Radio UZPR

Iarna Simfonic Concert

Versiunea integrală a concertului Iarna Simfonic, 25 Decembrie 2021
Muzica: Tudor Gheorghe
Orchestrator și Dirijor: Marius Hristescu
Corul și Orchestra Națională Radio
 
 
 

Drumul lui Eminescu ....

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Nicolae Băciuț, membru al Consiliului Director al UZPR.

Urări de Sărbători

Urări de Sărbători.

”Ura din ochii vulpii” de Dinu Săraru

Dinu Săraru director de teatru, dramaturg, eseist, publicist, romancier și scriitor. 
Redactor la "Radiodifuziunea Română", Secretar general de redacție la Revista Secolul 20, Jurnalist, la ziarul "Scânteia Tineretului", Secretar general de redacție la revista Luceafărul, Șef al "Publicațiilor Televiziunii Române", Redactor-șef adjunct si apoi redactor șef al "Redacției Culturale a TVR", Director al "Teatrului Mic" și "Teatrului foarte Mic", Director al "Teatrului Național "Ion Luca Caragiale" din București.
Scurt interviu de Mădălina Corina Diaconu.

A treia ediție a Barometrului Vieții Religioase

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și CCSL (Centrul de Cercetări Sociologice LARICS), sub egida Secretariatului de Stat pentru Culte, au lansat a treia ediție a Barometrului Vieții Religioase. 
Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române in prezența invitaților: Acad. Răzvan Theodorescu, Prof. Dr. Univ. Dan Dungaciu, Director ISPRI, Conf. Univ. Darie Cristea, Director Executiv Centrul de Cercetări Sociologie LARICS (CCSL).
 
Înregistrare din Aula Academiei Române.

Actul Marii Uniri din 1918 s-a semnat într-o clădire din Arad

Antoniu Martin istoric arădean, licenţiat al Facultăţii de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyiai din Cluj-Napoca; Doctor în istorie, Universitatea de Vest din Timişoara, profesor asociat la Academia Militară „Alexandru cel Bun” din Chişinău, Republica Moldova, într-un scurt dialog cu Mădălina Corina Diaconu.
Manifestul ziarului „Românul”
 „Am înființat și vom susține acest ziar ca organ al partidului național român din patrie și al comitetului său central executiv. Ar însemna o neputință morală, ca partidul național român să nu-și aibă organul său de publicitate, chemat să reprezinte și să servească activitatea și intențiile comitetului executive întru conducerea politicei acestui partid. Nu va să zică acest organ o întreprindere de concurență  față de ziarele românești existente, sau cari se vor mai înființa, ci mai vârtos Românul va avea datoria a închega relațiile de împrumutată încredere și sprijinire între toate organele românești de publicitate, cari servesc cu sinceritate interesele partidului național, identice cu interesele politice ale națiunii române din Ungaria și Transilvania” (ziarul „Românul” din Arad, 1911-1918, Ioan Godea, Editura de Vest, 2001)

PUBLICAŢIILE PERIODICE ROMÂNEŞTI Tom VI: 1936-1944, Partea 1

Mihaela Dragu, Şef Serviciu Bibliografie Naţională, Cornelia-Luminita Radu, Serviciul Bibliografie Națională și Dr. Silviu-Constantin Nedelcu, Servicul Bibliografie Națională despre cel mai recent volum al Editurii Academiei Române: PUBLICAŢIILE PERIODICE ROMÂNEŞTI, Tom VI: 1936-1944, Partea 1.
Interviuri realizate de Corina Diaconu.
De la Planul lui Ioan Bianu, aprobat în anul 1895, moment fundamental în evoluţia bibliografiei retrospective româneşti, care a consfinţit nivelul academic al lucrării, au trecut un secol şi aproape trei decenii de muncă perseverentă a multor generaţii de bibliografi, Biblioteca Academiei Române reprezentând centrul şcolii româneşti în acest domeniu.
Lucrarea tezaurizează patrimoniul naţional tipărit de ziare, gazete, buletine şi reviste, oferind oglinda vieţii politico-sociale, culturale, economice a românilor, a contribuţiei noastre la patrimoniul culturii universale, pe perioada de referinţă 1936-1944, perioadă încărcată de evenimente majore la nivel planetar. Totalul publicaţiilor periodice descrise este de peste 2600. Bibliografia naţională retrospectivă a periodicelor îşi îndeplineşte astfel misiunea patrimonială şi cea de suport informaţional şi documentar important al cercetării.
Serviciul Bibliografie Naţională din Biblioteca Academiei Române s-a implicat în elaborarea acestor lucrări fundamentale pentru cultura română. Trebuie amintit faptul că Bibliografia românească modernă a cărţii, Bibliografia  Eminescu şi Bibliografia naţională retrospectivă a periodicelor au fost premiate de Academia Română, bucurându-se de recunoaşterea valorii lor. 

