Radio UZPR

Interpretarea portativului lăsat de George Enescu în Cartea de Onoare a Casei Capșa

Radio UZPR transmite în premieră și în exclusivitate interpretarea portativului pe care marele compozitor George Enescu l-a lăsat în Cartea de Onoare a Casei Capșa, un document excepțional, al cărui original este păstrat în Muzeul Național de Istorie a României. Copia fidelă, care se găsește la Casa Capșa, vădește o adevărată comoară.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Marian Bucur.
https://uzpr.ro/23/07/2023/in-premiera-si-in-exclusivitate-la-radio-uzpr-interpretarea-portativului-lasat-de-george-enescu-in-cartea-de-onoare-a-casei-capsa/

𝗢𝗹𝗶𝗺𝗽𝗶𝗮𝗱𝗮 𝗱𝗲 𝗯𝗲𝗻𝘇𝗶 𝗱𝗲𝘀𝗲𝗻𝗮𝘁𝗲 – 𝗲𝗱𝗶𝘁̦𝗶𝗮 𝗮 𝗜𝗩-𝗮. 𝗘𝘅𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁̦𝗶𝗲 𝗼𝘂𝘁𝗱𝗼𝗼𝗿.

Expoziția outdoor cu lucrările câștigătorilor celei de-a IV-a ediții a Olimpiadei de Benzi Desenate este deschisă publicului începând din această săptămână, iar lucrările pot fi văzute de toți trecătorii de pe Calea Victoriei din București, până la finalul lunii august, la Casa Filipescu-Cesianu.
„Jocurile Olimpice în antichitate” a fost tema celei de-a IV-a ediții a Olimpiadei de Benzi Desenate, concurs unic la nivel național și mondial, o modalitate de promovare a tinerelor talente din mediul de învățământ primar, gimnazial și liceal. Olimpiada de Benzi Desenate se desfășoară sub egida Comitetului Olimpic și Sportiv Român și a Academiei Olimpice Române și sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
Ediția a IV-a a Olimpiadei BD (olimpiadă inițiată de autorul și profesorul de benzi desenate Mihai Ionuț Grăjdeanu) a avut un succes deosebit în rândurile elevilor de liceu din toate colțurile țării, aceștia trimițând în concurs un număr mare de lucrări, un record la categoria lor de vârstă.
După vizualizarea a peste 2000 de benzi desenate primite din toată țara, juriul a deliberat, a ales câștigătorii și mențiunile, rezultând un catalog cu 161 de pagini cu lucrările câștigatoare și mențiunile Olimpiadei de Benzi Desenate, ediția a IV-a. Catalogul (link-ul) poate fi preluat, vizualizat și postat pe orice pagină: https://publuu.com/flip-book/183913/451393/page/1
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ana Maria Brânză, consilier președinte COSR, membru al juriului Olimpiadei de Benzi Desenate.
 

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXIII) - „Universul” din publicistica românească (2)

Prima apariţie a „Universului” lui Luigi Cazzavillan a fost în 20 august 1884, când declară „într’un mod solemn că, în ceea ce priveşte nepărtinirea noastră, ea va fi deplină, statornică, absolută”.
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto Biblioteca Academiei Române.

Preocuparea lui Ioan Bianu pentru găsirea unui nou local al Bibliotecii Academiei Române (2)

În Ședința publică din 11 mai 1910, prezidată de Anghel Saligny, Ioan Bianu a citit un raport cu privire la localul Bibliotecii Academiei, care a fost publicat în Analele Academiei Române, Seria II, Tomul XXXII (1909-1910), 1910, p. 164-168.
Bianu amintește în acel raport mai multe biblioteci pe care le-a vizitat în timpul călătoriilor sale, și anume: „Fiind bibliotecar al Academiei dela 1879, m’am interesat în mod statornic de instalarea și organizarea acestor așezăminte de lucrare științifică și – în afară de informațiile culese din cărți speciale [de specialitate, n.n.] și din reviste – am vizitat numeroase biblioteci în călătoriile mele făcute dela anul 1881 încoace, în multe capitale și orașe, dela Moscova până la Oxford și dela Neapol [Neapole, n.n.] până la Hamburg” (p. 164).
Președintele Anghel Saligny vine cu propunerea că „e bine să se aleagă o comisiune de mai mulți membri, ca să se studieze chestiunea și să se facă apoi propuneri în timpul cel mai scurt posibil” (Comisiunea pentru studierea chestiunii localului. În: Analele Academiei Române, Seria II, Tomul XXXII (1909-1910), 1910, p. 169).
După ce a fost aprobată propunerea sa, sunt aleși în această comisie următorii membri: „I. Bianu, Dr. C. Istrati, I. Kalinderu, T. Maiorescu, P. Poni, A. Saligny și D. Sturdza”.
FOTO: Ioan Bianu (1856-1935), Biblioteca Academiei Române.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.
 

