Radio UZPR

FII VOCEA DIN ZIAR - Ziua eroilor

Ziarul Faclia Banatului 1946.
Citește muzeograf Cristina Dema.
Ce o fi acela un erou? Oare poate fi o persoana ale cărei gânduri se concretizează în fapte îndreptate spre cei din jur? Pot fi cuvintele așezate pe paginile ziarelor de pe rafturile Muzeului Presei cu scopul de a transcende timpul?
 
Un proiect al Muzeului Presei "Sever Bocu" din Jimbolia.
 

FII VOCEA DIN ZIAR - Muzeul Simu

Ziarul Albina, 1935
Muzeul Simu - citește Ana Sersea.
Astăzi vocea din ziar ne face mai conștienți de ceea ce reprezintă (sau ar trebui să reprezinte) un muzeu – un loc potrivit pentru înălțare sufletească și pentru uitarea grijilor cotidiene. Ana Sersea este actuar de profesie – adică trăiește-ntr-o lume (reală?) cu cifre, probabilități, statistici și modele financiare. Cu toate acestea, pasiunile-i se încadrează într-o altă lume (umană?): istorie, carte, fotografie. Dragostea pe care o poartă pentru bijuteriile arhitectonice și atragerea atenției asupra patrimoniului românesc s-au transfigurat în pagina Aici a stat. Ne bucurăm că probabilitatea de a da voce unui articol a fost una atât de mare!
Un proiect al Muzeului Presei "Sever Bocu" din Jimbolia.

FII VOCEA DIN ZIAR - Primele viziuni ale modei

Ziarul ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC 1923
Primele viziuni ale modei - citește Emina Căpălnășan.
Astăzi ne lăsăm ghidați de (adevăratele?) trenduri din „Adevărul literar și artistic” din 4 martie 1923. Vocea din ziar ne poartă cu grație printre bluze de mătase, costume „tailleur”, pălării cu voaletă, dantelă și panglici. Emina Căpălnășan, ghidul printre literele din articolul de astăzi, este parte a colectivului profesoral de limba română al Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, aprig căutător și descoperitor de... cuvinte-ncrucișate mai mult sau mai puțin fericit, ajutor de nădejde și în alte proiecte întreprinse de Muzeul Presei. Mulțumiri legate cu panglici colorate!
Un proiect al Muzeului Presei "Sever Bocu" din Jimbolia.

FII VOCEA DIN ZIAR - Țara cu cele mai multe femei

Ziarul PATRIA 1929
Țara cu cele mai multe femei - citește Ildiko Szendrei.
Astăzi vocea din ziar ne duce-n Anglia, țara cu cele mai multe femei (conform articolului din publicația „Patria” apărută la Cluj în anul 1929). Acestea și-au făcut vocile auzite deopotrivă cu bărbații în diferite domenii de activitate în timpuri în care... acest lucru nu era tocmai facil de întreprins. Ildiko Szendrei, om de-al literelor scrise sau rostite, a fost editor, crainic și redactor al Radio România Reșita și redactor-șef al Vest TV. În prezent este redactor-șef al cotidianului online „Express de Banat”. Mulțumim (și) pentru transmiterea informației din articolul pe care s-a așezat patina timpului!
 
Un proiect al Muzeului Presei "Sever Bocu" din Jimbolia.
 
 

FII VOCEA DIN ZIAR - Dimitrie Țichindeal, luptător pentru luminarea neamului

Ziarul ALBINA din 1934.
Dimitrie Țichindeal, luptător pentru luminarea neamului - citește Cornel Costea.
Astăzi vocea din ziar ne vorbește despre Dimitrie Țichindeal – luptător pentru luminarea neamului, pentru înființarea unei școli pedagogice în Arad, profesor, scriitor și apărător al drepturilor românilor din Banat. Glasul, care ne-a purtat printre cuvintele articolului din „Albina” anului 1934, este cel al domnului Cornel Costea, doctor în geografie, profesor la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Cluj-Napoca, redactor al postului de Radio ProDiaspora (www.prodiaspora.de) și realizator al emisiunii „Florile Inimii”. Mulțumim pentru că, asemenea lui Țichindeal, ne-ați înrâurit sufletele cu, după cum e și deviza emisiunii, „o oază de liniște într-o lume dominată de zgomot”!
Un proiect al Muzeului Presei "Sever Bocu" din Jimbolia.
 
