Radio UZPR

Despre presa economică și diplomație cu Aylin Asan

Cum ne creăm pârghii pentru a înțelege presa economică azi și pentru a descoperi beneficiile din dialogurile cu diplomații români și nu numai.
Un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Aulin Asan.
 
https://www.youtube.com/@aymediatv_ro
diplomacy 61

Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, despre Ziua Mondială a Radioului

 
Tema propusă de UNESCO pentru Ziua Mondială a Radioului din 2024, pune în lumină trecutul remarcabil al Radioului, prezentul relevant și promisiunea unui viitor dinamic: "Un secol care informează, distrează și educă".
Cu ocazia acestei zile, acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, ne împărtășeșete câteva gânduri. Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
 
 

O melodie pentru Ziua Mondială a Radioului, 13 februarie 2024

Gunhill Road, trupa care a făcut muzică rock și pop în mai multe genuri de peste cinci decenii, a lansat un nou cântec și videoclip intitulat „Over The Radio Waves” chiar la timp pentru Ziua Mondială a Radioului 2024 (13 februarie).
Melodia este un tribut sincer adus influenței continue a radioului din întreaga lume și face apel la radiodifuzori și ascultători deopotrivă „să fie împreună” în celebrarea Zilei iMondiale a Radioului desemnat ăde Națiunile Unite/UNESCO.
Gunhill Road și-a dezvoltat o nișă unică în ultimii ani, împreună cu zeci de mii de adepți de pe internet, în mare parte, încurajați de atenția și difuzarea acordată de radio, ca urmare a grupului care abordează subiecte de știri și preocupări sociale într-un mod extrem de muzical și creativ.
Trupa este formată din membru co-fondator/pianist/vocalist Steve Goldrich, chitaristul/vocalistul Paul Reisch, renumitul instrumentist/chitarist/vocalist al teatrului de Broadway, Brian Koonin și editorul/vocalistul TALKERS Michael Harrison.
https://www.youtube.com

1 minut pe săptămână - Ziua Mondială a Radioului 2024 (VI) - Radio și industria auto

Comunitatea radio din întreaga lume este îngrijorată de planurile unui număr de producători de automobile de a nu mai instala radiouri AM în noile lor vehicule electrice din cauza staticului (ceva care ar putea fi remediat).
Acest lucru crește riscul ca atât dispozitivele AM, cât și FM să fie eliminate la scurt timp după aceea de la toate tipurile de mașini noi, pe baza premisei controversate că radioul terestru este pe punctul de a fi învechit, cum ar fi CD-urile și casetele. O astfel de acțiune poate provoca o dificultate pentru milioanele de oameni din întreaga lume fără acces la WiFi, precum și pentru cei care depind de radiourile AM ca linie de viață pentru comunitățile lor, serviciile religioase și știrile de bază, trafic, sport și vreme. Aflați cât mai multe despre această problemă și luați decizii informate.
Acesta a fost un minut al Zilei Mondiale a Radioului de la UNESCO.
Proclamată în 2011 de UNESCO și aprobată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 drept Zi internațională a ONU, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului.
Copyright UNESCO

Ce cred copiii și adolescenții despre ziare?

Ce este un ziar? Mai avem nevoie de ziare? Încercăm să aflăm răspunsul la aceste întrebări stând de vorbă cu copiii, adolescenții care mâine vor fi sau nu vor fi consumatori de presă scrisă.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu la Centrul de Educație și Formare prin Benzi Desenate.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XLVI) - Ziarul Timpul (1)

Un ziar de răsunet „Timpul” și un redactor pe măsură: Ioan Slavici
„Timpul”, ziar politic, comercial și literar, a apărut într-o primă etapă a existenței sale la București (în perioada: 15 martie 1876 – 7 iulie 1924, cu unele sincope). A fuzionat, la un moment dat și cu alte publicații, dobândind și alte nume: „Binele public”, „România”, „Constituţionalul”, „Conservatorul”. Aici au activat oameni de excepție: Mihai Eminescu, Ioan Slavici și Ion Luca Caragiale.  
Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
 

