declarația secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la ceremonia de semnare – Aliații se alătură managementului spațiului aerian

Material în limba engleză.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat: „Puterea NATO vine din unitatea noastră, poziția noastră, forțele și capacitățile aferente și din formarea sistematică împreună și crearea de relații de încredere în acest proces. Acest lucru are o importanță deosebită într-un moment în care trebuie să asigurăm executabilitatea planurilor noastre de apărare. NATO Flight Training Europe este un exemplu excelent în acest sens. Acest efort multinațional important ne va ajuta să dezvoltăm o abordare comună pentru formarea următoarelor generații de echipaje aeriene.”
Joi (12 octombrie 2023), 13 Aliați (Albania, Bulgaria, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, România, Slovacia și Turcia) și Suedia invitată au semnat un acord de cooperare în ceea ce privește spațiu aerian de frontieră. Acest lucru reflectă angajamentul națiunilor participante de a se asigura că autoritățile civile și militare aliate pot colabora la utilizarea spațiului aerian pentru antrenamente și exerciții NATO și alte activități aeriene în mai multe regiuni ale Europei.
Utilizarea unor volume mai mari de spațiu aerian național de către NATO necesită o coordonare strânsă între autoritățile civile și militare pentru a furniza soluții de spațiu aerian într-un mod sigur și flexibil. După cum a arătat recentul exercițiu Air Defender 23, capacitatea NATO de a se antrena la scară în domeniul aerian este un element critic al descurajării și apărării generale a Alianței.
Dl Geoană a spus: „Soluțiile vor fi luate în considerare în mai multe regiuni europene și vor oferi o abordare flexibilă a managementului spațiului aerian. Ele vor ajuta Alianța să consolideze capacitățile de apărare antiaeriană și antirachetă ale NATO. Va fi necesară o colaborare strânsă între utilizatorii civili și militari ai spațiului nostru aerian […] Acest lucru a constituit, de asemenea, un exemplu excelent de colaborare strânsă între forțele noastre militare și colegii noștri din aviația civilă.”
Două inițiative au fost semnate în marja reuniunii miniștrilor apărării NATO (11-12 octombrie 2023), demonstrând angajamentul Aliaților de a lucra împreună pentru a consolida descurajarea și apărarea NATO în domeniul aerian.
www.nato.int

Simpozion aniversar - 80 de ani de la sfințirea bisericii greco-catolice „Sf. Maria și Dreptul Simeon”

Înregistrare din timpul simpozionului, în incinta bisericii.
Pr. Orest Nichita, administrator parohial al parohiilor greco-catolice din Bocșa și Bobota, spune că la 8 decenii de la sfințirea bisericii din Bocșa au fost prezenți doi ierarhi greco-catolici, urmașii celor doi episcopi care au sfințit acest lăcaș de cult: Fericitul Valeriu Traian Frențiu, care a sfințit piatra de temelie, și  Fericitul Iuliu Hossu, care a sfințit biserica în 1943, o perioadă în care ierarhul de atunci al Eparhiei de Oradea Mare, Preasfinția Sa Valeriu Traian Frențiu, se afla în exil în urma Dictatului de la Viena.
„Peste ani – subliniază pr. Nichita – ne-am gândit să fie prezenți urmașii lor, PSS Claudiu Pop, episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla, respectiv PSS Virgil Bercea, episcop de Oradea Mare. Este prima aniversare de la sfințire, căci de când a fost retrocedat lăcașul de cult, în 2010, nu s-au făcut astfel de celebrări."
La simpozionul aniversar, istoricul Marin Pop a ținut un discurs despre cum a fost construită biserica greco-catolică din Bocșa, iar pr. Valer Părău, protopop de Zalău, a vorbit despre Alimpiu Barbolovici – Vicar foraneu al Silvaniei – care este înmormântat alături de Simion Bărnuțiu în cripta bisericii Sf. Maria  din Bocșa. Pr. Ciprian Robotin a vorbit despre denunțarea concordatului cu Vaticanul care a dus la suprimarea Bisericii Greco-Catolice, iar doi laici – fiul preotului care a făcut trecerea în 1948 și un urmaș, nepotul pr. Simeon Barbolovici, paroh când a fost sfințită biserica – au dat mărturie. (.egco.ro)

Mormântul lui Simion Bărnuțiu - 80 de ani de la sfințirea bisericii greco-catolice „Sf. Maria și Dreptul Simeon”

Edificiul bisericii din Bocșa este un monument istoric, în interiorul căruia se află mormântul lui Simion Bărnuțiu și a lui Alimpiu Barbulovici. Aniversarea din acest an, prima de acest gen după retrocedarea lăcașului de cult, a fost îmbogățită de o sfințire de icoane, un simpozion aniversar și prima Sfântă Împărtășanie a copiilor din parohie. Evenimentul s-a încadrat totodată în anul aniversării a 75 de ani de la desființarea Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. (egco.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu istoricul Marin Pop (Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău).
 

