Radio UZPR

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XII, partea 2)

Episodul XII, partea 2: Publicațiile Periodice Românești, adaos la vol. II (pentru uz intern), 1972. Manuscrisul.
Așa cum vorbeam și în episodul anterior, în arhiva Serviciului Bibliografie Națională al Bibliotecii Academiei Române există un manuscris nepublicat din anul 1972 al unui supliment la tomul II al lucrării Publicațiile Periodice Românești, care a fost tipărit la Editura Academiei Republicii Socialiste România în anul 1969.
În acest episod vom prezenta atât manuscrisul respectiv cât și o serie de titluri care fuseseră interzise, și care se regăseau în Fondul Special. (Silviu-Constantin Nedelcu)
Foto: Coperta manuscrisului Publicațiile Periodice Românești, adaos la vol. II (pentru uz intern), 1972. 
Sursa: Arhiva Serviciului Bibliografie Națională al Bibliotecii Academiei Române.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.

Remember Pompiliu Marcea (II)

Despre Pompiliu Marcea cu nepotul său, Ion Marcea, președintele Fundației Culturale „Pompiliu Marcea” (Târgu Jiu).
Muzeul Național al Literaturii Române a organizat sâmbătă, 29 aprilie 2023,  în Sala Perpessicius, un eveniment consacrat memoriei criticului, istoricului literar și profesorului universitar Pompiliu Marcea (1928-1985).
Înregistrare de la eveniment, material editat de Mădălina Corina Diaconu.

Remember Pompiliu Marcea (I)

Muzeul Național al Literaturii Române a organizat sâmbătă, 29 aprilie 2023,  în Sala Perpessicius, un eveniment consacrat memoriei criticului, istoricului literar și profesorului universitar Pompiliu Marcea (1928-1985).
În articolul despre Pompiliu Marcea din Dicționarul general al literaturii române (vol. M/O, ed. a II-a, 2019), Stancu Ilin notează că universitarul gorjean „a lăsat [în manuscris] un roman intitulat Arhipelagul Galapagos”; o fațetă inedită – până acum – a creației sale. Este vorba despre romanul de sertar Pacient în Galapagos, scris, conform datării, de-a lungul anului 1983 și apărut în 2022, la Editura Actual din Cluj-Napoca, sub îngrijirea fiicei autorului, Corina Mădălina Millo. Romanul – de factură autoficțională, à clef – a fost lansat la Muzeul Național al Literaturii Române, într-o manifestare care întâmpină împlinirea, la 20 octombrie a.c., a 95 de ani de la nașterea literatului.
Înregistrare de la eveniment cu Corina Mădălina Millo, fiica autorului.
Material editat de Mădălina Corina Diaconu.
 

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XII, partea 1)

Episodul XII, partea 1:  Periodice Românești, adaos la vol. II (pentru uz intern), 1972. Documente.
În arhiva Serviciului Bibliografie Națională al Bibliotecii Academiei Române există un manuscris nepublicat din anul 1972 al unui supliment la tomul II al lucrării Publicațiile Periodice Românești, care a apărut în anul 1969 la Editura Academiei Republicii Socialiste România.
După mai bine de o jumătate de veac este scos la lumină acest manuscris care se constituie într-un document mărturie al modului în care Fondul Special putea să influențeze chiar și tipărirea unui volum al Bibliotecii Academiei Române.
În acest episod vom prezenta patru documente inedite din arhiva Serviciului Bibliografie Națională care sunt împreună cu acest manuscris, și anume:
Adresa nr. 636/47 din 2 februarie 1971 a Academiei Republicii Socialiste România către Biblioteca Academiei R. S. România
Adresa nr. 5948 din 16 octombrie 1971 a Acad. Prof. Șerban Cioculescu, Directorul General al Biblioteca Academiei, către Editura Academiei R. S. România
Adresa nr. 9108 din 22 octombrie 1971 a Acad. Prof. Al. Graur, Directorul General al Editurii Academiei R. S. România, către Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România
Proces-verbal din 25 septembrie 1972 pentru predarea la Direcția Bibliotecii a manuscrisului Publicațiile Periodice Românești, II, Adaos (uz intern)
Silviu-Constantin Nedelcu
 
Foto: Adresa nr. 636/47 din 2 februarie 1971 a Academiei Republicii Socialiste România către Biblioteca Academiei R. S. România.
Sursa: Arhiva Serviciului Bibliografie Națională al Bibliotecii Academiei Române.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu Silviu - Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române.
 

