Radio UZPR

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (VII)

Episodul 7 - „Biblia cenzurii comuniste” – Publicațiile interzise până la 1 mai 1948.
Instrumentul principal care a servit în procesul de epurare și defascizare a colecțiilor Bibliotecii Academiei Române, precum și tuturor bibliotecilor, anticariatelor și librăriilor din țară a fost lucrarea Publicațiile interzise până la 1 mai 1948, publicată în anul 1948 la București de Ministerul Artelor și Informațiilor.
Ediția a 2-a a acestui volum a fost publicat în anul 2003 de Victor Frunză sub titlul Cartea cărților interzise.
Foto: volumul Cartea cărților interzise, București, Editura Victor Frunză, 2003. Sursa: arhiva personală Silviu – Constantin Nedelcu
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Ziua Mondială a Radioului 2023

Noel Curran, director general al Uniunii Europene de Radiodifuziune, cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului 2023, reflectând asupra rolului mass-media de serviciu public în vremuri de criză, cu accent special pe rolul radioului în prevenirea conflictelor și susținerea păcii.
Uniunea Europeană de Radiodifuziune
Traducere Mădălina Corina Diaconu

Ziua Mondială a Radioului în România

Comisia Națională a României pentru UNESCO vă semnalează mesajul Radio România pentru Ziua Mondială a Radioului 2023.
World Radio Day 2023: All Stars for Peace la Radio România.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu doamna Madlen Șerban, secretar general CNR UNESCO.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (VI)

Episodul 6 – Activitatea Bibliotecii în perioada 13 august – 31 octombrie 1948.
Într-un raport de activitate al Bibliotecii pentru perioada 13 august – 31 octombrie1948, aflăm că pe data de 13 august 1948 a fost numit Barbu Lăzăreanu, ca Director general, în locul Profesorului Iorgu Iordan care condusese instituția în perioada 9 iunie – 12 august 1948, în calitate de director interimar.
Din acest document reținem faptul că „s-a continuat lucrarea de scoatere din circulație a cărților și periodicelor cu conținut dăunător”.
Foto: Barbu Lăzăreanu, sursa: wikipedia.org și Iorgu Iordan, sursa: https://foto.agerpres.ro/foto/watermark/12456
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (I)

Bibliografia națională retrospectivă a periodicelor din România, reflectată în seria Publicațiile periodice românești, este o lucrare de mare întindere ce cuprinde descrierile majorității publicațiilor periodice românești tipărite pe teritoriile locuite de români, sau editate de români în alte țări.
Dintre publicațiile periodice, atât de diferite ca formă, conținut și periodicitate, au fost incluse ziarele, gazetele și revistele, adică periodicele în sensul strict al cuvântului: publicațiile de conținut variat, cu apariție periodică la intervale regulate de timp în cursul unui an (zilnică, săptămânală, lunară, trimestrială).
Printre primii ziariști care au contribuit la redactarea primelor ziare putem aminti pe C. N. Brăiloiu care a condus revista Album științific și literar la București, între 9 febr. și mart. 1847, G. R. Bosuceanu, care a redactat revista Album literar, la București, între dec. 1856 și mai 1857, Aurelian Treboniu Laurian și Nicolae Bălcescu care au redactat revista Magazin istoric pentru Dacia, la București, între 1845 și 1848, Zaharia Carcalechi care a condus revista Cantor de avis și comers, la București, între apr. 1837 și dec. 1842, care ulterior își schimbă titlul în Vestitorul românesc, din febr. 1843 până în ian. 1857.
Încă de la începuturile sale, presa a avut un rol mare la dezvoltarea vieții culturale a poporului român. Aici a fost locul în care își exprimau ideile cele mai de seamă personalități din acele vremuri precum Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Mihail  Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ion Ghica ș.a. (Luminița Radu, coordonatoarea lucrarii "Publicațiile periodice românești", Biblioteca Academiei Române)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Luminița Radu, coordonatoarea lucrarii "Publicațiile periodice românești", Biblioteca Academiei Române.
 

