Radio UZPR

Lexicologia și lexicografia ieșeană – continuitate și inovație

La Iași, în Sala de lectură  a Bibliotecii Academiei Române, B-dul Carol I, nr. 8, s-a desfășurat Conferința „Alexandru Philippide”. Tema conferinței a fost Lexicologia și lexicografia ieșeană – continuitate și inovație.
Punctul central al conferinței a fost prezentarea Dicționarul limbii române (DLR), ediția a II-a, tomul III, Litera C, Fascicula 1 (C – CADUȚÉU). Redactori responsabili: Elena Isabelle Tamba și Gabriela Haja; redactori și revizori: Alina-Mihaela Bursuc, Marius-Radu Clim, Mioara Dragomir, Cristina Florescu, Gabriela Haja, Laura Manea, Mariana Nastasia, Elena Isabelle Tamba. Dicționarul a văzut lumina tiparului anul trecut la Editura Academiei Române din București.
Evenimentul a fost organizat de către reprezentanții Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Istoria Presei din Banat (IV) - 1867, anul în care presa își schimbă limba

Jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara, ne invită să descoperim cum a apărut, cum a rezistat și cum continuă să ne bucure presa din Banat.

Ziua Mondială a Poeziei la Chișinău

În capitala Republicii Moldova publiciștii, poeții și scriitorii, membri  ai Filialei UZPR, Chișinău de Ziua  Mondială a Poeziei s-au adunat în cadrul unei ședințe a cenaclului  condus de Victoria Fonari, președinta UZPR Chișinău. 
Interviu realizat de Andrei Viziru, UZPR Chișinău

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a conferit titlul de Doctor Honoris Causa doamnei Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române

Reprezentanții Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) au conferit în ziua de luni, 16 martie 2026, începând cu ora 14, în Sala Senatului, titlul de Doctor Honoris Causa doamnei Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române.
Redăm „Laudatio” în onoarea scriitoarei Ana Blandiana, susținut de către doamna conferențiar universitar, dr. în Filologie, Livia Iacob de la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, director al Fundației Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Primul academician român

Dimitrie Cantemir (1673–1723), domnitorul Moldovei, este considerat primul academician român și primul savant român cu recunoaștere internațională, fiind ales membru al Academiei Regale de Științe din Berlin în iulie 1714. A fost un umanist de renume european, geograf, istoric și muzicolog, remarcat pentru opera sa enciclopedică.
Intrviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Luminița Gliga, Doctor în Arte vizuale, membru al Academiei Romano-Americane de Arte și Științe ARA, Expert patrimoniu Academia Română.
Materialul face parte din serialul "Poveștile Academiei Române", inițiat și realizat de Mădălina Corina Diaconu împreună cu Luminița Gliga pentru emisiunea "Cu...minte de weekend" la Radio România Cultural.
În anul 2022, Academia Română a oferit Mădălinei Corina Diaconu, Diploma „Distincția Culturală“ pentru realizarea rubricii radio „Poveştile Academiei Române“.

Cornești-Iarcuri, cea mai mare fortificație preistorică de pământ cunoscută pe continent

La câțiva pași de Timișoara se află unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din Europa: Cornești-Iarcuri, cea mai mare fortificație preistorică de pământ cunoscută pe continent, întinsă pe aproximativ 1.700–1.800 de hectare și alcătuită din patru inele concentrice de apărare. Deși locul era cunoscut de mai multă vreme, adevărata lui amploare a devenit limpede abia prin analiza aeriană și satelitară modernă. Radioreportajul propune o incursiune într-o lume veche de peste trei milenii, care vorbește nu doar despre mister, ci și despre capacitatea unei societăți din Epoca Bronzului de a construi la scară monumentală, de a organiza teritorii și de a lăsa în Banat o urmă care obligă trecutul să vorbească la scară mare.
 
Scenariu, regia, fantezia -  Radu Micu, UZPR Timișoara.

Scrisori – 1837 – 1859, de F. M. Dostoievski, în traducerea slavistului Leonte Ivanov

Relatăm de la prezentarea volumului Scrisori – 1837 – 1859, de F. M. Dostoievski, eveniment desfășurat, nu demult, la Iași, în incinta Librăriei „Orest Tafrali”, corpul A, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
Ediţia volumului de față este îngrijită, tradusă, cu note şi studiu introductiv de către domnul profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică Petru Caraman a Facultății de Litere din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza. Volumul a apărut la Editura Polirom din Iași.
Au vorbit, alături de traducătorul volumului, Livia Cotorcea, Marina Vraciu, Antonio Patraș, Mircea Platon, specialiști în Filologie.
În relatare anoastră, o ascultăm pe doamna Livia Cotorcea, profesor universitar, doctor în Filologie, cea care ne prezintă volumul tradus de către domnul profesor Leonte Ivanov, conturându-ne, concret și la obiect, biografia traducătorului, un portret care are imprimată munca și succesul acestuia.
Spre finalul relatării, ascultăm și vocea traducătorului volumului de față - profesor universitar, doctor în Filologie, Leonte Ivanov.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Opera integrală Ion Creangă, lansată la Iași

 
Relatăm de la prezentarea operei integrale Ion Creangă, ediție coordonată de către profesor universitar, specialist în Filologie, Constantin Parascan.
Evenimentul s-a desfășurat la împlinirea a 189 de ani de la nașterea povestitorului, la Iași, în Sala Diotima din incinta Casei de Cultură „Mihai Ursachi”, Grădina Copou.
Înaintea lansării, am stat de vorbă cu doamna profesor univeristar, doctor în Filologie, Simona Modreanu, director al Editurii Junimea, cea care ne creionează, prin cuvânt, o imagine a cărții – Scrieri integrale, de Ion Creangă.
Al doilea interlocutor al relatării este domnul profesor Constantin Parascan, doctor în Filologie, cel care a făurit ediția de față, povestindu-ne despre munca depusă în ceea ce privește alcătuirea ediției, dar ne oferă amănunte concrete despre creația și biografia povestitorului Ion Creangă.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Timișoara, un oraș de poveste

Timișoara nu este doar orașul unor premiere tehnice și urbane, ci și locul în care modernitatea a devenit, încă din zorii epocii sale moderne, o formă de mentalitate. De la iluminatul public electric și tramvaiul electric până la multiculturalitatea care i-a modelat spiritul, povestea orașului vorbește despre curajul de a accepta noul, de a-l testa și de a-l transforma în viață de zi cu zi. Radioreportajul propune nu doar o privire asupra trecutului, ci și o întrebare actuală: mai păstrează Timișoara, astăzi, forța de a risca, de a inova și de a pune ceva nou pe masa prezentului?
Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

Poezie și tradiție la Pădureni, Vaslui, prin vocea poetei Ana Opran

Stăm de vorbă cu doamna profesor de limba și literatura română Ana Opran, cu numele real Anica Oprea, devenit prin căsătorie Anica Tănasă, cea care ne vorbește despre dragostea pentru poezie țesută alături de mărcile identitare ale culturii tradiționale.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

California și mai mult

Radu Micu (jurnalist) și Tudor Petruț (actor) într-un dialog .... primăvăratec.
Material difuzat de postul Radio Prodiaspora.
Radio Prodiaspora este partener Radio UZPR.

Istoria Presei din Banat (III) - 1852, anul în care presa devine putere: Temesvarer Zeitung și nașterea orașului modern

Jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara, ne invită să descoperim cum a apărut, cum a rezistat și cum continuă să ne bucure presa din Banat.

Brâncovenii - un spectacol narat de Maria Brâncoveanu

Spectacolul este narat de Maria Brâncoveanu, aflată în ultima parte de viață la Mânăstirea Surpatele , care ne relatează momentele principale ale martiriului soțului și copiilor ei. Este unghiul subiectiv al unei femei foarte încercate, al unei mame care încearcă să înţeleagă planul lui Dumnezeu cu ea, cu familia ei, cu țara ei.  Ea ştie că nu mai poate face nimic pentru copiii ei în acest plan omenesc, dar doreşte să lupte pentru cauza cinstirii jerfei lor. 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ana Calciu.

SCOARȚE, COVOARE, DRĂGARE – de etnologii Ion H. și Silvia Ciubotaru în prezentarea Ioanei Repciuc

Povestim azi cu etnolog Ioana Repciuc, doctor în Filologie, cercetător științific în cadrul Departamentului de Etnologie, Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași.
Ioana Repciuc ne povestește despre cercetarea SCOARȚE, COVOARE, DRĂGARE. Patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei. Studiu introductiv, aparat critic și corpus de documente, volum apărut în anul 2025 la Editura Palatul Culturii din Iași.
Cercetarea este semnată de către regretatul academician Ion H. Ciubotaru și doamna Silvia Ciubotaru, specialist în Filologie, cercetător principal gradul I la Institutul „Alexandru Philippidi” al Academiei Române, Filiala Iași.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Literatura pentru copii - Gaudeamus Craiova

În fiecare an, primăvara cărții începe la Gaudeamus Craiova. Pentru că, în fiecare an, de peste două decenii, Radio România dă startul sezonului național al târgurilor de carte, în Cetatea Băniei. 11 – 15 martie este intervalul în care, în 2026, cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio va lua în stăpânire foaierul generos al Teatrului Național „Marin Sorescu”. (www.gaudeamus.ro)
Interviu realizat de Andrada Cojocaru, președinta UZPR filiala Tudor Arghezi, Craiova.

Istoria Presei Românești (XCVI) - Buletinul Asociaţiunii Generale a Medicilor din ţară

„Asociaţiunea Generală a Medicilor din ţară” şi-a făcut publică activitatea într-un buletin care consemnează procesele verbale ale şedinţelor comitetului permanent al asociaţiei, pe lângă scurte informaţii generale, strecurându-se în cuprins şi unele articole de interes pentru istoria societăţii româneşti antebelice: „În chestiunea Buletinului Asociaţiei Medicilor”, „Propuneri asupra schimbării legii sanitare din 1910”, „Medicina ilegală”, „Antisepsia cu soluţie de acid acetic”, „Hidroterapia în războiul european”, „Viitorul staţiunilor noastre balneare şi climaterice”, „Documente de deontologie”, „Alienaţia mintală în război”, „Politicianismul în corpul medical”, „Chestiuni medico-militare”, „Fabricarea unora dintre medicamente în ţară cu materiile prime de aici, şi înlocuirea altora cu succedanee”, „Cu privire la situaţia militară a medicilor”, „Chestiunea avorturilor”.
 
Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.