Radio UZPR

Ziua Internațională a Fetelor și Femeilor în Știință la Institutul Francez, București

Sub patronajul CNR UNESCO, evenimentul dedicat Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor în Știință a reunit experți, studenți și elevi pentru a explora intersecția dintre educație, creativitate și inteligență artificială. Marcată anual pe 11 februarie, această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2015, având ca obiectiv promovarea egalității de gen și a încurajării implicării femeilor în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și susținerea egalității de gen în cercetare și inovare.
Ambasada Franței în România, împreună cu Institutul Francez, a plasat în centrul acțiunilor sale temele inteligenței artificiale și creației digitale. În parteneriat cu Comisia Națională a României pentru UNESCO și L’Oréal România, a fost organizată o serie de activități dedicate AI-ului: ateliere științifice prin care liceeni au fost inițiați în utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, precum și o masă rotundă ce a oferit un spațiu de dialog cu experți despre dezvoltarea unei inteleginețe articifiale pozitive, capabile să stimuleze creativitatea.
Ziua s-a încheiat cu vernisajul unei expoziții de artă digitală care a evidențiat potențialul inteligenței artificiale în creația artistică, prezentând lucrările „La banque des pensées” ale artistei Anca Daciana Goron, invitată a Institutului Francez.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Anca Goron — fondatoarea Brain Manifesto, consultantă și strateg în domeniul inteligenței artificiale, inclusă în Forbes 100 Women Founders, vorbitoare TEDx și recunoscută printre cele mai inspiraționale femei din Web3 și inteligență artificială în 2025 — despre rolul IA în educație, despre creativitate și despre felul în care tehnologia poate deveni un aliat al incluziunii și al expresiei artistice.

Ruginoasa - Unirea Principatelor Române

Sărbătoarea Unirii Principatelor Române în comuna Ruginoasa, județul Iași.
Programul zilei a fost conturat printr-un periplu care a pornit din incinta Centrului Cultural Ruginoasa spre primărie, Biserica Domnească „Adormirea Maicii Domnului”, Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”. În fața Palatului cu prilejul sărbătorii atât reprezentanții actului administrativ din Ruginoasa și nu numai, cât și cei ai actului cultural au rostit discursuri, prelegeri care au evocat importanța Unirii Principatelor Române. Ultimul popas l-am făcut în incinta Primăriei Ruginoasa.
Aici, în sala de spectacol, începând cu ora 14 s-a desfășurat o manifestare artistică dedicată momentului istoric de la 1859, temă despre care ne povestesc doamna Cristina Axinia, director al Căminului Cultural Ruginoasa, și doamna Oana Damaschin, coordonator  al Ansamblului Folcloric „Flori de mai” din comuna Todirești, județul Iași.
Concret, până la ultimul popas, pe firul traseului pe care l-am amintit, în relatarea noastră dialogăm cu: muzeograf Daniel Sava, Muzeul Municipal Pașcani; Viorica Tănasă, meșter popular, reprezentant „Șezătoare bârlădeană”; etnolog Angela Paveliuc Olariu; apoi, ascultăm discursul domnului Ionuț Constantin Pristăvița, primarul comunei Ruginoasa; iar, imediat după mai ascultăm pe elevii Maximilian Mihai Axenia și Izabela Gabriela Axenia cu - Jurământul lui Cuza, respectiv poemul – Aici, la Ruginoasa, poezie scrisă de către regretatul scriitor și învățător Mihai Lupu.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Finala concursului Jocurile Olimpice în imaginația copiilor -2026, devansată în luna mai

Concursul național de arte plastice „Jocurile Olimpice în imaginația copiilor”, organizat de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) prin Academia Olimpică Română (AOR) în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și cu sprijinul Comitetului Internațional Olimpic (CIO), va avea loc mai devreme anul acesta! Tradiționalul concurs de arte plastice a fost inclus în calendarul de acțiuni  „Anul Nadia Comăneci 2026”, iar lucrările câștigătoare vor fi expuse în cadrul Galei „Nadia Comăneci” programată pe data de 29 mai a.c, la Palatul Parlamentului.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Simona Amânar Tabără, Director al Academiei Olimpice Române.
Material difuzat în cadrul emisiunii IClasa, Radio România Cultural.