Brandi Bates ne invită să Citim Împreună Benzi Desenate

Traducerea interviului:
DMC: Lumea este cu adevărat mică pentru că avem Statele Unite ale Americii chiar aici, în România, într-un loc frumos, pe Valea Jiului, nu?
BB: Da, așa este!
DMC: Anul acesta sărbătorim Ziua Cititului Împreună, dar acum vrem să aflăm de ce această idee aici, în România?
BB: Sigur, Mădălina, mulțumesc de invitație. Sunt Brandi Bates din SUA și locuiesc în frumosul oraș Lupeni în Valea Jiului. Sunt aici din 1999.
Am început o bibliotecă aici, în Lupeni, pentru că nu exista una. Am avut prieteni care mă priveau citind cu voce tare copiilor mei când erau mici și erau curioși. S-au gândit: cum fac asta dacă nu am cărți? Vreau să fac și eu asta. Așa că am început o bibliotecă mică. Am început-o cu o cutie aici, în Lupeni, și am numit-o Bibioteca din loc în loc. Ne-am pus banii împreună și am început să cumpărăm cărți frumoase, cărți care iubesc copiii. Eu le numesc cărți care iubesc copiii. Nu orice carte iubește un copil. Și când ne adunam să împărtășim cărțile, rugam o mămică să le citească cu voce tare copiilor. Dar nu știau cum. Țineau pozele către ele, citeau foarte încet sau prea repede, iar copiii se plictiseau. Așa că am făcut o lecție foarte rapidă, cum să întorci cartea cu imaginile spre exterior, astfel încât să se vadă  în același timp când citești. Le-am spus să citească lent, cu intonație, tare și copiii au fost încântați. Nu voiau să fie altundeva. Erau îndrăgostiți de carte.
Și așa am început la nivel local. Apoi m-am uitat mai departe în România, și nu am găsit foarte multe biblioteci sau profesori citind cu voce tare în acest mod atât de plăcut pentru copii, un mod pe care copiii îl adoră. Și așa, cu o mână de oameni minunați, autori, ilustratori, experți în alfabetizare, am început să facem echipă și am inițiat Citim Împreuna România, și ne-am lansat de Ziua Mondială a Citirii (7 februarie) în 2017.
DMC: Nu cred că există bibliotecă sau școală care să nu știe despre aceasta zi aici în România, ceea ce este grozav. Iată-ne în 2024, aproape de aceasta zi și pentru acest an ai ales o temă în zi și subliniez acest lucru pentru că cei care au inițiat ziua nu au o temă.
BB: Ziua nu este invenția mea, o organizatie în Statele Unite ale Americii, LIT World, a creat Ziua Cititutului cu Voce Tare. Prietena mea și expertă în alfabetizare, Maria Kovacs, m-a ajutat să-i dau numele ZICI, care este atât de atrăgător și care este prescurtarea de la Ziua Cititului Împreună. Și din 95 de participanți, biblioteci și școli în 2017, anul trecut am avut aproape 3000 de evenimente înregistrate în țară și aproape 7000 de profesori și bibliotecari pe pagina noastră de Facebook. Deci, da, a crescut. Și vreau doar să spun asta pentru că este important să o spun: la fel cum sărbătorim mamele noastre de Ziua Mamei, dar de fapt trebuie să sărbătorim mamele noastre în fiecare zi, tații, de asemenea, facem mult zgomot cu ZICI pentru a vorbi cu adevărat despre importanța și frumusețea și beneficiile citirii cu voce tare, copiilor. Este ceva ce trebuie făcut în fiecare zi timp de 20 de minute cel puțin, din momentul în care se naște copilul, în fiecare zi, și poate chiar și înainte, când este în burtă. Este ceva esențial pentru dezvoltarea unui copil. Am un membru al bibliotecii, Cezar, care vine la bibliotecă în fiecare săptămână și, de obicei, nu vrea să ia nici o carte. Se uită în jur la bibliotecă și probabil cărțile îi par ca niște obiecte neînsuflețite. Dar când citim cu voce tare, el este primul care se află în fața noastră, care ne întreabă dacă poate împrumuta cartea pe care tocmai am citit-o pentru că a prins viață …. și asta face citirea cu voce tare. Poate face o carte să prindă viață pentru un copil care altfel nu o vede vie, iar acest lucru este esențial pentru copiii de astăzi.
DMC: Să subliniem faptul că ideea de a avea o temă a acestei zile, este a ta.
BB: Da, asta este ideea mea. Fac asta din câteva motive. Unul, pentru a păstra ZICI proaspăt. Sunt voluntară, am pus în acest proiect multe ore. Stau într-un fel pe un scaun pe tot parcursul lunii ianuarie și îmi place să am o temă nouă în care să mă scufund, să învăț multe. Cred că o temă nouă păstrează pentru mulți oameni proaspătă Ziua Citirii cu Voce. Dar da, cred că o temă nouă păstrează proaspăt proiectul.
Motivul pentru care am ales benzile desenate ca temă anul acesta?! Ador benzile desenate. Sunt un nou convertit la benzi desenate. Tinerii iubesc, mulți oameni iubesc benzile desenate de mult mai mult timp decât mine. Și sunt conștientă acum de cât de benefice sunt, cât de inteligente sunt. Ele oferă dezvoltarea alfabetizării multimodale. Ele ajută un tânăr pentru că atât de mult din poveste este spus prin imagini.
Copiii, tinerii cititori, cititorii reticenți, se pot apropia de un text, de un text complicat, pentru că imaginile oferă ceea ce numim schelă. Ele îi ajută. Îi apropie mai repede de un text decât ar fi putut obține fără imagini. Deci, benzile desenate sunt de mare ajutor în creșterea cititorilor și dezvoltarea alfabetizării. Există o mulțime de motive pentru care acesta este cazul, tinerii pur și simplu le adoră și noi, profesorii și bibliotecarii poutem fi studenții de data aceasta și ne pot învăța ei câteva dintre beneficiile și frumusețea benzilor desenate.
DMC: Aș propune să ne întâlnim pe 7 februarie și să sărbătorim această zi impreuna, chiar dacă avem sau nu avem copii. În cele din urmă, chiar și adulții sunt copii,  uneori mai mult decât copiii adevărați.
BB: Asta așa este!
DMC: Te vor găsi pe toate rețelele de socializare. Cred că se pot înscrie în continuare la acest eveniment, nu-i așa?
BB: Suntem activi în cea mai mare parte pe Facebook, există un grup dedicat pe Facebook. Vom posta o mulțime de resurse acolo. Benzile desenate nu sunt atât de ușor de citit cu voce tare. De benzi desenate te bucuri de obicei în mod privat, singur cu cartea în mână așa că există o mică provocare aici. Dar beneficiile sunt atât de mari. Provocările cu siguranță pot fi depășite. Așa că luați o carte de benzi desenate, o carte de benzi desenate care iubește copiii sau adulții și citiți-o cu voce tare. Dacă aveți o sală de clasă sau o bibliotecă, vă rugăm să veniți să ne urmăriți pe Facebook, deoarece vă oferim sfaturi foarte utile cu privire la modul în care benzile desenate sunt diferite de cărțile ilustrate, deoarece fiecare cititor sau ascultător trebuie să fie chiar în fața cărții de benzi desenate. Ei chiar trebuie să vadă totul pentru că o mare parte din poveste se întâmplă în imagini, iar dacă pierzi șirul imaginilor, pierzi jumătate din poveste. Deci, există câteva soluții pentru a nu fi nevoie să cumpărați o carte de benzi desenate pentru fiecare copil din clasă, deși ar fi minunat. Dar există și alte soluții inteligente și creative pentru a obține benzi desenate în fața tuturor cititorilor tăi ascultători în timp ce o citești cu voce tare. Ai grijă însă să cumperi măcar una sau două cărți, deoarece copiii chiar au nevoie să aibă ca obiect plăcerea benzilor desenate legate de carte.
Mulțumesc, Mădălina. Hai să citim împreună benzi desenate pe 7 februarie!
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Brandi Bates.