UZPR sprijină demersul european de combatere a fenomenului proceselor de defăimare deschise jurnaliștilor – SLAPP

Preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR), Sorin Stanciu, a declarat, joi, pentru AGERPRES, că instrumentele legislative aflate în prezent în curs de adoptare la nivel european trebuie să fie dublate de eforturile interne ale responsabililor din statele membre.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XII) - Ziarul ”Vestitorul bisericesc”

A trecut mai bine de un secol de la apariţia ziarului „Vestitorul bisericesc” (7 ianuarie 1839 – 23 decembrie 1840), o foaie  captivantă şi interesantă, ce deschide zorii publicisticii buzoiene, dar şi a arealului bisericesc naţional. Profilul acesteia a fost bogat şi multiplu: religios, moral, cultural, ştiinţific şi social. O invitaţie angelică, palpitantă, emoţionantă, culturală, pe care ne-o adresează redactorii săi: Dionisie Romano şi Gavriil Munteanu, la care suntem chemaţi cu toţii să răspundem: Prezent! (Zalina Gabriela Neagu)
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române.
Foto Biblioteca Academiei Române.

Să investim în planeta noastră!

Universitatea Ecologică din București, Inițiativa Ecologistă Europeană, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Asociația pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene anunță un eveniment de anvergură: Ziua Pământului 2023, sub genericul „Să investim în planeta noastră!”.
Forumul ecologist, care se va derula în București, la Casa Ecologiei, include, pe 25 aprilie 2022, între orele 13,30 – 16,00, o serie de evenimente de referință, lansări, proiecte, discuții. (uzpr.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Lavinia Șandru.

Zilele UZPR la Iași (4)

Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, alături de alte vechi zidiri ieșene care au aparținut familiei Kogălniceanu, este un reper spațio-temporal la care suntem obligați să raportăm „rutele de viață creatoare” ale istoricului, gazetarului, scriitorului, avocatului, omului politic, dar și pe ale omului Mihail Kogălniceanu (1817 - 1891).Personalitate complexă a secolului al XIX-lea, „natura aleasă ce cu greu încap câte două alături într-un veac” (A.D. Xenopol), „acest om genial” a fost un remarcabil orator și diplomat, exponentul generației de ctitori ai României moderne, ale cărui obiective declarate și perseverent urmărite au fost dezvoltarea conștiinței naționale, făurirea statului național, obținerea, recunoașterea și respectarea independenței.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu

Concursul de poezie „Frunză verde de albastru”, ediţia I

Nichita Stănescu - 90 de ani de la naștere.
Memorial „Nichita Stănescu” Ploieşti, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează, până la finalul lunii aprilie 2023, Concursul de poezie „Frunză verde de albastru”, ediţia I.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Revista “Muzeul Presei Românești”

Revista “Muzeul Presei Românești” a ajuns la nr. 9/2023.
Mulțumim colaboratorilor revistei pentru contribuțiile lor valoroase.
Revista poate fi citită online la următoarea adresă: https://tantatanasescu.blogspot.com
Tanța Tănăsescu, Redactor-șef
Dan Toma Dulciu, Director editorial
Material audio realizat de Tanța Tănăsescu

Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO, la Conferința de securitate a Mării Negre a Platformei Internaționale Crimeea