 

„Jurnaliștii trebuie să relateze cu luciditate ce se petrece în zona de conflict din Ucraina”

Gen. de brigadă (rtr.) dr. Gheorghe Văduva, membru al Consiliului Director al UZPR. Scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Muzeul Mihai Eminescu din Iași

Eseu oferit de dl. Liviu Apetroaie - muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași, redactor al revistei "Dacia literară"

Două acte legislative majore ale UE sunt pe cale să schimbe peisajul digital

În ultimele două decenii, platformele digitale au devenit o parte integrantă a vieții noastre - este greu de imaginat să facem ceva online fără Amazon, Google sau Facebook.
Deși beneficiile acestei transformări sunt evidente, poziția dominantă câștigată de unele dintre aceste platforme le oferă avantaje semnificative față de concurenți, dar și influență nejustificată asupra democrației, drepturilor fundamentale, societăților și economiei. Ele determină adesea inovațiile viitoare sau alegerea consumatorului și servesc ca așa-zișii gardieni între întreprinderi și utilizatorii de internet.
Pentru a rezolva acest dezechilibru, UE lucrează la modernizarea normelor actuale care reglementează serviciile digitale prin introducerea Digital Markets Act (DMA) și Digital Services Act (DSA), care va crea un set unic de reguli aplicabile în întreaga UE.
“Astăzi, este clar că regulile de concurență nu pot rezolva singure toate problemele cu care ne confruntăm cu giganții din tehnologie și capacitatea lor de a stabili reguli prin implicarea în practici comerciale neloiale. Legea privind piețele digitale va exclude aceste practici, trimițând un semnal puternic tuturor consumatorilor și întreprinderilor de pe piața unică: regulile sunt stabilite de colegislatori, nu de companiile private.” Andreas Schwab (PPE, Germania), Europarlamentar pe Legea piețelor digitale.
“Influența crescândă a mediului online în viețile noastre nu este numai în bine: algoritmii ne provoacă democrațiile prin diseminarea urii și diviziunii, giganții tehnologiei ne provoacă condițiile de concurență echitabile, iar piețele online ne provoacă standardele de protecție a consumatorilor și siguranța produselor. Acest lucru trebuie să se oprească. Din acest motiv, construim un nou cadru, astfel încât ceea ce este ilegal offline să fie ilegal și online.” Christel Schaldemose (S&D, Danemarca), Europarlamentar pe Legea privind serviciile digitale
https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/society/20211209STO19124/eu-digital-markets-act-and-digital-services-act-explained 
https://multimedia.europarl.europa.eu/en/video/x_N01_AFPS_220328_DMAC
 

Povestea ziarului ”La Roumanie”

"La Roumanie" a fost o publicație din România care a apărut în ultimii ani ai secolului XIX și începutul secolului XX. A avut ca subtitluri: „organe conservateur quotidien” până la 21 mai 1899 când devine„journal conservateur quotidien”.
Ocazional a scos suplimente gratuite, cu numerotație proprie. Ziarul a preluat numerotarea primei serii, socotind la anii de vechime atât perioada când a fost suspendată de ocupația germană, cât și perioada în care a apărut la Paris. Sunt publicate texte aparținând lui: George Sion, Theodor Speranția, Nicolae Iorga, Cincinat Pavelescu, Take Ionescu, ș.a. (wikipedia)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Cristina Dema, muzeograf Muzeul Presei "Sever Bocu" din Jimbolia.

Cum rezistă o revistă în format tipărit?

De 22 de ani revista Zile și Nopți rezistă și este oferită cititorilor în format tipărit.
Interviu cu Ioan Big, redactorul șef al revistei Zile și Nopți, realizat de Mădălina Corina Diaconu.

De ce vocile studenților trebuie ascultate?

Vineri 1 iulie 2022, la sediul UZPR, a avut loc al doilea studiu tematic în cadrul Workshop-ului / Atelierului de Jurnalism organizat de UZPR în parteneriat cu Fundația Maria club pentru UNESCO.
S-a dat astfel start-ul unor serii de întâlniri la sediul UZPR a studenților la jurnalism, ocazii cu care vor fi dezbătute diverse teme din breaslă, teme de actualitate, teme propuse în urma unor experiențe în teritoriu, dar și întâlniri cu jurnaliști consacrați, membrii UZPR.
Inițiatorul întâlnirilor și a dezbaterilor, Mădălina Corina Diaconu.