Un jurnalist despre Orașul cu poeți!

Scriitorul, jurnalistul, editorul, directorul Editurii „TIM” din Reșița, redactorul-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul“: iată multiplele valențe ale unuia dintre cei care își dedică viața culturii caraș-severinene precum nu mulți o fac, și se pot mândri cu aceasta – Gheorghe Jurma, cel născut în urmă cu 77 de ani, la 5 februarie 1945, în satul Bobda, județul Timiș. Alte repere importante în viața sa: în 1956 s-a mutat la Timișoara, din 1970 s-a stabilit la Reșița. (www.radioresita.ro)
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Cafeneaua, locul de întâlnire al iubitorilor de condei

George Potra ne lămurește de unde vine numele de cafenea – bineînţeles de la un cuvânt turcesc: „kahvehane, kave-hané, ceea ce înseamnă local public în care se poate bea cafea după moda turcească, unde oamenii puteau să joace zaruri, table sau ghiordum și să fumeze tutun, în schimbul unui preţ relativ mic” .
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Nu venim din latină, cercetare de Carme Jimenez Huertas

Carme Jimenez Huertas (Universitatea din Catalonia) este filolog specializat în lingvistică și tehnologii lingvistice. Pasiunea ei pentru limbaj a determinat-o să investigheze procesele cognitive și modelele comportamentale în limbile moderne și antice.
Carme Jiménez Huertas își propune în cartea de față un studiu de caz care să repună în discuție teza caracterului latin al limbilor romanice sau neolatine. 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
 

Voci de arhivă: Aurel Vainer despre Muzeul din Ștefănești

Localitatea Ștefănești apare menționată documentar pentru prima dată în anul 1435 sub numele de Gura Bașeului, într-un document emis de domnitorul Ștefan II. În 1476 apare deja ca târg, iar în lucrarea Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir apare ca "oppida notabiliara". În secolele XV-XVI așezarea este prădata de tătari în mai multe rânduri, ulterior căzând pradă și atacurilor oștilor polone. La recensământul din 1860, Ștefăneștii erau oficial a 27-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2114 locuitori). Până în 1968 localitatea se numea Ștefănești-Târg. Ca o recunoaștere a dezvoltării social-economice, în anul 2004 este ridicat la rangul de oraș.
Aurel Vainer (n. 10 ianuarie 1932, Ștefănești, Botoșani, România – d. 31 octombrie 2021, București, România) a fost un economist român de etnie evreiască. A deținut funcțiile de președinte al Federației Comunităților Evreiești din România și vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. A fost deputat în Parlamentul României, reprezentând această minoritate națională și religioasă. În 2004, a fost ales vicepreședinte al Comisiei de Politică Economică, Reformă și Privatizare din Camera Deputaților.
Interviu realizat in 2021 de Mădălina Corina Diaconu.