1 minut pe săptămână - Ziua Mondială a Radioului 2024 (V) - Radio, rădăcina mass media

Una dintre trăsăturile de durată ale radioului este concentrarea sa de bază. Când vine vorba de tendințele emergente în muzică, cultură pop, sport, știri și opinie – radioul a fost întotdeauna cel mai eficient atunci când reflectă și dă voce străzii. Muzica, limbajul și preocupările oamenilor obișnuiți – indiferent de vârstă, sex, origine sau poziție economică – pot fi incluse. Libertatea de exprimare a avut un avocat – un teren fertil în care să crească – pe undele radio. Aceasta a fost una dintre cheile popularității și capacității radioului de a supraviețui peste 100 de ani – și este răspunsul la ceea ce va fi nevoie ca mediul să aibă un impact pozitiv asupra incluziunii și înțelegerii reciproce în secolul 21, previzibil.
Acesta a fost un minut al Zilei Mondiale a Radioului de la UNESCO.
Proclamată în 2011 de UNESCO și aprobată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 drept Zi internațională a ONU, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului.
Copyright UNESCO

Sesiunea aniversară „Nicolae Breban – 90“ (III)

Discursul acad. Mihai Cimpoi.
Academia Română, prin Secția de filologie și literatură, a organizat joi, 1 februarie 2024, sesiunea aniversară „Nicolae Breban – 90“. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei.

Sesiunea aniversară „Nicolae Breban – 90“ (II)

Discursul acad. Victor Voicu.
Academia Română, prin Secția de filologie și literatură, a organizat joi, 1 februarie 2024, sesiunea aniversară „Nicolae Breban – 90“. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei.

Sesiunea aniversară „Nicolae Breban – 90“ (I)

Discursul acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române.
Academia Română, prin Secția de filologie și literatură, a organizat joi, 1 februarie 2024, sesiunea aniversară „Nicolae Breban – 90“. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei.