Jurnalismul o provocare pentru studenți, sau studenții o provocare pentru jurnalism?

Joi 30 iunie 2022, la sediul UZPR, a avut loc un prim studiu tematic în cadrul Workshop-ului / Atelierului de Jurnalism organizat de UZPR în parteneriat cu Fundația Maria club pentru UNESCO.
S-a dat astfel start-ul unor serii de întâlniri la sediul UZPR a studenților la jurnalism, ocazii cu care vor fi dezbătute diverse teme din breaslă, teme de actualitate, teme propuse în urma unor experiențe în teritoriu, dar și întâlniri cu jurnaliști consacrați, membrii UZPR.
Inițiatorul întâlnirilor și a dezbaterilor, Mădălina Corina Diaconu.

Pregătirea pentru a deveni corespondent de război

Anul trecut realizam acest interviu cu Alexandru Buzică, reporter la Radio România Actualități, după ce revenise în București de la un program special de pregătire a corespondenților de război. Nu am fi crezut atunci nici eu, nici el, că la mai puțin de 1 an, urma să pună în practică cele învățate, la doi pași de granițele României.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

ONU despre efectele dramatice ale închiderii internetului

TRDUCERE 
Efectele dramatice ale închiderii internetului în viața reală asupra vieții oamenilor și asupra drepturilor omului sunt mult subestimate, avertizează Biroul ONU pentru Drepturile Omului într-un raport publicat la data de 23 iunie 2022.
Raportul evidențiază că atunci când canalele și rețelele de comunicare majore sunt încetinite sau blocate, mii, chiar milioane de oameni, sunt lipsiți de singurele lor mijloace de a ajunge la cei dragi, de asistență medicală, de a lucra sau de a participa la dezbateri sau decizii politice.
„Când vezi că are loc o închidere, este timpul să începi să-ți faci griji cu privire la drepturile omului”, a spus Peggy Hicks, director al Diviziei de implicare tematică, proceduri speciale și drept la dezvoltare din cadrul Oficiului pentru drepturile omului (OHCHR).
Vorbind la o conferință de presă la ONU, la Geneva, Hicks a explicat că închiderile aprofundează decalajele digitale între și în interiorul țărilor și „se întâmplă în locuri în care situațiile drepturilor omului se deteriorează”.
Atunci când ajutorul substanțial pentru dezvoltare este direcționat către îmbunătățirea conectivității în țările mai puțin dezvoltate, unii dintre beneficiarii acelui ajutor adâncesc decalajul digital prin închideri.
„Cel puțin 27 din cele 46 de țări cel mai puțin dezvoltate au implementat închideri între 2016 și 2021, în ciuda faptului că au primit sprijin pentru a-și crește conectivitatea la internet”, a subliniat Hicks.
Prima închidere majoră a internetului a avut loc în Egipt în 2011, în timpul protestelor din Piața Tahrir, care au dus la sute de arestări și asasinate.
Închiderile pot însemna o blocare completă a conectivității la Internet, dar guvernele interzic, de asemenea, din ce în ce mai mult accesul la platformele de comunicații majore și limitează lățimea de bandă și serviciile mobile la viteze de transfer 2G, ceea ce face dificilă partajarea și vizionarea videoclipurilor sau a transmisiilor de imagini live.
Multe state refuză să recunoască interferența în comunicații sau presiunea asupra companiilor de telecomunicații pentru a le împiedica să facă schimb de informații.
Justificarea oficială a opririlor a fost necunoscută în 228 de cazuri raportate de societatea civilă din 55 de țări.
Atunci când autoritățile recunosc că au ordonat întreruperi, justificările indică adesea siguranța publică, conținând răspândirea ostilității sau violenței sau combaterea dezinformarii.
Cu toate acestea, opririle realizează adesea exact opusul.
Potrivit lui Peggy Hicks, „199 de opriri au fost justificate de preocupări de siguranță publică, iar 150 au fost bazate pe motive de securitate națională.
Dar multe dintre aceste opriri au fost urmate de creșteri ale violenței.”
Când un stat închide internetul, atât oamenii, cât și economiile suferă. Costurile pentru locuri de muncă, educație, asistență medicală și participare politică depășesc practic întotdeauna orice beneficiu sperat.
Tim Engelhardt, ofițer pentru drepturile omului, a raportat exemple despre cum spitalele, neputând să-și contacteze medicii în cazuri de urgență, „au instalat difuzoare în spitale pentru a-i chema”.
Raportul îndeamnă statele să se abțină de la a impune opriri, de a maximiza accesul la Internet și de a elimina multiplele obstacole în calea comunicării.
Raportul încurajează, de asemenea, companiile să împărtășească informații despre întreruperi și să se asigure că iau toate măsurile legale posibile pentru a preveni opririle care li s-au cerut să le implementeze.
„Solicităm statelor să nu mai facă acest lucru, să nu mai impună închideri. Pe baza cercetărilor noastre, opririle nu sunt pur și simplu niciodată cel mai bun răspuns”, a subliniat Hicks.
„Costurile lor sunt pur și simplu prea mari pentru economii, pentru democrație și pentru viața de zi cu zi a oamenilor”, a adăugat ea.
www.unmultimedia.org
STORY: GENEVA / INTERNET SHUTDOWNSTRT: 01:28SOURCE: UNTV CHRESTRICTIONS: NONELANGUAGE: ENGLISH / NATSDATELINE: 23 JUNE 2022 GENEVA, SWITZERLAND