Târgul de Fete de pe Muntele Găina - Ediția 2023

Sunetul dulce al tulnicului moţesc îi cheamă pe toţi românii pe Muntele Găina. “Târgul de Fete de pe Muntele Găina”, tradiţionala serbare populară naţională, marcă a Consiliului Judeţean Alba, va avea loc în perioada 21-23 iulie, în comuna Avram Iancu, dar și sus pe munte.
Program https://judetul-alba.ro/incarcari/2023/01/Copie-a-2023-piete-si-targuri_compressed.pdf?fbclid=IwAR2XVkdt7u7dl-gM6p22iFTKdZXnDp6PxnRoIXkEIP-e3-xFR8HuofxZwpA
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

George Pop de Băsești și Gazeta Transilvaniei

Expoziția prezintă activitatea politică, desfășurată de cel care a fost deputat, memorandist și președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, George Pop de Băsești (1835-1919), un mare luptător pentru drepturile și emanciparea națiunii române din Transilvania.De asemenea, expoziția subliniază legăturile strânse dintre George Pop de Băsești și familia Mureșianu, în special cu dr. Aurel Mureșianu, proprietarul Gazetei Transilvaniei, cel care mai bine de treizeci de ani a condus destinele acestui ziar, apărut la 12 martie 1838, la Brașov, din inițiativa lui George Barițiu și Iacob Mureșianu.George Pop de Băsești a considerat întotdeauna problema apariției acestui ziar, ca fiind una de interes național, de aceea a contribuit constant cu sume de bani pentru susținerea acestuia. (Dr. Valer Rus, manager Muzeul „Casa Mureșenilor”)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Folclorul românesc în lagărele de prizonierat din Germania 1916 - 1918

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
Vă invităm la Seminarul IAFAR susținut de domnul Profesor Ion Taloș în data de 18 Iulie 2023 de la ora 10.00 în Sala de conferințe a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. (Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române)
 

Statele Unite devin al 194-lea stat membru al UNESCO

Statele Unite au acceptat oficial Constituția Națiunilor Unite pentru Educație, Cultură și Știință (UNESCO) pe 10 iulie. De acum înainte, devine din nou membru cu drepturi depline al UNESCO, care are acum 194 de state membre.
"Întoarcerea Statelor Unite la UNESCO este completă: a devenit oficial din nou stat membru al Organizației noastre. Aceasta este o veste excelentă pentru UNESCO. Elanul pe care l-am recăpătat în ultimii ani va continua să crească acum. Inițiativele noastre vor fi mai puternic în întreaga lume”. Audrey Azoulay, Director general UNESCO.
Material audio în limba engleză. Audrey Azoulay, Director general UNESCO.
www.unesco.org/newsroom

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXII) - „Universul” din publicistica românească (1)

„Universul” din publicistica românească - informaţii tehnico-bibliografice oferite de primul tom din bibliografia naţională „Publicaţiile periodice româneşti”.
 
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto Biblioteca Academiei Române.