UZP Bihor a decernat Premiile pentru Jurnalism pe anul 2022

Un scurt dialog cu Teodor Biriş, de la „Jurnal bihorean” - premiul pentru secțiunea Presă Scrisă și Florin Mihalca de la Radio Transilvania, vice președinte UZP Bihor, premiul pentru secțiunea Radio.
Marți, 7 februarie 2023, la Oradea au fost decernate premiile pentru cei mai buni jurnaliști bihoreni ai anului 2022. Evenimentul a avut loc la Casa Tineretului din Oradea.
Interviuri de Mădălina Corina Diaconu

UZP Bihor a decernat Premiile pentru Jurnalism pe anul 2022

Un scurt dialog cu Laura Gal, premiată la Secţiunea „Jurnalistul de investigaţie” și Adrian Criș, Premiul Jurnalistul anului.
Marți, 7 februarie 2023, la Oradea au fost decernate premiile pentru cei mai buni jurnaliști bihoreni ai anului 2022. Evenimentul a avut loc la Casa Tineretului din Oradea.
Interviuri de Mădălina Corina Diaconu

UZP Bihor a decernat Premiile pentru Jurnalism pe anul 2022

Marți, 7 februarie 2023, la Oradea au fost decernate premiile pentru cei mai buni jurnaliști bihoreni ai anului 2022. Președintele UZP Bihor, Mircea Șerban Carțiș, ne oferă câteva detalii într-un scurt interviu cu Mădălina Corina Diaconu.
Evenimentul a avut loc la Casa Tineretului din Oradea.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (V)

Episodul 5 - Ședințele Comisiunii Bibliotecii (1948)
Epurarea şi defascizarea colecţiilor bibliotecii a continuat şi după anul 1944, până în 1948, imediat după abdicarea Regelui Mihai I şi transformarea Regatului României în Republică Populară, când a cunoscut o nouă etapă.
Din documentele Comisiunii Bibliotecii Academiei din anul 1948 aflăm că s-a început epurarea tuturor periodicelor care se refereau la membrii Dinastiei Regale, și nu numai.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.
Foto: Regele Mihai I, Sursa: https://gdb.rferl.org

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (IV)

Episodul 4 - Ședințele Comisiunii Bibliotecii Academiei (1946-1947)
În Arhiva Academiei Române se găsesc mai multe documente care întregesc această privire de ansamblu asupra evoluţiei bibliotecii la începutul instaurării regimului comunist, respectiv al constituirii Fondului „Special”. Dintre acestea pot fi amintite o serie de procese-verbale ale ședințelor Comisiunii Bibliotecii Academiei Române, care au avut loc între anii 1946-1947.
O adresă extrem de interesantă este cea din 1 august 1946 către Ministrul Afacerilor Interne, semnată atât de Președintele Academiei, Acad. Andrei Rădulescu (1880-1959) cât și de Secretarul General, Acad. Alexandru Lapedatu (1876-1950), prin aceștia doi au intuit ce avea să urmeze și s-au gândit să salveze toate acele obiecte de artă românească pentru următorii ani prin conservarea lor într-un depozit secret.
Foto: Andrei Rădulescu (1880-1959), Sursa: ro.wikipedia.org
Foto: Alexandru Lapedatu (1876-1950), Sursa: www.memorialsighet.ro
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

2023 este anul Iuliu Maniu: 150 de ani de la naștere, 70 de ani de la trecerea în eternitate

Contribuția lui Iuliu Maniu la evoluția țării noastre în prima jumătate a secolului XX a fost esențială, iar el rămâne un model pentru cei de azi și de mâine.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

2023, Anul cultural Dimitrie Cantemir

Legea care prevede ca 2023 să fie „Anul cultural Dimitrie Cantemir” a fost adoptată de Parlamentul României și de Președintele țării.
Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei, un mare cărturar și istoric. S-a născut în anul 1673 și a trecut la Domnul în 1723, la vârsta de 50 de ani. Anul acesta se împlinesc 350 de ani de la nașterea cărturarului și 300 de la moartea lui.
„Se instituie anul 2023 ca «Anul cultural Dimitrie Cantemir», pentru celebrarea vieții și operei cărturarului”, se arată în primul articol al legii votate de Parlament.
Articolul 2 prevede că instituțiile centrale și locale pot organiza activități culturale pentru a celebra anul cultural.
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu.

Tineri colaboratori ai presei românești

Într-o conversație cu tinerii de astăzi, noi, adulții avem uneori  tendința să luăm un aer sfătos, înțelept, folosind nenumărate istorii sau pilde dintr-un timp care, totuși, a trecut demult. De foarte multe ori constatăm că generației adolescentine contemporane i s-au pus tot felul de etichete, poate în încercarea de a înțelege  ”conflictul” dintre generații.
Cu certitudine, viteza schimbărilor din acest secol este mult mai mare decât în alte perioade. Aproape pe nesimțite, s-a trecut de la celebri Mileniali la mai puțin cunoscuții sub această denumire, the Zeds, ”Z” adică generația Zoomer. Care este diferența? Milenialii au crescut folosind calculatoare mari, monitoare cu tub, telefoane cu butoane și internet pe dial-up. Sunt părinții copiilor și adolescenților de azi. „The Zeds” au crescut cu smartphone-uri, tablete, Wi-Fi și gadgeturi inteligente.
Și totuși, este incorect să punem etichete atât de simplist, pentru o generație tânără atât de complexă. Un exemplu este tânărul Dima Nancu, elev în clasa a XII-a, a Colegiului Național ”Mircea cel Bătrân” din Constanța. Dima este fascinat de istorie, citește foarte mult, ba chiar colaborează cu un important cotidian constănțean, în domeniul cultural. Din anul 2019 este redactorul șef al revistei liceale ”Zări Alb Astre”, care a împlinit 76 de ani de existență. A organizat campanii de promovare a acestui eveniment, a coordonat o întreagă echipă, au lansat de curând site-ul revistei.
De altfel, încă din școala generală, Dima a participat activ la proiecte legate de educație: în Consiliul Județean al Elevilor, pentru început, în Consiliul de Administrație al colegiului, în prezent.
Am stat de vorbă (printre scurtele momente de timp liber pe care le avea) chiar aproape de sfârșitul anului 2022. Desigur că în această înregistrare nu epuizăm toată paleta de preocupări ale lui Dima, dar se conturează frumos un portret al unui tânăr român de astăzi.
Steliana Bajdechi, UZPR Constanța
 
Steliana Bajdechi este un cunoscut jurnalist,  realizator în cadrul Studioului Regional Radio România Constanța, în perioada 1991-2020.  A conceput emisiuni complexe de actualitate cultural și educație non-formală, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Premiilor pentru Dialog Intercultural, Radio Constanţa , desfășurat între 2008-2013. În 2012 a primit titlul de realizator de excepţie al Radiodifuziunii Române. A absolvit Institutul Politehnic București în 1986 și, după intrarea în presă în 1991, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Are un masterat în ”Studii culturale” la Universitatea ”Ovidius” din Constanța. A fost partener în organizarea unor acţiuni culturale şi proiecte europene. A participat la seminarii de dialog interetnic (Constanţa, București, Freiburg-Germania, Lorient – Franţa). A fost președinte al Filialei Constanța a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, între 2009-2018. Este autoarea volumului de studii istorice ”Drumuri sub cenuşă. România și Grecia între 1944-1949”  apărut la  Editura „Dobrogea”, Constanța, în anul 2009 și a romanului ”Timpul regăsirii. Fiii Avdellei” apărut la Editura Eikon în 2018.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (III)

Episodul 3 – Memoriul din 1945 adresat Președintelui Academiei Române.
Un alt document la care facem referire este un Memoriu din 23 noiembrie 1945 adresat Preşedintelui Academiei Române, Dimitrie Gusti (1880-1955), de către patru şefi de serviciu ai Bibliotecii Academiei Române, între care se numără Traian Popovici, N. Istrati, I. P. Lupu și A. P. Todor.
Epurarea publicaţiilor, începută în 16 septembrie 1944 de către Traian Popovici, a continuat în Biblioteca Academiei Române şi avea să cunoască mai multe etape.
Foto: Dimitrie Gusti (1880-1955), sursa: www.rador.ro
Serial realizat în exclusivitate pentru Radio UZPR.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (II)

Episodul 2 - Bibliotecarul Traian Popovici: membru în Comisia de specială epurare a publicațiilor.
 
Serialul își propune să aducă în atenție, pe parcursul mai multor emisiuni, un subiect ce a căzut în negura uitării cu privire la istoricul Bibliotecii Academiei Române, şi anume: Fondul „Special” sau Fondul „Secret”.
Aşadar, pornind în descifrarea acestui subiect fascinant, ne vom opri asupra unor documente din Arhiva Academiei Române, cărți și reviste din colecțiile bibliotecii care lămuresc acest subiect, mai precis epurarea colecțiilor sale precum și constituirea, după anul 1948, a Fondului „Special”. (Silviu - Constantin Nedelcu)
Serial realizat în exclusivitate pentru Radio UZPR.
Foto: Traian Popovici si Corina Ionescu (colecție Biblioteca Academiei Române)
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

UZPR Filiala ”Ioan Slavici” Arad

Jurnalistul Lucian Șerban prezintă activitatea Filialei "Ioan Slavici" Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.