ONU despre decizia Curții Supreme a SUA privind avortul

Întrebat despre decizia Curții Supreme a SUA privind avortul, purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric, a reiterat că „sănătatea și drepturile sexuale și reproductive sunt fundamentul unei vieți de alegere și armonie, egalitate pentru femeile și fetele din lume”. UNIFEED
TRADUCEREA INTEGRALĂ
Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvânt al Secretarului General al Națiunilor Unite:„Am văzut asta, am luat act de decizia Curții Supreme. Ceea ce pot face este să reiterez care a fost poziția noastră principală cu privire la această problemă. Și unul este că sănătatea și drepturile sexuale și reproductive sunt fundamentul unei vieți de alegere și armonie, egalitate pentru femeile și fetele din lume. Cred că este, de asemenea, important de menționat că, știți, restricționarea accesului la avort nu împiedică oamenii să solicite avort. Devine doar mai mortal. Asta conform datelor noastre. UNFPA ne spune că aproximativ 45 la sută din toate avorturile din lume sunt nesigure, ceea ce îl face principala cauză de deces matern. În mod clar, capacitatea femeilor de a controla ceea ce se întâmplă cu propriul lor corp este legată de statutul și rolurile pe care le joacă în societate în general, fie ca membrii ai familiei și a forței de muncă, fie în guvern. Cred că ceea ce am spus de mai multe ori este că drepturile de reproducere sunt parte integrantă a drepturilor femeilor, a drepturilor omului în general, un principiu susținut de un acord internațional și reflectat în lege în grade diferite în multe părți ale lumii.”
www.unmultimedia.org
DESCRIPTION
STORY: UN / UNITED STATES ABORTION REAXTRT: 1:26SOURCE: UNIFEEDRESTRICTIONS: NONELANGUAGE: ENGLISH / NATS
DATELINE: 24 JUNE 2022, NEW YORK CITY / RECENT
 
 

O jurnalistă de la The New York Times despre viitorul promițător al vârstei mijlocii

Patricia Cohen este redactor și reporter la The New York Times de mai bine de 13 ani. Anterior, a lucrat la The Washington Post, Rolling Stone Magazine și Newsday. A absolvit Universitatea Cornell și Școala Woodrow Wilson de la Universitatea Princeton, SUA. A crescut în New York City, a urmat o școala publică. Locuiește în prezent în NY/Manhattan, SUA.
Încitantă și plină de putere, volumul In Our Prime / La Maturitate, va obliga cititorii să reexamineze un subiect pe care cred că îl cunosc deja.
Patricia este o jurnalistă ageră, iar proza ei, veșnic antrenantă. – Publishers Weekly
Jurnalista de la The New York Times, iscusită în ce ține de cultură și ingeniozitate, ne oferă o interpretare fascinantă, revelatorie și atemporală a vârstei de mjloc. – goodreads.com
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Marius Motoca - Senior PR & Marketing Specialist / Curtea Veche Publishing