Preocuparea lui Ioan Bianu pentru găsirea unui nou local al Bibliotecii Academiei Române (1)

Problema noului local al Bibliotecii Academiei Române a suscitat interesul mai multor membri ai Academiei Române între care pot fi amintiți Dr. Constantin Istrati, A. D. Xenopol, I. Kalinderu, Duiliu Zamfirescu ș.a.
Chestiunea pentru găsirea găsirea unui nou local al Academiei Române a fost dezbătută în mai multe rânduri de către Academia Română începând cu anul 1909, însă cea mai emoționantă mărturie rămâne cea a Dr. C. Istrati care, în ședința Academiei Române din 15 mai 1909 afirmă următoarele: „Îmi pare bine că s’a pus în desbatere o chestiune din cele mai importante, de cari depinde viitorul Academiei, anume chestiunea localului. Predecesorii noștri s’au străduit din răsputeri să adune aici tot ce e mai scump pentru trecutul neamului românesc: manuscrise, documente, cărți vechi și altele, cari formează tezaurului nostru național. Toți iubitorii pământului și neamului acestuia au depus ca la altar în mâinile Academiei bogății de ale trecutului, pentru ca aici să fie păstrate, garantate de pierie și folosite de bărbații învățați ai patriei. Noi, ca depozitari, avem prin urmare răspunderea și suntem datori să păzim cu sfințenie acest tezar, să-l ferim de dezastru și să-l lăsăm mărit și neatins urmașilor noștri”. Aceste cuvinte sunt consemnate în Raportul Comisiunii însărcinate cu examinarea lucrărilor făcute în cursul anului 1908-9. În: Analele Academiei Române, Seria II, Tomul XXXI (1908-1909), 1909, p. 135-136.
Ioan Bianu va lua cuvântul la final și va aduce câteva lămuriri punctuale care sunt extrem de importante în această chestiune, a găsirii unui nou local pentru bibliotecă. 
FOTO: Dr. Constantin I. Istrati (1850-1918)
Sursa:https://www.facebook.com/Acad.Ro.Fil.Cj/photos/a.1256404537709725/1408706309146213/?type=1&theater   
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.
 
 

Secretarul general Jens Stoltenberg încheie summitul istoric al NATO de la Vilnius

Vilnius 12 iulie 2023, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Conferința de presă de ănchidere.
Material audio în limba engleză. Traducerea:
Bună ziua.
Tocmai am încheiat un summit istoric al NATO. În ultimele două zile, am luat decizii majore pentru a ne adapta Alianța pentru viitor. Am convenit asupra celor mai detaliate și robuste planuri de apărare ale NATO de la Războiul Rece. Ne-am consolidat angajamentul față de investițiile în apărare. Am convenit să aducem Ucraina mai aproape de Alianță și să sporim sprijinul pe termen lung. Și ne-am adâncit și mai mult parteneriatele din întreaga lume.
Tocmai am prezidat ședința inaugurală a Consiliului NATO-Ucraina. De acum înainte, NATO și Ucraina se vor întâlni în Consiliu pentru a discuta și a decide în mod egal. Acesta este un pas semnificativ pentru a apropia Ucraina de NATO.
Salut, de asemenea, noile anunțuri majore de sprijin militar făcute de Aliații NATO la acest Summit. Aliații au oferit deja zeci de miliarde de dolari în ajutor militar pentru a ajuta la învingerea invaziei Rusiei. Zeci de mii de trupe ucrainene au fost antrenate și echipate de Aliații NATO. Și pe măsură ce Ucraina continuă să elibereze teritoriul, le vom sprijini.Cât timp este nevoie.
Ieri, Aliații au convenit asupra unui nou pachet de asistență multianual pentru Ucraina, care să ajute la tranziția Ucrainei de la echipamentele și standardele NATO din epoca sovietică și să facă forțele lor pe deplin interoperabile cu NATO. Ucraina este acum mai aproape de NATO decât oricând.
Aliații au reafirmat că Ucraina va deveni membră a NATO și au convenit să elimine cerința unui Plan de acțiune pentru aderare. Acest lucru va schimba calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la un proces într-un singur pas.
Vom lansa o invitație pentru Ucraina să adere la NATO atunci când Aliații vor fi de acord că sunt îndeplinite condițiile. Acest lucru transmite un mesaj clar, puternic și unit din partea Summitului nostru de la Vilnius. Trebuie să ne asigurăm că atunci când acest război se încheie, există aranjamente credibile pentru securitatea Ucrainei, astfel încât istoria să nu se repete.
Salut că mulți Aliați s-au angajat acum să ofere asistență de securitate pe termen lung Ucrainei. Acest lucru va ajuta la descurajarea oricărei agresiuni viitoare din partea Rusiei după încheierea acestui război.
În această dimineață, ne-am întâlnit cu liderii din Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud, precum și cu Uniunea Europeană. NATO este o Alianță regională, dar ne confruntăm cu provocări globale. Ce se întâmplă în Europa contează pentru Indo-Pacific, iar ceea ce se întâmplă în Indo-Pacific contează pentru America de Nord și Europa. Asertivitatea globală a Beijingului și războiul Moscovei împotriva Ucrainei necesită o coordonare și mai strânsă între NATO, UE și partenerii noștri din Indo-Pacific.
Condamnăm programele nucleare și de rachete ale Coreei de Nord, inclusiv cea mai recentă lansare de rachete: acestea încalcă mai multe rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și reprezintă o amenințare la adresa securității regionale și globale.
NATO își consolidează legăturile cu Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud prin programe de parteneriat personalizate, inclusiv activități comune pe probleme precum securitatea maritimă, noile tehnologii, cibernetica, schimbările climatice și reziliența.
Vom lucra și mai strâns împreună, fiind puternici pentru ordinea internațională bazată pe reguli. Ne confruntăm cu cea mai gravă situație de securitate din ultimele decenii, dar Aliații fac față provocării. NATO este mai unită ca niciodată, fiind puternică în apărarea poporului și a valorilor noastre.
Aș dori să închei prin a mulțumi președintelui Nausėda, guvernului lituanian și poporului din Vilnius pentru găzduirea acestui Summit istoric.
Aștept cu nerăbdare Summitul de la Washington de anul viitor, care marchează cea de-a 75-a aniversare a NATO.
www.nato.int