Fondul „Special” și Biblioteca Academiei Române (XV) – Constantin Banu (1873-1940, partea a II-a)

În acest episod ne-am oprit atenția asupra ultimei cărți publicate de Constantin Banu (1873-1940), mai precis Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician, apărută în anul 1937 la  București, la Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, în seria „Scriitori Români Contemporani”.
Aceasta a fost inclusă în Fondul „Special” al Bibliotecii Academiei Române și se regăsește la cota I 150.556.   
Foto: Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1937. Biblioteca Academiei Române.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXXV) - „Gazeta Săteanului” de la Râmnicu Sărat

În „Gazeta Săteanului” de la Râmnicu Sărat, citim despre cum este delimitată clar Transilvania de străinătate, despre „înrâurirea” descoperirii Americii asupra dezvoltării Europei şi despre „Ce așteaptă pe Europa, dacă nu se va pune capăt pustiiri pădurilor” – subiecte abordate pe la 1890!
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto Biblioteca Academiei Române.

Concertul extraordinar „La Mulți Ani Romania mea!”

Ozana Barabancea și Orchestra „Lumini Sonore” te invită de Ziua Națională a României la Concertul extraordinar „La Mulți Ani Romania mea!”,  să trăiești sentimentul de tradiție, onoare și bucurie de a fi român.
Concertul este o invitație la aniversarea zilei naționale a României, de a ne urma și păstra rădăcinile țării noastre, creștine și cultural-muzicale.
Cu melodii patriotice și muzică clasică, compuse de Ozana Barabancea și Alina Manolache, concertul va fi dirijat de Ozana alături de orchestra pe care o conduce.
“Dragostea pentru România este un răsărit de soare in sufletul fiecărui român! Dumnezeu să binecuvânteze glia sfântă si credința milenară!” Ozana Barabancea
Cu piese precum „Duhul eminescian”, „România mea”, „Vocea dacilor răsună”, publicul va asista la o ceremonie a moștenirii culturale lăsate de  românii pe care îi cinstim și astăzi, poetul nostru național, Mihai Eminescu și binecredinciosul voievod al Moldovei, Sfântul Ștefan cel Mare.
Organizatorii vă prezintă o noua variantă de artist a Ozanei Barabancea. O nouă abordare a emoției. O emotie a experientei a asumării , a prospețimii vieții . Aceasta este Ozana Barabancea in spectacolul din 1 decembrie.
Voci calde si puternice ale solistilor invitati si a membrilor corului Operei Bucuresti, vă promit suprize muzicale românești, precum soprana Elina Dincă Velica, compozitorul Cristian Faur și pianista Gloria Barabancea.
Prezentator este Silviu Biris, actor îndrăgit, respectat si iubit, cunoscut teolog si indragostit de Romania la fel ca toti cei prezenti.
În premieră, Ozana va lansa piesa ei proprie, „Suavă catifea”.
Pe ritmuri de caval, instrument tradițional românesc și un aranjament muzical electro-pop, piesa este dedicată Florii de Colț, frumuseții ei, purității ei, numită regina florilor și steaua eternității. Cu un mesaj puternic despre puterea înțelepciunii și a păcii, în lume și în România,  piesa „Suavă catifea” este dedicată tuturor românilor patrioți.
Concertul Extraordinar de 1 decembrie „La Multi Ani Romania mea!” va avea loc pe data 1 decembrie, vineri de la ora 19.00 în Sala Luceafărul, București.
Prezentare Ozana Barabancea
Singura femeie cântăreață și dirijoare din România, cu o experiență de peste 35 de ani de scenă, Ozana este actriță de music hall, compozitoare, textieră, fondatoare și dirijoare a orchestrei Lumini Sonore. 
Creează alături de compozitoarea Alina Manolache, proiectul de muzică patriotică actuală, originală, semnând un repertoriu de peste 12 piese.
Artist liric la Opera Națională București și cadru didactic la liceul de artă Dinu Lipatti din București, este jurată a celei mai îndrăgite emisiuni de divertisment, „Te cunosc de undeva”, de la Antena 1. Ozana Barabancea convinge prin profesionalism, deschidere artistică și carismă inconfundabilă.
Bilete pe www.salaluceafărul.ro

