Radio UZPR

Postul Mare

Material realizat de preot Apopei Lucian, UZPR Filiala Iași.

Presa culturală - Florile sufletului

Primăvara a venit la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița , în 3 martie 2025, odată cu vernisajul unei expoziții de artă plastică intitulată sugestiv, „Florile sufletului”. Lucrările de pe simeze aparțin doamnei Livia Frunză, pentru care pictura reprezintă o mare pasiune. Livia Frunză a făcut parte din marea familie a oamenilor care au lucrat în Uzina Constructoare de Mașini Reșița. De mică a fost însă atrasă de culoare, de desen, de a pune pe hârtie ceea ce vedea și îi plăcea. Căsătoria, viața de familie nu i-au acordat timpul necesar de-a se ocupa mai mult de ceea ce îi placea cel mai mult, să picteze. Copiii au crescut și grijile au fost mai puține, așa că s-a înscris la Școala Populară de Artă din Reșița, iar profesorul ei, cunoscutul plastician, Petru Galiș, i-a insuflat curajul de-a persevera în ceea ce își dorea. Acum Livia Frunză este pensionară, face parte din grupul artiștilor plastici care își desfășoară activitatea în cadrul Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și se mândrește cu nopoata ei, Sara, căreia i-a transmis dragostea pentru culoare.
În cadrul aceleiași întâlniri, cei prezenți au primit daruri muzicale, oferite de elevii de la Liceul de Artă „Sabin Păuța”, clasa de canto a profesoarei Cornelia Balogh Remelei. La pian  profesorul Lorand Gabriel Balog Remelei.
Acțiunea s-a încheiat cu un frumos concert de romanțe interpretate de profesoara Elena Cozâltea, acompaniată de Angela Kovacs.
Interviu realizat de Adriana Telescu (UZPR filiala Caraș Severin) cu artista Livia Frunză.

Despre discursurile de recepție ale Academiei Române

Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române despre discursurile de recepție ale Academiei Române.
Alocuțiune prezentată cu ocazia discursului de recepție „Elogiu Spitalului Fundeni”, prezentat de acad. Irinel Popescu în Aula Academiei Române, 27 februarie 2025.

Deveniri Bănățene

 
Un dialog despre diferențele care există între regiunile istorice românești, fiecare cu o istorie diferită...
Interviu realizatde Radu Micu cu Ioan Gropșian, Asociația Ariergarda.
La originea Banatului românesc actual, Banatul de Severin (Banat are sens de vămuire) a fost organizat de Regele Andrei al II-lea (1205–1235) incă din 1228, ca o regiune înființată la hotarele Țaratului româno-bulgar pentru paza graniței Regatului maghiar și restabilirea influenței Bisericii latine în regiune.

Conferința: Cum vorbim. Limba română de azi între tendințe, mode și norma literară

Conferențiar: Prof. univ. dr. Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei Române, președinta Secției de filologie și literatură a Academiei Române
De peste un secol, lingviștii români (Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Al. Graur, Mioara Avram și mulți alții) au încercat să observe tendințele de schimbare a limbii în vorbirea și în scrisul contemporanilor, sub presiunea unor factori sociali și culturali (transformări istorice, mode, influențe străine). Putem acum face un bilanț provizoriu, pentru a constata ce s-a păstrat și ce s-a schimbat din tendințele observate în secolul trecut. Perioada actuală pare a fi una caracterizată de schimbări accelerate, produse de influența limbii engleze, de globalizare, de inovațiile permanente din tehnologiile digitale, de extinderea în spațiul public a unei oralități spontane, a vorbirii și a scrisului mai puțin cultivat și (auto)controlat. Deși previziunile în acest domeniu sunt întotdeauna riscante, putând fi contrazise de evoluțiile viitoare, încercăm să înțelegem cât de profund ar putea afecta inovațiile și variațiile uzului structura limbii, să anticipăm în care dintre variațiile actuale se manifestă tendințe mai profunde și care sunt doar fenomene efemere. În acest proces istoric intervine decisiv instituția limbii de cultură, prin norma literară – care încetinește schimbarea și asigură o continuitate lingvistică și culturală cu scrisul predecesorilor noștri. Încercăm să înțelegem cum se stabilesc sau se negociază normele explicite ale limbii, cum interacționează ele cu moda lingvistică și cu tendințele de schimbare, care este raportul dintre norme și încălcările lor în uzul actual.
Organizatori: Academia Română, Fundația Culturală Dalles