Material în limba engleză. (13 aprilie 2023)
Traducere:
Discurs al secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Conferința de securitate a Mării Negre a Platformei Internaționale Crimeea de la București
E bine să fii înapoi acasă, în acest loc care simbolizează identitatea națională a României și sacrificiul generațiilor și perioadelor istorice, pentru a fi în sfârșit parte din Occident.
Mai devreme, am avut o discuție lungă și interesantă cu prietenul meu Oleksii Reznikov și am fost, de asemenea, un participant fizic și un colaborator la lansarea Platformei Crimeea în august 2021 la Kiev. Am fost puțin nedumerit, în calitate de reprezentant NATO, să vorbesc ultimul. Și i-am întrebat pe președintele Zelensky și pe Dmytro Kuleba: „De ce ați invitat NATO să vorbească la final? Acesta este un mesaj?” Și cu umorul și înțelepciunea lor excepțională, președintele, ministrul de externe mi-au spus: „Cel care vorbește ultimul va avea cel mai durabil impact asupra audienței”. Să sperăm că așa va fi și în București.
A doua zi după lansarea Platformei Crimeei – și apropo, am fost impresionat de liderul tătarilor din Crimeea, un general în vârstă, demn și eroic, care ne spunea: Dacă permitem unei puteri imperialiste să apuce cu forța teritoriul unei națiuni independente, suntem condamnați, pentru că acest lucru nu se întâmplă doar în Europa, ci și în alte părți. Ceea ce se întâmplă în Europa se poate întâmpla și în Asia. Ce se întâmplă în Marea Neagră s-ar putea întâmpla mâine dacă nu facem lucruri chiar acum - și aici - în alte mări și oceane, în Indo-Pacific sau oriunde altundeva.
A doua zi după lansarea Platformei Crimeea, am participat la evenimentul dedicat celor 30 de ani de la independența Ucrainei. L-am întrebat cu o zi înainte pe președintele Zelensky: „Deci, domnule președinte, când veți răspunde la eseul infam al președintelui Putin? Cred că este încă pe site-ul Kremlinului. Practic, neagă identitatea și cultura națională a Ucrainei”. A zâmbit și a spus: „Ascultă-mi discursul de mâine”.
I-am ascultat discursul la cea de-a 30-a aniversare a Ucrainei și l-am auzit pe liderul unei națiuni mândre, anticipând probabil necazuri care vor veni, cu un sentiment de identitate națională și rezistență și foame pentru un viitor mai bun. Aceasta este, probabil, explicația eroismului pe care îl vedem alături de prietenii noștri ucrainieni în acest război greu, dificil, barbar.
Trăim într-o lume competitivă și periculoasă. Și asta nu este doar din cauza acestui război, ci și din cauza schimbării globale și a competiției marilor puteri, o competiție definită de o luptă între democrații și regimuri autoritare.
Regiunea Mării Negre se află în centrul discuției de astăzi. Și, ca român, știu - și simt - că aceasta este o regiune care este o zonă importantă din punct de vedere strategic pentru securitatea euro-atlantică. Bineînțeles pentru statele riverane, dar și ca platformă, trambulină, pentru ca Rusia să proiecteze putere - în Africa, în Orientul Mijlociu, în ceea ce numim, în NATO, o abordare de 360 de grade. Deci, ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu este doar pentru Marea Neagră, este și pentru Marea Mediterană, pentru Marea Adriatică, pentru Oceanul Indian și nu numai.
Regiunea Mării Negre a fost punctul central al dezvoltării și acțiunilor agresive ale Rusiei de mai bine de două decenii. Și anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și porțiunile din Donbass dar doar, dacă vreți, start-up-ul.
Acest lucru influențează și Balcanii de Vest. Îi influențează și pe prietenii noștri georgieni. Îi influențează pe prietenii noștri moldoveni. Îi influențează pe prietenii noștri din Bosnia și Herțegovina. Și acesta este motivul pentru care comportamentul iresponsabil și ostil al Rusiei în regiunea extinsă a Mării Negre afectează profund securitatea întregii Alianțe.
Deci, la Madrid anul trecut, când liderii noștri au aprobat Conceptul Strategic care afirmă importanța strategică a Mării Negre, nu a fost doar o bucată de hârtie. A însemnat o credință și o acțiune fundamentală a Alianței noastre.
Ne-am intensificat prezența în regiune din 2014. Ne-am consolidat parteneriatul de cooperare cu Ucraina. Și de aceea amprenta noastră după războiul deplin al Rusiei crește.
Aș dori să mulțumesc Aliaților noștri francezi și italieni pentru conducerea celor două grupuri de luptă din România și Bulgaria. Desigur, aliaților noștri din Turcia pentru rolul imens pe care îl joacă într-o regiune mult mai largă.
Avem acum încă patru grupuri de luptă noi și le vom aduce la nivelul de brigadă, după cum este necesar. Și, de asemenea, încurajarea prepoziționării echipamentelor, precum și a operațiunilor multi-domeniu, deoarece nu este vorba doar de mare, uscat și aer, ci și de spațiu cibernetic.
Continuăm și vom continua să sprijinim Ucraina. Am fost alături de Ucraina încă de la independența acestei țări în 1991. În ultimul an, Aliații au oferit un sprijin fără precedent pentru dreptul Ucrainei la autoapărare, cu ajutorul militar de 65 de miliarde de euro, să știți că asta va continua.
NATO va fi alături de Ucraina atât timp cât este nevoie. Și vă vom sprijini calea pe termen lung către integrarea euro-atlantică.
Și ca român și fost ministru al acestei țări, care a avut privilegiul de a ridica steagul țării mele ca nou membru NATO în urmă - acum 19 ani - și văzând noii noștri aliați finlandezi și noii noștri aliați suedezi alăturându-se, știu că aparțineți Occidentului, aparțineți familiei democrațiilor, aparțineți familiei euro-atlantice și vă suntem alături pe tot parcursul.
De asemenea, ne-am sporit sprijinul față de ceilalți parteneri expuși unui risc de agresiune rusă, inclusiv pentru Republica Moldova, și îl salut pe Nicu Popescu, un diplomat și lider strălucit. Dar prietenii noștri din Georgia sunt un partener cu oportunitati sporite pentru NATO și așteptăm cu nerăbdare să continuăm să investim în parteneriatul nostru. Vă dorim mult succes și pe frontul UE, pentru că și acest lucru este foarte important pentru voi, împreună cu Ucraina și Republica Moldova, să mergeți spre Europa.
Nicu Popescu își amintește că atunci când a vizitat sediul NATO la începutul acestui an - și, de asemenea, și unii dintre colegii dvs. - am discutat despre cum să ne aprofundăm cooperarea cu respect deplin pentru independența, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea constituțională a Republicii Moldova.
Salut parteneriatul pe care îl avem, atât cu NATO, cât și cu UE, și încurajez Republica Moldova să folosească și mai bine acest parteneriat comun dintre NATO, UE și Republica Moldova. Există mai multă sinergie de identificat, sunt mai multe lucruri pe care le putem face – și le vom face – împreună.
Neutralitatea dumneavoastră nu înseamnă că nu putem colabora cu NATO. Dimpotrivă, NATO intensifică sprijinul politic și practic pentru Moldova printr-un pachet consolidat al capacității. Vă sprijinim aspirațiile politice de a vă alătura Occidentului și, de asemenea, de a vă crește rezistența națională.
Pentru că reziliența este crucial, este cu mai multe fațete, uneori are un comportament explicit, agresiv, alteori mai implicite, fațete insidioase. Rusia folosește toate instrumentele convenționale și hibride din cutia sa de instrumente. Iar Republica Moldova este locul în care Rusia folosește în cea mai mare măsură setul de instrumente al războiului hibrid împotriva țării dumneavoastră pentru a împiedica dezvoltarea economică și a favoriza instabilitatea în regiune.
Așadar, trebuie să ne consolidăm rezistența individuală și colectivă pentru a face față oricăror amenințări și provocări - de la atacuri convenționale la atacuri cibernetice până la dezinformare și încercări de a interveni în democrațiile și economiile noastre.
Putem învăța multe unii de la alții între Aliați și parteneri, construind societăți mai puternice și infrastructuri critice mai rezistente într-un efort de echipă.
Recent, NATO și UE, secretarul nostru general și președintele von der Leyen, am înființat un grup de lucru comun pentru infrastructura critică. Și încurajez țările din regiunea Mării Negre să coopteze și să fie active în acest nou format, deoarece Marea Neagră are infrastructuri critice pe care trebuie să le protejăm, să le apărăm și să ne asigurăm că funcționează în beneficiul poporului nostru.
Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu voi toți în timp ce ne îndreptăm către următorul nostru Summit de la Vilnius în iulie. Așteptăm cu nerăbdare să-l primim pe Dmytro Kuleba, Oleksii, la întâlnirile noastre ministeriale. Nicu, dacă vrei să fii din nou așa cum ai fost la București la ședința miniștrilor de externe pe care a găzduit-o Bogdan cred că acum câteva luni, ești mereu binevenit în rândurile noastre. Și, desigur, așteptăm cu nerăbdare să-i urăm bun venit președintelui Zelensky la Summit-ul NATO de la Vilnius, la mijlocul lunii iulie.
Așadar, în acest templu al identității naționale românești și al luptei de-a lungul generațiilor pentru a deveni parte a Occidentului politic, democratic și, sperăm, prosper, vă transmit cel mai bun mesaj de speranță. Vom rămâne cu Ucraina pe termen lung. Și locul tuturor acestor națiuni independente - de la Georgia la Moldova, de la Ucraina la Bosnia - și la orice altă democrație din Europa: dacă alegi așa, să fii alături de familia euro-atlantică, acest vis se va împlini.
Mulțumesc foarte mult.
foto NATO
www.nato.int

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XI) - Ziarul Ciocârlia

"Ciocârlia, ziar Liberal Național, radical, progresist, darvinistequilibrist." (Academia Română -  PUBLICAȚIUNILE PERIODICE ROMÂNEȘTI)
 
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. Interviu cu Silviu Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

,,Toaca - un cântec al lemnului” ediția a IV a

Lupșa-Țara Moților, 16 aprilie 2023, Biserica ortodoxă ,,Pogorârea Sfântului Duh".
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Mesajul președintelui UZPR de Sfintele Paști

HRISTOS A ÎNVIAT!    
Sorin Stanciu, Președinte al UZPR

„Masa Raiului“ – icoana realizată în primul sfert al sec. XIX

„Masa Raiului“ – icoana realizată în primul sfert al sec. XIX, sticlă manuală „glajă”, contururi trase după izvod, pictură cu pensula pe dosul sticlei în tehnica „în oglindă” dimensiunile de 40,5 x 35,5 cm. Inscripțiile, uneori în caractere chirilice (CV. Paraschiva, Sf. Nicolae).
Icoana este clasată în categoria juridică Tezaur a Patrimoniului Cultural național  mobil și face parte din colecția Mara Bâscă a Academiei Române.
Un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Luminița Gliga, doctor în arte vizuale, expert în cadrul Direcției Cancelarie, Relații Externe a Academiei Române.

Meșteri populari și lucrările lor dedicate Sărbătorilor Pascale

Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu la Târgul de Paște de la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", București.