Salonul de carte POLEMOS, ediţia a XVII-a

În perioada 18-21 octombrie 2023, la Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional, va avea loc cea de-a XVII-a ediţie a Salonului de carte „Polemos” – istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare, eveniment prin care Editura Militară marchează an de an Ziua Armatei României.
Salonul va fi deschis de miercuri până vineri, între orele 11:00 şi 19:00, iar sâmbătă, între orele 11:00 şi 13:00.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Marius Iorgulescu, directorul Editurii Militare.
PROGRAMUL LANSĂRILOR
Miercuri, 18 octombrie
11.00. Deschiderea Salonului de carte „Polemos” pentru public
13.00. Deschiderea oficială a Salonului de carte „Polemos”. Va vorbi Marius Iorgulescu, directorul Editurii Militare
13.15. Editura Militară: Ionuț-Mihăiță Ocoleanu, Marius-Daniel Bojor – Noi am luptat în Cotul Donului. Mărturiile ofițerilor și subofițerilor scăpați din iad. Declarații, hărți, rapoarte, dări de seamă. Documente inedite integrale. Vor vorbi Petre Otu, Adrian Pandea, Ionuț-Mihăiță Ocoleanu, Marius-Daniel Bojor
14.00. Academia Română – Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului: Revista Arhivele totalitarismului, nr. 1-2/2023. Vor vorbi Florin Abraham, Dan Cătănuş, Vasile Buga, Mihai Florin Răzvan
16.00. Editura Militară: Laurenţiu Sfinteș – Războiul în tricou kaki. Vor vorbi Mircea Mîndrescu, Marius Crăciun, Laurenţiu Sfinteș
17.00. Editura Militară: Florin Pascaru – În fața invaziei. Măsuri militare inițiate de România în contextul crizei cehoslovace. Vor vorbi Marius Neculae, Alin Spânu, Florin Pascaru
 
Joi, 19 octombrie
11.00. Clubul Amiralilor – Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrânˮ: Amiral (r.) dr. Aurel Popa, contraamiral (r.) dr. Constantin Ciorobea, contraamiral de flotilă (r.) Cornel Rogozan, comandor (r.) prof. univ. dr. Ioan Crăciun, contraamiral de flotilă (r.) dr. Ion Custură și contraamiral de flotilă (r.) Sorin Learschi – Reziliența maritimă a României în era amenințărilor hibride și importanța unei strategii de securitate maritimă. Vor vorbi Aurel Popa, Constantin Ciorobea, Ioan Crăciun
11.15. Clubul Amiralilor – Editura Ideea Europeană: Dr. Dorin Popescu – Captivi la Pontul hibrid. Va vorbi Dorin Popescu
11.20. Clubul Amiralilor – Editura PIM: Contraamiral (r.) dr. Corneliu Bocai – Cu nava-școală „Mirceaˮ la Athos. Va vorbi Marian Moşneagu
11.30. Clubul Amiralilor – Editura PIM: Contraamiral (r.) dr. Corneliu Bocai – Amintiri din viața vedetelor torpiloare. Va vorbi Marian Moşneagu
11.40. Clubul Amiralilor – Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrânˮ: Contraamiral de flotilă (r.) Sorin Learschi, comandor ing. Mihai Egorov, muzeograf dr. Mariana Păvăloiu, economist Luminița Iacoblev – Contraamiralul Valentin Iacoblev, de la tresele de locotenent, la steaua de amiral. Va vorbi Constantin Ciorobea
11.50. Clubul Amiralilor – Editura Sitech: Contraamiral (r.) dr. Ion Dumitrașcu – Puiul de zdrâng. Va vorbi Cristian Bogdan
12.00. Clubul Amiralilor – Editura Dandes Press: Comandor (r.) Costel Avramescu – Mare și destin. Va vorbi Costel Avramescu
12.10. Clubul Amiralilor – Editura Balotești: Dr. ing. Ion Ivan, ing. Cristian Gregoretti – Istoria incompletă a navelor din flota de pescuit oceanic a României. Vor vorbi Ion Ivan, Marian Moşneagu
12.20. Clubul Amiralilor – Editura Ex Ponto: Profesor Emil Corneliu Ninu – Registrul istoric al Căpităniei Portului Mangalia. Lumini și umbre. Va vorbi Emil Corneliu Ninu
13.00. Editura Fundaţiei Speteanu: Horaţiu Măndăşescu – Din culisele poliţiei politice. Vor vorbi Corneliu Zeana, Vasile Vintilescu, Horaţiu Măndăşescu, Viorel Speteanu
14.00. Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară: A New Central Europe. 100 Years since the Creation of the First Regional Defensive System / O nouă Europă Centrală. 100 de ani de la crearea primului sistem defensiv regional (coordonator: Manuel Stănescu). Moderator: Manuel Stănescu; vorbitori: Petre Otu, Sorin Cristescu; The Wars of Independence, Diplomacy and Society. New Perspectives and Approaches on the Great Eastern Crisis (1875-1878) / Războaiele de independență, diplomație și societate. Noi perspective și abordări privind Marea Criză Orientală (1875-1878) (coordonator: Carmen-Sorina Rîjnoveanu). Moderator: Carmen-Sorina Rîjnoveanu; vorbitori: Mihail Dobre, Cristina Brăgea
15.00. Editura Prospexi: Erwin Rommel – Infanteria atacă. Vor vorbi Ion Giurcă, Doru Pogoreanu; Mircea Tomescu – Arta militară și doctrina românească. Vor vorbi Petre Otu, Doru Pogoreanu
 