Sub privirea și urmele Luceafărului, de Mihai Coțovanu – expoziție de pictură

Sub privirea și urmele Luceafărului, expoziție semnată de către artistul plastic Mihai Coțovanu. Manifestarea a avut loc în incinta Art Gallery Cotovanu de pe Str. Brândușa, Nr. 72.
Înaintea evenimentului, am invitat la dialog pe criticul de artă Victor Bejan, cel care ne conturează o imagine a expoziției, cu accent pe principalele teme surprinse de către artistul plastic Mihai Coțovanu în lucrările sale.
În relatarea noastră mai ascultăm pe domnul profesor universitar doctor Nicu Gavriluță de la Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; lector universitar doctor Ina Cristea de la Universitatea de Arte „George Enescu”.
După interviul realizat cu pianista ieșeană Ina Cristea, am invitat la dialog și pe artistul plastic Mihai Coțovanu, cel care ne creionează o imagine a expoziției Sub privirea și urmele Luceafărului.
 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Presa din Banat - un posibil foileton (II) - ziarul Temeswarer Nachrichten

Temeswarer Nachrichten se distinge nu doar prin faptul că este primul ziar tipărit în Timișoara și în actualul teritoriu al României, ci și prin faptul că este primul „produs editorial sistemic” care leagă provincia de tradiția tiparului central european. Prin Matthias Joseph Heimerl, ideea de presă devine aici un instrument al administrației, dar și un portal de comunicare pentru o comunitate multiculturată. 

Așteptând primăvara, de Dorina Râuleț, o „lecție de morală, de viață”

Cartea - Așteptând primăvara, de Dorina RÂULEȚ, apărută în colecția „Celelalte cuvinte” a Editurii JUNIMEA, a fost lansată, nu demult, în incinta sediului editurii din Grădina Copou.
Cartea doamnei profesor are un cuvânt însoțitor semnat de către regizorul, scriitorul Radu Găină, Televiziunea Română.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Despina Doamna.Cronica unui destin

Spectacolul ne vorbește despre Despina Doamna, soția domnitorului Neagoe Basarab, devenită monahia Platonida, un destin de excepție, dar și despre un mare domnitor.
Scenariul adaptat pentru scenă a fost inspirat de volumul Măria Sa, Neagoe Basarab. Însemnările monahiei Platonida, Despina Doamna a Țării Românești. Volumul a fost scris de maicile de la Mânăstirea Diaconești și publicat la editura Bonifaciu în anul 2012. Volumul a fost reeditat în 2024.
Spectacol realizat în parteneriat cu Arhiepiscopia Bucureștilor, Protoieria Sector III Capitală.
Distribuția: Ana Calciu, Mihai Coadă, Bogdan Iacob, Gabriela Bobeș, Cerasela Popescu/Claudia Negroiu, Claudia Vasile.
Scenariul: Ana Calciu și Daniel BucurRegia: Daniel BucurDurata: 90 min (fără pauză).
16 februarie 2026, ora 19, Teatrul Național București (Sala Mare).
Interviu realizat de Măălina Corina Diaconu nu Ana Calciu.

Arta Fericirii – Episodul 4

Experiențele traumatice ale încarcerării și impactul lor asupra starii de bine ale deținuților politici din Gulagul românesc.
Un dialog realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. în psihologie socială, Cătălina Novac, profesor de psihologie la George Mason University, SUA.
Romanian Gulag: Long-term Traumatic Experiences of Imprisonment and Their Impact on the Well-being of Political Prisoners.

