Radio UZPR

Muzeul Comunismului pentru Copii (Pitești), împlinește 1 an

Pe 23 august 2023 se împlinește un an de când s-a deschis Muzeul Comunismului pentru Copii ân cadrul Memorialul Închisoarea Pitești.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
La 2 aprilie 2009, Parlamentul European a decis ca 23 august a fiecărui an să marcheze Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Odată cu Pactul Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au împărțit Europa în sfere de interes. Acel acord, cu protocoalele sale secrete, a precedat atacul german asupra Poloniei de la 1 septembrie 1939 și ocupația sovietică a estului Poloniei, precum și ocupația sovietică și mai târziu anexarea țărilor baltice, în iunie 1940.

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor actelor de violență bazate pe religie sau credință (22 august)

Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență bazate pe religie sau credință este o zi anuală de conștientizare, inițiată de Națiunile Unite, care are loc pe 22 august, ca parte a eforturilor ONU de a sprijini drepturile omului legate de libertatea de religie sau de credință. A fost introdusă pentru prima dată în 2019.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
Mesajul Secretarului general al ONU, António Guterres, dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor actelor de violență bazate pe religie sau credință: 
"Libertatea de religie și de credință este un drept uman inalienabil. Credința și religia nu ar trebui să atragă niciodată violența.
Cu toate acestea, în întreaga lume, oamenii și comunitățile, în special minoritățile, se confruntă cu intoleranță, discriminare și amenințări - la adresa lăcașurilor lor de cult, a mijloacelor de existență și chiar a vieții lor. Ura stârnită în mediul onlinie și offline este adesea cauza.
În această Zi internațională de comemorare a victimelor actelor de violență bazate pe religie sau credință, ne amintim pe toți cei care au suferit. Și ne reînnoim hotărârea de a înlătura discursul de ură care alimentează aceste acte teribile de intoleranță. Inițiative precum Apelul la acțiune pentru drepturile omului și Strategia și Planul de acțiune al ONU privind discursul instigator la ură oferă un plan pentru a face acest lucru.
Îndemn toate guvernele să prevină și să abordeze actele de violență bazate pe religie și credință. Fac un apel tuturor, în special liderilor politici, comunitari și religioși, să se pronunțe împotriva urii și a instigării la violență. Și încurajez guvernele, companiile de tehnologie și alte părți interesate să sprijine activitatea Națiunilor Unite în dezvoltarea unui Cod de conduită voluntar pentru integritatea informațiilor pe platformele digitale, înainte de Summit-ul de anul viitor, pentru a aborda discursul instigator la ură online.
Împreună, să onorăm victimele violenței, străduindu-ne să construim o lume mai incluzivă, mai respectuoasă și mai pașnică – una în care diversitatea este sărbătorită."
 
 

UZPR partener media al Buzau International Arts Festival

Născut pe baza a două festivaluri consacrate: Festivalului International de Film Buzău (BUZZ IFF) și Festivalul Internațional de Teatru Comic 7B, Buzău International Arts Festival (BIAF) este primul și singurul festival de acest gen din sud-estul României.
Interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu

Presa de Festival (1)

Există sau nu există o presă de festival? Se poate folosi acest termen având în vedere abundența festivalurilor, a evenimentelor culturale din ultimii ani?
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Irinel Constantinescu - Martin, director Buzau International Arts Festival.
(termen "presa de festival" copyright- all rights reserved Radio UZPR)
https://www.facebook.com/biafRomania
foto burst shopify Matthew Henry 

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXVII) - „Universul” din publicistica românească (4)

 
Un întreg univers ni se dezvăluie în ilustraţiile „Universului”, aşezate vizibil, central, pe prima pagină, în fiecare număr al ziarului, şi descrise poetic în rubrica „Ilustraţia nóstră”, de pe pagina a treia.
 
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto Biblioteca Academiei Române.