Nicolae Breban – 90

Discurs susținut de acad. Nicolae Breban în cadrul Sesiunii aniversare „Nicolae Breban – 90“, eveniment organizat joi, 1 februarie 2024, de Academia Română – Secția de filologie și literatură.
Membru corespondent al Academiei Române din anul 1997, ales membru titlular în anul 2009, Nicolae Breban este romancier, eseist, poet, dramaturg și publicist, autor a peste 50 de cărți publicate în țară și străinătate.
Provenind dintr-o familie de preoți greco-catolici, născut la Baia Mare în 1 februarie 1934, Nicolae Breban a fost un autodidact, instruindu-se mai mult în afara mediului instituțional al acelei perioade. Din cauza originii sociale blamate de către regimul comunist, a fost exmatriculat din penultima clasă a Liceului „Coriolan Brediceanu“ din Lugoj în 1951, apoi de la Facultatea de filosofie din București. Decisivă pentru formația sa intelectuală va fi prietenia strânsă cu Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu și Matei Călinescu, un ferment al generației ’60, care pleda pentru criteriul estetic în literatură, în ciuda curentului realist-socialist impus de autorități.
Și-a făcut debutul literar în anul 1957, cu proză scurtă, în revista „Viața studențească“ (schița „Doamna din vis“), iar în 1961 a publicat schițe și nuvele în „Gazeta literară“, „Luceafărul“ și în „Scrisul bănățean“.
Pentru romanul de debut Francisca a primit premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române (1965). Au urmat apoi romanele: În absenţa stăpânilor, Animale bolnave, Îngerul de gips, Bunavestire, Don Juan, Drumul la zid, Pândă şi seducţie, trilogia Amfitrion (I. Demonii mărunţi; II. Procuratorii; III. Alberta), Ziua şi noaptea, Voința de putere, Puterea nevăzută, Frica. A scris volumul de nuvele Orfeu în Infern și volume de eseuri (Riscul în cultură, Spiritul românesc în fața unei dictaturi), piese de teatru (Bătrâna doamnă şi fluturele, Culoarul cu şoareci, Ursul și știuca), versuri (Elegii parisiene, Cânturi), portrete literare și polemici, memorialistică, dar şi scenarii de film („Răutăciosul adolescent“, 1969; „Printre colinele verzi“, 1971).
Scrierile sale au apărut și în numeroase traduceri în limbile: franceză, italiană, germană, bulgară, letonă, lituaniană, rusă, maghiară, suedeză.
A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968, 1977, 1994) și Premiul „Opera omnia“ (2000), iar în anul 2018 a primit Premiul Național pentru proză „Ion Creangă“ – Opera Omnia. În anul 2000, Președinția României i-a acordat Ordinul „Steaua României“ în grad de Ofițer „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii“.

1 minut pe săptămână - Ziua Mondială a Radioului 2024 (IV) - Radio, primul răspuns

 
În vremuri de urgență, cum ar fi dezastrele naturale sau distrugerea războiului, ni se amintește de fragilitatea infrastructurii noastre moderne. Publicul – dependent de rețeaua electrică, internet și computer – este vulnerabil la întreruperi în comunicare. De aceea, radioul AM/FM a fost numit primul răspuns al mass-media. Este în avantajul tuturor, inclusiv al guvernelor, să mențină și să protejeze frecvențele radio de urgență pentru difuzarea publică a informațiilor vitale. Când luminile se sting și internetul se oprește – o întâmplare din ce în ce mai frecventă – radiodifuzarea servește drept un colac de salvare neprețuit. Asigurați-vă că casa și mașina dvs. sunt echipate în orice moment cu un radio portabil autoalimentat și baterii noi.
Acesta a fost un minut al Zilei Mondiale a Radioului de la UNESCO.
Proclamată în 2011 de UNESCO și aprobată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2012 drept Zi internațională a ONU, 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului.
Copyright UNESCO

Ziarul Nine O' Clock

Numărul de pagini ale ziarului Nine'O Clock s-au mărit de la 8 pagini la 12 pagini, noua conducere având ca țintă un număr dublu de pagini, respectiv 16 pagini plus suplimente pe diferite domenii de activitate inclusiv un anuar “Top Interviuri ambasadori”.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Mihai Manea, președinte și editor al ziarului Nine'O Clock.

Forumul Mass-Media Turkiye-România - Ruxandra Săraru

"Forumul Mass-Media Turkiye-România", eveniment organizat luni 29 ianuarie 2024, de Institutul Yunus Emre din București, la Grand Hotel Bucharest (fostul Hotel Intercontinental).
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ruxandra Săraru, Membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Forumul Mass-Media Turkiye-România - Nicolae Georgescu, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Turcia

"Forumul Mass-Media Turkiye-România", eveniment organizat luni 29 ianuarie 2024, de Institutul Yunus Emre din București, la Grand Hotel Bucharest (fostul Hotel Intercontinental).
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Nicolae Georgescu, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Turcia.