Muzeul Național Brătianu

Situat în cartierul Ștefăneștii Noi din oraşul Ştefăneşti (judeţul Argeş), conacul familiei Brătianu – numit, ca şi satul în care se afla, Florica, în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu – este unul dintre cele mai frumoase domenii boiereşti din România, păstrat foarte bine până în zilele noastre (cu excepţia obiectelor, mobilelor şi a cărţilor din interior, risipite în anii regimului comunist). Este conacul în care s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, o adevărată dinastie civilă care a dat ţării nu mai puţin de trei prim-miniştri, dintre care primi doi – Ion şi Ionel Brătianu – au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne (de numele primului legându-se războiul Independenţei, cel de-al doilea realizând – tot în urma unui război – Unirea din 1918 şi reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice).În opinia poetului Ion Pillat, moșia și casa de la Florica se situau  printre „priveliștile rare și de preț în geografia sentimentală a neamului românesc” , chiar dacă peisajul părea simplu și discret. Cu toate acestea, pentru nepotul Brătienilor „acest colț de țară, atât de legat de neamul Brătienilor, strânge parcă simbolic laolaltă trăsăturile tipice cele mai românești: dealul și via, livada și lunca” . Pe această moșie se afla o pivniță și o cramă datând din epoca lui Constantin Brâncoveanu, care avea o casă și o vie în apropiere, la Valea Mare, numită „foișorul de la vii” sau „conacul de la Valea Mare” .  (Narcis Dorin Ion, Domeniul Florica, reședința familiei Brătianu, Editat de Muzeul Național Brătianu, 2020, pag. 5)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Un domeniu nu doar al medicinii ci și al jurnalismului de investigație: neurocriminologia

Academia Română a organizat miercuri, 7 decembrie 2022, evenimentul de lansare a manualului universitar „Neurocriminologia“ scris de prof. univ. Jean-Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române. Manifestarea a aveut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“.
În materialul de față au luat cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Maya Simionescu, președintele Secției de științe biologice din Academia Română și prof. univ. Jean-Jacques Askenasy, autorul manualului.
Manualul universitar „Neurocriminologia“ este destinat studenților la facultățile de medicină și de drept, rezidenților și medicilor specialiști, experților în analize judiciare. Studiile prezentate permit aprofundarea problemelor de criminologie, precum și a fenomenelor neurologice care activează anumite zone din creierul uman și determină acțiuni condamnabile. „Manualul nu intenționează să transforme actul criminal în boală a creierului, ci este menit să ajute la înțelegerea conceptului de Mens Rea, adică minte rea sau intenție rea, fără de care niciun om nu poate fi pedepsit de lege“ este de părere prof. univ. Jean-Jacques Askenasy, autorul manualului.
Înregistrare din timpul lansării.

De la jurnalism la biografii istorice ale personajelor mitice din istoria europeană

Jean des Cars, născut la 24 aprilie 1943 în Paris, este un jurnalist, scriitor, istoric și biograf francez.Fiul jurnalistului și romancierului Guy des Cars și al actriței și cântăreței Marta Labarr, a devenit el însuși jurnalist și a colaborat cu ziare și reviste precum Paris Match, Le Figaro și Jours de France. Este autorul multor lucrări istorice populare despre marile familii ale nobilimii europene, în special familiile Habsburg, Grimaldi și Windsor.
Este membru al juriului pentru Prix des Hussards, fondat în 2013 de Christian Millau5. Jean des Cars prezintă programul "În inima istoriei" ca podcast pe canalul "Europa 1" din 2019.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în 2016 cu ocazia vizitei lui Jean des Cars la București.

Mesaj de Sfântul Nicolae

Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com

Discursul principal al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Conferința de securitate de la Berlin

Material în limba engleză.
Discursul principal al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Conferința de securitate de la Berlin.
Conferința de securitate de la Berlin este una dintre cele mai mari evenimente europene de securitate și apărare. Conferința de Securitate de la Berlin / Al 21-lea Congres pentru Securitate și Apărare Europeană a avut loc în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie 2022. Aceasta a fost prima conferință majoră de securitate la care au participat oaspeți în persoană în Germania după războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Norvegia a fost țara parteneră a BSC 2022.
Behörden Spiegel – cel mai important ziar lunar pentru Serviciile Publice din Germania – organizează de 21 de ani Conferința de Securitate de la Berlin. Este susținut de un consiliu consultativ format din personalități internaționale cheie. Președintele BSC în 2022 este deputatul Wolfgang Hellmich, președintele Grupului parlamentar al SPD în Comisia de Apărare, Bundestag-ul german.
www.euro-defence.eu
www.nato.int