Vineri, 20 octombrie
12.00. Editura Militară: Anca Otu – „Două naţiuni vecine”: România şi Finlanda. Relaţii româno-finlandeze (1917-1947). O privire dinspre Bucureşti. Vor vorbi Liviu Corciu, Ion Rîşnoveanu
13.00. Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989: Alexandru Grigoriu – Brașov, 21-22 decembrie 1989. Mărturii. Vor vorbi Constantin Corneanu, Florian Banu, Alexandru Grigoriu; Anamaria Sima – Vârstele omului nou. Viața cotidiană în ultimul deceniu al regimului comunist din România. Vor vorbi Constantin Corneanu, Florian Banu, Anamaria Sima
14.00. Editura Prospexi: Ionuț Apostol – Bătăliile Romei. Vor vorbi Radu Urloiu, Ionuț Apostol, Doru Pogoreanu
15.00. Editura UZP: General maior (r.) Mihai Floca – Forțele de elită. Armata secolului XXI (ediţia a II-a revizuită și adăugită). Vor vorbi Valentin Uban, Dorel Vidrașcu
17.00. Editura Militară: Călin Hentea – Istorie, film şi propagandă (ediţia a II-a adăugită). Vor vorbi Mihai Fulger, Călin Hentea
18.00. Editura Militară: Alida Monica Doriana Barbu – Inteligența artificială. Cum vor schimba AI, Deep Learning şi robotica domeniul militar. Vor vorbi Cosmin Florian Olariu, Alida Monica Doriana Barbu
18.30. Editura Meteor Press: Francis Dvornik – Începuturile serviciilor de informaţii. Editura Concordia: Stan Petrescu, Tiberiu Tănase (coordonatori) – Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor (manual). Media Publishing: Revistele Cunoaşterea Științifică, IT&C şi Intelligence Info. Vor vorbi Stan Petrescu, Nicolae Naborjoiu, Șerban Predescu, Tiberiu Tănase
 
Sâmbătă, 21 octombrie
11.00. Editura Detectiv literar: Victor Michail Stignițeanu – Altarul amintirilor; Maria Sturdza Clopotaru – Nectarul florilor de aur; Maria Sturdza Clopotaru – Am ales lumina. Vor vorbi Dorel Vidrașcu, Victor Michail Stignițeanu, Maria Sturdza Clopotaru
12.00. Editura UZP: Vilia Banța – E noapte în Micul Paris; Vilia Banța – Poarta felinelor; Gabriela Stanciu Păsărin – Sub lună plină; Gabriela Stanciu Păsărin – Teo, Dora și Teodora. Vor vorbi Dorel Vidrașcu, Vilia Banța, Gabriela Stanciu Păsărin
12.45. Festivitatea de închidere a ediției a XVII-a a Salonului de carte „Polemos”

Fondul „Special” și Biblioteca Academiei Române (XIV) – Constantin Banu (1873-1940, partea I)

În acest episod ne-am oprit atenția asupra unui om politic liberal în persoana lui Constantin Banu (1873-1940). Un om cu o personalitate complexă care și-a desfășurat activitatea ca profesor, jurnalist, politician (senator liberal, ministru al Cultelor), om de litere etc.
Acesta a publicat mai multe cărți, dintre care ultimele patru au fost incluse în Fondul „Special” al Bibliotecii Academiei Române:
Istoria în clasele primare. Manualul D-lui Serafim Ionescu, Bucuresci, Tipografia Gutenberg, Joseph Göbl, 1894, 23 p.
Executarea hotărârilor străine. Teză pentru licență, Bucuresci, Tipografia Gutenberg, Joseph Göbl, 1900, 155 p.
Ḑece Maiŭ. Cuvîntare rostită la serbarea școlară din 10 Maiŭ în Palatul Ateneului, Bucuresci, Inst. de arte grafice Carol Göbl, 1901, 16 p.
Trăiască viața!..., București, Tipografia „Flacăra”, 1916, 205 p.
Sub mască, București, Tipografia „Flacăra”, 1916, 130 p.
Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1937, 206 p.
Foto: Mefisto [=Constantin Banu], Sub mască, București, 1916 – coperta față. Biblioteca Academiei Române.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

30 de scriitori romani din exil 1945-1989

"Fizionomia exilului, asa cum reiese din cartea Danielei Sontica 30 scriitori romani din exil (1945-1989), este cuprinzatoare si reprezentativa. Scriitorii romani ai exilului fac parte, in mod incontestabil, din circuitul de valori al spiritualitatii romanesti, ei fiind produsul matricei spirituale mioritice, pe care au purtat-o in sinele lor adanc, oriunde au fost siliti sa se opreasca, cu voie, sau, mai ales, fara de voie, in peregrinarile lor. De aceea, literatura romana nu poate fi intreaga fara marturia lor tulburatoare, fara operele lor, in care realitatile autohtone transpar cu insistenta pasionala si lucida a unor obsesii. Operele scriitorilor romani din exil s-au constituit, astfel, in depozitii autentice, de incontestabila expresivitate etica si estetica." Iulian Boldea
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Daniela Șontică.

14 octombrie - Sfânta Cuvioasă Parascheva

Material audio realizat de Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXXIV) - „Gazeta oficială” de Râmnicu-Sărat

Răsfoind „Gazeta oficială” de Râmnicu-Sărat, pe la 1885, în al VIII-lea an al său de vârstă, puteţi citi cuvinte şi exprimări de epocă: „reparaţia împietririi şoselei”, „una chilă porumb ştiuleţi”, „foi de scoarţă”, „1 lin de călcat vin”, „6 glugi de ciocani”, „4 scule tort sucit”, „a se prezenta la concurenţă în arătata zi de a concura”, „aflarea vitelor furate şi prinderea furilor”, „coarne ţapoşe cercurii”, „berc de coadă”, „una iapă roaibă închisă”, „pântenoagă de piciorul drept din urmă”, „una oaie albă bucălaie”, „la ambele urechi preducită”... Citiţi!
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto Biblioteca Academiei Române.
 

Antichitatea în viziunea prezentului. Dialoguri. (II)

Serialul „Antichitatea în viziunea prezentului. Dialoguri” propune discuții despre gândirea și lumea antică, în special cea greacă, explorând un posibil "jurnalism compactat" al acestora, și universalitatea structurilor mitologiei lor.
Dialogurile vor fi susținute de jurnalista Mădălina Corina Diaconu avîndu-l ca invitat la microfon pe studentul Robert Secrieru (Universitatea din București).
Un nou serial marca Radio UZPR, o modalitate de a oferi microfonul tinerilor pentru a ne împărtăși gâdurile lor, gânduri necesare pentru noi toți în dorința de a evolua ca o societate sănătoasă. 

România deține una dintre cele mai mari colecții de timbre din lume

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției temporare „Portretul Regelui Carol I în Colecția Filatelică a României”. Aceasta este accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Alexandru-Cristian Voicu.

„În jurul Atacului de la Smârdan. Pictori ai Războiului de Independență în colecția MNIR”

Alături de pictorul și fotoreporterul Carol Popp de Szathmari, pictorii Nicolae Grigorescu, Sava Henția și George Demetrescu Mirea sunt trimiși pe frontul Războiului de Independență pentru a imortaliza bravura ostașilor români în lupta împotriva unui inamic istoric.
Operele de artă au fost restaurate de către dr. Romeo Gheorghiță, Sorina Gheorghiță și Andreea Teodorescu.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Erica Ioja, muzeograf în cadrul Secției Muzeul Național Filatelic (MNIR).