Sabin Pautza - repere biografice

Născut la 8 februarie 1943 la Câlnic-Reșița, județul Caraș-Severin, Sabin Pautza este absolvent al Liceului Teoretic din Reșița (1960) și al Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din București (1965), urmând specializarea în compoziție și dirijat la Academia Musicale Chigiana din Siena, Italia (1970).
A fost profesor de armonie, dirijat și orchestrație la Conservatorul “George Enescu” din Iași (1965-1984).
Din anul 1984 s-a stabilit în S.U.A.
A fost director artistic şi prim dirijor al celei mai vechi orchestre din New Jersey – Plainfield Symphony, fiind în prezent Conductor Emeritus pe viaţă al ansamblului.
Un moment cheie în cariera sa l-a constituit debutul în prestigioasa sală Carnegie Hall din New York (1985) când s-a prezentat în dublă ipostază: aceea de dirijor şi de compozitor.
A dirijat pe marile scene ale lumii (Europa, America și Australia).
Obține titulul de Doctor în muzică al Academiei “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (2005) și al London Institute for Applies Research.
Este deținătorul a numeroase premii și distincții naționale și internaționale: Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1975), Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1979), Marele Premiu al Televiziunii Române (1981), Premiul de Compoziţie la Concursul Internaţional din Salt Lake City (Utah), Premiul „Rudolph Nissim”al Uniunii Compozitorilor Americani (ASCAP) şi Marele Premiu „Dr. Martin Luther King Jr.” pentru compoziţie.
A fost nominalizat în International Who’s Who in Music (Cambrige, Anglia, ed. 1980-1984-1992-2000) și în 10.000 de americani notabili (editat de American Biographical Institute o dată la cinci ani).
Sabin PAUTZA este cetățean de onoare al orașelor Reșita (România) și Plainfield (SUA) și al județului Caraș-Severin.
DOCTOR HONORIS CAUSA al Universității “VALAHIA” din Târgoviște
DOCTOR HONORIS CAUSA al Centrului Universitar UBB  din Reșița din iunie 2015.
În 2007, în Plainfield (SUA), ziua de 7 mai  a fost declarată Ziua Sabin PAUTZA. Este membru al Uniunii Compozitorilor Americani (ASCAP), al Uniunii Compozitorilor Europeni (GEMA) și al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Compoziţiile sale sunt publicate în totalitate de către San Nicobian Edition din New York, iar Casa de discuri Swift Music Group din New Jersey editează seria Opera Omnia a compozitorului.
Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin

Alexandra Lobkowicz despre Colecțiile Lobkowicz - una dintre cele mai vechi și mai frumoase colecții private de artă din Europa.

Alexandra Lobkowicz s-a născut în Boston, fiica profesorului, istoricului și diplomatului de origine română, Radu Florescu. A absolvit Boston College, unde a obținut o licență în Educație. Și-a început cariera predând atât la școli publice, cât și private din Boston, înainte de a se muta definitiv la Praga în 1991, împreună cu soțul ei, William Lobkowicz. Alexandra s-a implicat îndeaproape în eforturile de restituire ale familiei soțului ei. A supravegheat organizarea și implementarea unor expoziții, inclusiv „Șase secole de patronaj artistic european” la Castelul Nelahozeves, deschisă de fostul președinte al Republicii Cehe, Václav Havel (1997); Colecțiile Princiare de la Palatul Lobkowicz din Castelul Praga (2007); și o nouă expoziție la Castelul Nelahozeves, intitulată „Spații private, o familie nobilă acasă” (2007). Alexandra a supervizat împrumuturi internaționale și proiecte de restaurare, a dezvoltat programe educaționale în jurul colecțiilor. Ea continuă să exploreze intersecția creativă dintre educație și tehnologie, în special modul în care instrumentele digitale pot îmbunătăți învățarea și interacțiunea cu cultura.
Alexandra Lobkowicz a inițiat oficial renovarea casei natale a lui Antonín Dvořák din Nelahozeves, Republica Cehă în ianuarie 2023. Muzeul s-a deschis publicului, oferind o privire asupra copilăriei lui Dvořák din anii 1840, cu exponate, o cafenea cu vin local și berea „Dvořákova 9”. Proiectul își propune să conserve situl aflat lângă Castelul Nelahozeves (parte a patrimoniului Lobkowicz), ca o destinație muzicală internațională importantă. Alexandra a supravegheat crearea unor programe educaționale la casă, inclusiv „Aventuri în aer liber cu micuțul Antonín” și „Melodii ale copilăriei: Pe urmele lui Antonín Dvořák”. Proiectul de revitalizare a primit sprijin din partea unor personalități precum Madeleine Albright, Renée Fleming și Yo-Yo Ma. (www.lobkowicz.cz)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Alexandra Lobkowicz.
Material difuzat în emisiunea "Cu...minte de weekend", Radio România Cultural.