Festivalul Internațional ”LUCIAN BLAGA”, ediția XXIII

Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” și Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” Târgu Mureș ale Academiei Române, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România Filiala Târgu-Mureș și Societatea Scriitorilor Mureșeni – Editura Ardealul invită publicul, în perioada 17-19 august 2023, la cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Internațional „LUCIAN BLAGA”.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

SOCOLESCU 140

Pe lângă activitățile edilitară și culturală, Toma T. Socolescu a desfășurat și o bogată activitate publicistică. De-alungul anilor a publicat mai multe articole asupra arhitecturii românești, portrete de arhitecți dispăruți, note de călătorie din țară și străinătate, atât în ziare din Ploiești și București cât și în publicații de specialitate.
Expoziția, prilejuită de marcarea a 140 de ani de la nașterea arhitectului ploieștean Toma T. Socolescu (1883-1960) este găzduită de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
 

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XIII, partea 3)

Barbu Theodorescu (1905-1979) și Fondul „Special”.
În episodul anterior vorbeam despre studiile sale publicate între anii 1959-1961 în revista Glasul Bisericii, ultimul la care facem referire astăzi se intitulează Circulația vechii cărți bisericești din București (1508-1830), a fost publicat în nr. 9-10/1961, p. 879-921.
Acest amplu studiu de 43 de pagini, face o trecere în revistă asupra modului în care a circulat cartea veche bisericească tipărită în București, în perioada cuprinsă între anii 1508-1830. Autorul afirmă că a urmărit circulația cărților tipărite la București, și că a întâlnit unele ediții care nu au fost trecute în BRV. Aceste cărți au ajuns în Maramureș, așa cum se consemnează în lucrarea Preotului Ion Bârlea, Însemnări din bisericile Maramureșului, publicată în 1908.
În cele trei studii analizate am descoperit un lucru comun: autorul nu se putea desprinde de memoria magistrului său, marele istoric Nicolae Iorga, nici după 20 de ani de la moartea aceluia. Dovada o reprezintă faptul că în primele trei note de subsol este citată o carte scrisă de Nicolae Iorga. Firește, citatele din cărțile marelui istoric și bizantinolog român nu abundă, însă acest lucru ne duce cu gândul la recunoștința pe care i-o purta fostul său discipol și secretar. Exceptând sursele sovietice în notele de subsol, care au fost trecute în mod exclusiv pentru cenzură, ca aceasta să aprobe tipărirea fără probleme a revistei, nu se întâlnește nicio frază marxistă sau vreo urmă de ideologie politică comunistă în textele acestuia.
Documentarea și susținerea argumentată a poziției sale, în ceea ce privește descoperirile noi ce n-au apucat să fie consemnate în Bibliografia Românească Veche, ni-l descoperă pe Barbu Theodorescu, unul dintre cei mai mari bibliologi români care este aproape cvasi-necunoscut astăzi, drept un om pasionat de cartea veche aidoma marilor bibliologi din trecut precum Ioan Bianu, Nerva Hodoș, Al.-Sadi Ionescu și alții.   
Foto: Coperta revistei Glasul Bisericii, nr. 1-2/1961, Biblioteca Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din București.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Ce sărbătorim în ziua de 15 August?

Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare religioasă cunoscută ca Sfânta Maria Mare sau Sântamaria este sărbătorită, în fiecare an, la 15 august.  Popular, Adormirea Maicii Domnului este considerată ziua care desparte lunile călduroase de cele reci. Tot pe 15 august este sărbătorită Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate ample serbări. Această zi a fost declarată sărbătoare naţională.(ziarulunirea.ro)
Material realizat de Stelian Gomboș, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte, membru UZPR.
steliangombos.wordpress.com
Foto: În interiorul mormântului Maicii Domnului, la poalele Muntelui Măslinilor, Ierusalim.

Fondul ”Special” și Biblioteca Academiei Române (XIII, partea 2)

Barbu Theodorescu (1905-1979) și Fondul „Special”.
Așa cum vorbeam anterior despre activitatea de bibliograf desfășurată de Barbu Theodorescu ne vom opri asupra publicisticii sale, el colaborând la mai multe reviste bisericești, dintre care Biserica Ortodoxă Română, Glasul Bisericii ș.a.
Astfel, în revista Glasul Bisericii a publicat patru studii, între anii 1959-1961, anume:
Cartea românească înainte de apariția tiparului (sec. X-XII);
Completări și rectificări la Bibliografia Românească Veche;
Însemnări bibliografice;
Circulația vechii cărți bisericești din București (1508-1830).
În acest episod ne-am oprit atenția doar asupra a două studii, respectiv: 1) Cartea românească înainte de apariția tiparului (sec. X-XII), care a fost publicat în Glasul Bisericii, nr. 7-12/1959, p. 620-633; 2) Completări şi rectificări la Bibliografia Românească Veche, publicat tot în revista Glasul Bisericii, nr. 11-12/1960, p. 1042-1065.
Prin aceste două studii autorul aduce completări la Bibliografia românească veche (BRV), publicată în patru volume la momentul respectiv, de către Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu.  
Foto: Barbu Theodorescu (1905-1979) – primul din dreapta. Sursa: Ziarul Lumina.
Serial realizat de Mădălina Corina Diaconu, interviuri cu Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Noroc Bun, de la Abrud!