CNR UNESCO - Mărțișorul, tradiție românească vie

Mărțișorul este astăzi unul dintre cele mai populare obiceiuri românești. Sărbătoare tradițională, născută din credințele și obiceiurile agrare ale strămoșilor noștri, ea marchează renașterea naturii și intrarea în noul an agricol, fiind strâns legată de tradițiile Anului Nou, care în vechime începea la 1 Martie. (CNR UNESCO)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu d-na Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO.
(un fragment din acest interviu a fost difuzat și în emisiunea "Cu...minte deweekend", RRC)

1 Martie la Capșa

Încă din perioada când Crevedia zicea că „La Capşa unde vin toţi seniorii, local cu două mari despărţituri, într-una se mănâncă prăjituri și-ntr-alta se mănâncă… scriitorii!”, noi bucuram oamenii cu mai mult decât dulcele din farfurie.(Casa Capșa)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Marian Bucur.

Istoria Cernăuțiului prin vocea publicistului Ioan Abutnăriței

Nu demult, am participat la manifestarea „Interacțiuni literare transfrontaliere”, eveniment care a avut loc, la Iași, în Sala „Ștefan Procopiu” din incinta Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, Palatul Culturii. Acțiunea culturală s-a desfășurat sub egida Societății Scriitorilor fără Frontiere.
Imediat după eveniment, am stat de vorbă cu scriitor, colonel în rezervă Ioan Abutnăriței, cel care ne-a vorbit despre istoricul orașului Cernăuți.
Concret, aflăm amănunte despre începuturile istorice ale orașului, cu accent pe dezvoltarea meseriilor din perioada românească a acestui oraș. Imediat după ce aflăm detalii despre subiectul pe care l-am amintit, Ioan Abutnăriței ne amintește câteva evenimente de importanță majoră din viața oamenilor din ținuturile la care facem referire, cu accent pe desfășurarea acestor evenimente și pe protagoniștii care au fost în tumultul desfășurării lor. În acest context amintim: Grigore al III-lea Ghica, domnitorul care s-a sacrificat pentru Bucovina; reprezentanții Societății „Arboroasa”; Frații Hurmuzachi, activiști ai renașterii naționale a României în Bucovina. (Dumitru Șerban)
Interviu realizat de Dumitru ȘERBAN, UZPR-Filiala  Iași

Lansarea cărții "101 concepte pentru a înţelege religiile lumii"

Librăria Humanitas Cișmigiu din București a fost gazda unui eveniment la care au venit oameni de presă, profesori universitari, studenți sau doctoranzi ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. A avut loc lansarea de carte a domnului profesor emerit Mihai Coman, fondator și fost decan al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București. "101 concepte pentru a înţelege religiile lumii" nu este doar o simplă carte pe care să o lecturezi o singură dată, ci mai degrabă un instrument de documentare, de dialog, prin care cititorul să poate înțelege mai bine, să se familiarizeze cu diferiți termeni și noțiuni din sfera religioasă. "Nu este un dicționar teologic, ci este o altă privire, este o altă bibliografie bibliografie, o altă filosofie a comunicării și a elaborării analizelor." - Mihai ComanDeși cartea lansată nu este și despre presă, mass-media sau jurnalism, așa după cum autorul și-a obișnuit publicul, poate apărea în mod firesc întrebarea "Ce anume l-a determinat pe Mihai Coman să dedice o carte doar sferei religioase?". Răspunsul nu întârzie să apară iar acesta este prezentat în interviul audio. 
Cartea lansată prezintă chiar și concepte moderne ale religiei cum ar fi religia digitală, marketingul religios, naţionalism religios dar și diferite procese specifice religiei (sanctificare, excomunicare, binecuvântare, martirizare, forme de experienţă religioasă etc.) sau categorii religioase (mântuire, locuri sacre, timp sacru, miracol, păcat, lumea de dincolo etc.). De asemenea în carte sunt explicate și manifestările vizibile ale fenomenului religios: ceremonii specifice (comemorare, iniţiere, pelerinaj, exorcizare etc.), fenomene din afara sistemului religios (secularizare, ateism, agnosticism etc.) sau conceptualizări ştiinţifice (liminalitate, mit, ritual, preoţi celebrităţi, media events etc.)Evenimentul a fost moderat de Daniela Zeca Buzura, lect. univ. dr., Universitatea din București, producător TV (TVR 2) iar cartea a fost prezentată de Narcisa Știucă, prof. univ. dr., Universitatea din București.
Interviuri realizat de Cornelius Florin Stoica.
luminacuvantului
 