Presa din Banat - un posibil foileton (I)

Istoria presei din Timișoara este una dintre cele mai relevante oglinzi ale evoluției urbane din Banat. Spre deosebire de alte centre românești, presa nu apare aici ca expresie culturală sau militantă, ci ca instrument administrativ, într-un oraș de frontieră al Imperiului Habsburgic.

Lut și bronz. Reverență profesorului universitar Vasile Adăscăliței prin vocea etnologului Lucian Valeriu Lefter

Povestim despre  viața și opera folcloristului Vasile Adăscăliței, teme surprinse în volumul Lut și bronz. Reverență profesorului universitar Vasile Adăscăliței, coordonator Aurel Brumă.
Atât despre inaugurarea bustului folcloristului Vasile Adăscăliței din satul Florești, comuna Huruiești, Bacău, cât și despre volumul Lut și bronz, Editura PIM, Iași 2025, ne vorbește istoricul, etnologul Lucian Valeriu Lefter de la Centrul Cultural Vaslui, cel care în cartea de față semnează textul – Fonoteca Arhivei de folclor „Vasile Adăscăliței” un tezaur al „Cântecelor de demult”. 
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

Istoria Presei Românești (XCIII) - Buletinul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor

„Buletinul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor” (1885-1916), pe lângă documente strict administrative, abordează şi tematici de intres pentru evoluţia agriculturii româneşti, la cumpăna dintre secolele XIX şi XX: casele de împrumut pentru agricultori şi meseraşi, învăţământul profesional, Casa Pădurilor, vânzarea şi exportul cerealelor şi derivatelor din cereale, combaterea fraudelor în vinicultură şi în comerţul de vinuri, locuri de casă în Dobrogea pentru luptătorii din războiul de la 1877-1878, combaterea insectelor dăunătoare agricultuii, creşterea albinelor, controlul seminţelor de plante furajere, şcoala de pădurari, şcoala de brigadieri silvici.
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Arta și mușchii - Sever Voinescu

 
"Arta și mușchii" - discursul prezentat de Sever Voinescu, redactor-șef, Revista „Dilema” în cadrul simpozionului „Când arta îmbrățișează medicina − ecorșeul și lucrările de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși”.
Aula Academiei Române, 28 ianuarie 2026.

Simpozionul „Când arta îmbrățișează medicina − ecorșeul și lucrările de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși”

Discursul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
 
Constantin Brâncuși (1876-1957), cel mai faimos sculptor român și unul dintre exponenții sculpturii abstracte moderne, este absolvent al Școlii de Belle-Arte din București și al Școlii Superioare de Arte Frumoase din Paris. Influențat de creația lui Rodin, Brâncuși a căutat esențializarea mesajului artistic și exprimarea ideilor în forme estetice simplificate. Operele sale se găsesc în muzee celebre din toată lumea. Constantin Brâncuși a fost ales membru post-mortem al Academiei Române în anul 1990.
Prin decret oficial, anul 2026 a fost declarat „Anul Național Constantin Brâncuși” pentru a celebra150 de ani de la nașterea celebrului artist. (acad.ro)

Jurnalismul ca stil de viață - Mircea Pospai

Un onorant și inspirațional interviu realizat cu jurnalistul și scriitorul Mircea Pospai. Gânduri într-o după amiaza de poveste, gazdă fiindu-ne Muzeul Cărții și Exilului Românesc din Craiova.
Mădălina Corina Diaconu