Material realizat pentru a marca, la început de lună august, Ziua Minerului.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (XXVI) - „Universul” din publicistica românească (3)

Cotidian bucureştean de informare generală apărut în anul 1884, „Universul” lui Cazzavilan a dat cititorilor săi, încă de la început, ocazia să afle ştiri de actualitate, din ţară şi din lume, dar şi ceva mai mult de atât: acces la literatura universală, în rubricile cu titlul „Foiţa Universuluĭ”, uneori chiar trei în acelaşi număr.
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
Foto Biblioteca Academiei Române.
 

Documentarul Playback, dedicat discotecilor optzeciste

Asociația Culturală Control N și Zbang Film anunță lansarea în România a filmului documentar Playback, regizat de Iulia Rugină, ce are ca subiect perioada discotecilor din România optzecistă și pornește de la expoziția multimedia Disco BTT - discotecile perioadei comuniste, organizată de Asociația Culturală Control N în București și Cluj-Napoca, în 2017, respectiv 2018. 
 
Filmul documentar Playback va fi proiectat în avanpremieră pe 12 august în cadrul Serilor Filmului Românesc de la Iași, urmând ca din luna octombrie să fie distribuit pe teritoriul României de casa de distribuție Zbang Film. 
 
Un scurt fragment video din film se poate viziona aici - https://www.youtube.com/watch?v=jI9YzJiZNIQ
 
interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

UZPR partener media al celei de-a II-a ediții a FILAfest

În perioada 11 – 13 august, Piața Sfatului din Brașov va găzdui a doua ediția a FILAfest – primul Festival al Filarmonicilor, un eveniment muzical unic în România. Organizat de către Asociația pentru Promovarea Copiilor și Tinerilor Talentați din România (A.P.C.T.T.R.), în parteneriat cu Agenția Metropolitană Brașov și Filarmonica Brașov, și cofinanțat de către Primăria Municipiului Brașov, FILAfest va aduce pe scenă trei importante filarmonici din România, care vor susține concerte de muzică alternativă.
Parteneri media: DADA Media Consulting și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Scurt istoric al mineritului în munții Apuseni

Material realizat pentru a marca, la început de lună august, Ziua Minerului.
Abrud este o denumire de origine pur dacică, derivând de la cuvântul Abruttus, care la rândul său provine de la vorba dacică ”abrudiom”, însemnând ”aur”. În epoca romană, Abrudul a purtat denumirile de Auraria Daciae, Auraria Maior și, respectiv Alburnus Minor.
Din timpuri străvechi, Abrudul a avut celebritatea sa. Încă de pe vremea lui Decebal, regele dacilor, Abrudul era centrul operațiunilor miniere din Dacia. În anul 106, după cucerirea Daciei de către romani, împăratul Traian a așezat la Abrud o legiune romană, dându-i denumirea de Auraria Daciae, iar ulterior de Auraria Maior și a organizat aici așa-numitul Collegium aurariorum, sub conducerea unui șef de mine numit magister. (cuprumin.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Matca - o nouă revistă culturală

"Matca e o revistă de cultură, proaspătă și temerară. Amfitrioană a schimburilor intelectuale vii, purtate cu naturalețe, fler și atenție pentru cititor, revista se situează echilibrat pe linia common sense-ului: punem întrebări cu reală curiozitate și încercăm să răspundem de bună credință. Ne lăsăm intrigați de dileme și aspirăm spre claritate în reflecție.
Vei găsi în Matca rubrici ținute de scriitori contemporani talentați, culți și doritori de dialog, ca și fotografii care te invită să coparticipi la interpretare, să fii cocreator de sens. Căci cultura începe acolo unde ni se întâlnesc privirile. 
Matca apare online și, din trei în trei luni, în variantă print." (matcaliterara.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu