Radio UZPR

Cînd și de ce se vopsesc ouăle în Iran?

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ali Asghar Rahimi, compozitor, maestru al Tanbour-ului și vocalist.
aliasgharrahimi.net

UZPR filiala Roma - Italia

În cadrul seriei de evenimente profesionale prilejuite de reuniunea „UZPR Iași 2023”, prezent la  Simpozionul „Ziariştii profesioniști și prețul curajului”, președintele Camerei de Comerț România-Italia și al Asociației Românilor din Italia, Eugen Terteleac, a acceptat să devină președinte al Filialei Roma a UZPR și a detaliat pe marginea legăturilor dintre România și Diaspora din Italia. (uzpr.ro)
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

ZIUA ÎNVIERII

Şi să ne luminăm cu prăznuirea, şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm.
Să zicem: fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru înviere.
Şi aşa să strigăm:
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând,
Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!
(Din Cântările Învierii)
 
Stelian Gomboș

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (X) - Ziarul Ciocârlia din Anatolia

"Ziar politic, grav, filozofic, metafizic, empiric, liric, tragic si epic." (Academia Română -  PUBLICAȚIUNILE PERIODICE ROMÂNEȘTI)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Urări muzicale, tradiționale, de Florii

Alături de Marin Predușel, meșterul instrumentelor de suflat și Marian-Vasile Ghica,  rapsod popular / culegător de folclor, Tezaur uman viu (UNESCO 2011), ascultăm sunetele unei ticve și un colind de Florii.
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu.

col.(r) Grigore Radoslavescu - amintiri despre Ada Kaleh

Ada Kaleh (în limba turcă Ada Kale, însemnând „Insula Fortăreață”), regăsită și sub denumiri mai vechi, austriece, de Insula Carolina sau Insula Orșova Nouă, a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. 
Insula Ada Kaleh era pentru locuitorii din regiune un punct turistic îndrăgit datorită prețurilor mai scăzute (fiind scutită de impozit) pentru cumpărarea delicateselor turcești, bijuteriilor și tutunului. Insula era de asemenea renumită pentru creșterea trandafirilor din care localnicii obțineau uleiul și parfumul de trandafir.
foto: Geamie la Ada-Kaleh - tablou de Gheorghe Petrașcu.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XI, partea 4)

Episodul XI, partea 4: Serviciul Fondului Special. Plan de activitate pe anul 1971 al Bibliotecii Academiei R.S.R.
Într-un plan de activitate pe anul 1971 al Bibliotecii Academiei R. S. R. sunt precizate mai multe obiective menite să „sporească eficiența și ponderea activității sale științifice [...] în vederea perfecționării serviciilor sale în folosul cititorilor” (fila 1).
Astfel, Serviciul Fond special și depozitele dublete va avea șase obiective principale între care verificarea și controlul a peste 8.000 de cărți din depozitele centrale, eliberarea de permise speciale pentru sala de lectură, primirea a peste 5.000 de cărți din fondul liber etc. (filele 11-12). (Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române)
Foto: Biroul Fondul Special (1968), sursa: Serviciul Stampe, fotografie, muzică, hărți al Bibliotecii Academiei Române.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (IX) - Ziarul Ciocârlia Zeflemistă

"Ziar liberal, patriotic, nostim, iridentist, dynamitist, picratopotasist, nytroglycerinist, ipanclasist." (Academia Română -  PUBLICAȚIUNILE PERIODICE ROMÂNEȘTI)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Din istoria presei feroviare în România (III)

Andrei Berinde, ne invită să descoperim câteva detalii din istoricul presei feroviare în România, un domeniu mai puțin explorat, dar plin de povești ce așteaptă să fie cunoscute.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Prima conferință în limba română a prof. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române

Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, a sărbătorit, în Adunarea Generală festivă din 4 aprilie 2023, 157 de ani de la înființare. Evenimentul s-a desfășurat în Aula Academiei din Calea Victoriei, București. Cu acest prilej, Academia Română a propus publicului pasionat de cunoaștere întâlnirea cu prof. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române, prin intermediul conferinței intitulate „Libertate, frumusețe, evoluție, natură“, manifestare științifică de înalt nivel, care a abordat tematica din perspective inter și multidisciplinare.
Adrian Bejan este un profesor american de origine română care a contribuit la termodinamica modernă și a dezvoltat legea constructală (constructal law). El este J. A. Jones Distinguished Professor of Mechanical Engineering la Universitatea Duke din SUA și autorul cărților Design in Nature, The Physics of Life, Freedom and Evolution și Time And Beauty: Why Why Time Flies And Beauty Never Dies.
Carieră.

Ziua Academiei Române

Alocuțiunea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române cu ocazia Zilei Academiei Române, sesiune festivă în Aula Academiei Române.

”Premiera” de la Oradea a filmului document ”Experimentul Pitești”

Interviu realizat de Florin Mihalca (UZPR Bihor) cu regizoarea Victoria Baltag și actorul Alin Stan.
Filmul artistic independent despre Experimentul Pitești, început în 2011 de regizoarea Victoria Baltag, începe distribuția oficială prin ,,România film” și va avea Proiecții la Cinema Europa din București, în datele de 3, 5, 8 aprilie, 2023.
Cercetarea pentru acest lung-metraj istoric a presupus un efort de analiză a arhivelor și interviuri, pe o durată de peste 4 ani. La mai bine de 30 de ani de la căderea regimului comunist, România încă mai are de documentat acest fenomen. (Asociația Connections România)
 
 

Zilele UZPR la Iași (3)

Filiala UZPR Iași. 
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu col.(r) Grigore Radoslavescu, președinte UZPR filiala Iași.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XI, partea 3)

Episodul XI, partea 3: Serviciul Fondului Special. Ședința Comisiei Bibliotecii din 24 noiembrie 1953
Un document extrem de interesant este procesul verbal ce conține stenogramele Ședinței Comisiei Bibliotecii Academiei din 24 noiembrie 1953, prezidată de Acad. Ștefan Vencov și avându-l ca secretar pe Dr. Voinea Marinescu.
Comisia era formată din următorii membri: Acad. Ștefan Vencov (președinte), Dr. Voinea Marinescu (secretar), Prof. Gheorghe Vrânceanu, Directorul Vasile Stănescu, și consilierul Mărculescu.
Documentul ne prezintă informații extrem de importante cu privire la funcționarea Serviciului Fondului Special și modul în care era rezolvată discuția dintre custodele de sală și un cititor care solicita spre consultare o lucrare interzisă (carte sau periodic). (Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române)
Foto: Dr. Voinea Marinescu (1915-1973)
Sursa: https://www.facebook.com/Acad.Ro.Fil.Cj/photos/voinea-marinescu-marinoff-medic31-mai-1915-2-septembrie-1973membru-corespondent-/1327973170552861/?_rdr  
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (VIII) - Revista „Archivu pentru filologia și istoria”

După 20 de ani de la publicarea primei reviste româneşti cu litere latine, lingvistul Timotei Cipariu iniţiază prima revistă românească de filologie: Archivu pentru filologia și istoria, tot la Blaj, o revistă care s-a dorit a fi un fel de Wikipedia din zilele noastre. A apărut între anii 1867 şi 1872, iar subiectele abordate şi documentele de limbă și istorie românească reproduse în revistă sunt de interes și astăzi. (Maria Buturugă)
 
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.

Zilele UZPR la Iași (2)

Lansare de carte la ceas aniversar.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Eugenia Tofan.