Deschiderea expoziției „Titu Maiorescu – 185”

Astăzi a avut loc vernisajul expoziției „Titu Maiorescu – 185”, Biblioteca Academiei, organizată de Muzeul Național al Literaturii Române în colaborare cu Biblioteca Academiei Române. Au evocat personalitatea fondatorului Junimii acad. Mircea Martin, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române.
Sunt expuse scrisori captivante în germană, română, franceză, avându-l fie ca destinatar, fie ca expeditor pe Titu Maiorescu, alături de ciorne epistolare. Parteneri de corespondență i-au fost, între alții, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Iacob Negruzzi, Duiliu Zamfirescu, Ioan Slavici, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, membri ai familiei regale – Regina Elisabeta și Principele și apoi Regele Ferdinand, dar și oameni politici, precum Alexandru Marghiloman, Lascăr Catargi, P. P. Carp, Mihail Kogălniceanu, Take Ionescu ș.a. (MNLR)
Credit foto: Dan Marinescu

Revista BILETE DE PAPAGAL, serie nouă

Interviu realizat de Andrada Cojocaru (UZPR,filiala "Tudor Arghezi", Dolj) cu Dumitru Sârghie, directorul revistei "Bilete de papagal", serie nouă.

Recomandările editurii Nemira, de Dragobete

 
Interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu cu Anamaria Manolescu, coordonatoarea Nemira Fiction și Eli Bădică, coordonator n’autor (editura Nemira).
Material difuzat în cadrul emisiunii Cu...minte de weekend, RRC.
Îți punem la dispoziție codul NEM40 valabil în perioada 11 februarie 2025 (ora 11:00) – 13 martie 2025 (ora 23:59), pentru cumpărături pe website-ul www.nemira.ro. Acest cod se aplică la coșul de cumpărături, indiferent de valoarea comenzii, prin introducerea NEM40 în câmpul special CODURI NEMIRA. Reducerea de 40% în baza codului va fi dedusă din valoarea totală a produselor eligibile comandate în limita stocului și nu se cumulează cu alte beneficii acordate prin coduri cadou active pe www.nemira.ro. Produsele eligibile sunt titlurile semnalizate prin bulina „Dragoste la prima lectură." (editura Nemira)

Dragobete - legende și tradiții

Legendele și tradițiiile de Dragobete sunt printre cele mai frumosase și mai vechi. Eleva Titisan Alessia Ariana ne va aminti de câteva dintre ele, adăugând și o interpretare (cover) a piesei Mariei Tănase “Până când nu te iubeam”.
Material de Viorica Nicolescu.

Istoria Presei Românești (LXXVIII) - „Convorbiri literare” – continuitate şi actualitate (2)

Ultima parte a episodului dedicat „Convorbirilor literare” tratează despre savantul Simion Mehedinţi, pe care îl vom descoperi în dimensiunea sa de lider al revistei şi de scriitor. De asemenea, o atenţie specială va fi acordată lui Ioan Slavici, pe care îl vom afla ca pe un jurnalist de excepţie. Câteva vorbe inspirate, înţelepte şi profunde, din diferiţi autori români şi străini, vor delecta gustul de frumos şi de cultură, al auditoriului.
 
Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

ZIUA NAȚIONALĂ CONSTANTIN BRÂNCUȘI - dublă invitație la Târgu Jiu

Cu prilejul Zilei Naționale "Constantin Brâncuși" vor avea loc la Târgu Jiu o serie de evenimente culturale.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Claudia Motea.

Eminescu, gânditorul aforistic - Anul Mihai Eminescu

Discursul prof. dr. Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române.
Academia Română a organizat miercuri, 15 ianuarie 2025, o suită de manifestări dedicate Zilei Culturii Naționale, ajunsă la cea de-a XV-a ediție, precum și împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu.
Evenimentele au fost organizate în parteneriat cu Ministerul Culturii, Academia de Științe a Moldovei, Muzeul Național al Literaturii Române, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” și Biblioteca Academiei Române.