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XIII, partea 1)

Barbu Theodorescu (1905-1979) și Fondul „Special”
Barbu Theodorescu (1905-1979), cunoscut bibliograf, editor, istoric literar și unul dintre cei mai mari bibliologi ai țării noastre nu a scăpat de cenzura comunistă, una dintre lucrările sale fiind inclusă în Fondul „Special” al Bibliotecii Academiei Române.
Este vorba despre teza lui de doctorat pe care a susținut-o la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București în anul 1939, și anume Istoria bibliografiei române, pe care a publicat-o în 1945 la Editura Fundației Regele Mihai I în colecția „Biblioteca Documentară”.
Legătura discipolului (Barbu Theodorescu) cu maestrul (Nicolae Iorga) nu l-a lăsat nici pe cel dintâi fără urmări, cenzura comunistă încercând să șteargă din memoria culturală orice urmă a sa prin includerea unor lucrări „neconforme” din punct de vedere ideologic în Fondul „Special” al Bibliotecii Academiei Române.
Foto: Barbu Theodorescu, Istoria bibliografiei române, București, Fundația Regele Mihai I, 1945 – coperta. Biblioteca Academiei Române.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Ultima zi la Gãrâna Jazz Festival

Corespondență de la Radu Micu.
Gărâna Jazz Festival, cel mai important eveniment open-air de jazz din centrul și estul Europei, se va desfășura timp de cinci zile în Poiana Lupului din satul Gărâna, în perioada 5 – 9 iulie.

Ultima zi de festival, prima zi de amintiri despre Gãrâna Jazz Festival 2023

Corespondență de la Radu Micu.
Gărâna Jazz Festival, cel mai important eveniment open-air de jazz din centrul și estul Europei, se va desfășura timp de cinci zile în Poiana Lupului din satul Gărâna, în perioada 5 – 9 iulie.

Reportaj Gãrâna Jazz Festival - Ziua 4, cea mai bogată!

Corespondență de la Radu Micu.
Gărâna Jazz Festival, cel mai important eveniment open-air de jazz din centrul și estul Europei, se va desfășura timp de cinci zile în Poiana Lupului din satul Gărâna, în perioada 5 – 9 iulie.

Gãrâna Jazz Festival - Organizatorul Festivalului, printre spectatori

Corespondență de la Radu Micu.
Gărâna Jazz Festival, cel mai important eveniment open-air de jazz din centrul și estul Europei, se va desfășura timp de cinci zile în Poiana Lupului din satul Gărâna, în perioada 5 – 9 iulie.