Radio UZPR

Florian Dumitru Soporan -- Beneficiile cunoașterii Evului Mediu - Maratonul Istoriei 2026

Născut din dorința de a apropia cercetarea științifică de tânăra generație, Maratonul Istoriei oferă un cadru de dialog între cercetători, elevi, studenți și seniori, stimulând interesul pentru istorie, cultură și educație civică. Prin tema propusă în acest an, manifestarea invită participanții să redescopere personalități care au influențat decisiv domenii diverse, de la istoria militară și reformă educațională până la sculptura modernă și performanța sportivă, și să reflecteze asupra contribuției lor la construirea imaginii României în lume.
Interviu cu Florian Dumitru Soporan, cercetător al Centrului de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române.
Interviuri realizate de studenți de la Facultatea de Jurnalism și Media Digitală a Universității Babeș-Bolyai.

Colegiul Național „Gheorghe Șincai” - Maratonul Istoriei

Maratonul Istoriei 2026 își propune să aducă în atenția elevilor, studenților și publicului participant personalități românești care, prin activitatea, opera sau performanțele lor, au depășit granițele epocii și ale spațiului național, devenind repere ale istoriei, educației, artei și sportului mondial. Personaje precum Iancu de Hunedoara, Spiru Haret, Constantin Brâncuși și Nadia Comăneci oferă prilejul unei reflecții asupra modului în care istoria individuală, vocația, creativitatea și excelența pot contribui la patrimoniul cultural și simbolic universal.
Interviuri realizate de studenți de la Facultatea de Jurnalism și Media Digitală a Universității Babeș-Bolyai.

Maria Frînc, Ștefania Ghișa - Maratonul Istoriei 2026

Maria Frînc, asistent de cercetare, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române dinCluj-Napoca; documentarist la TRANS.SCRIPT-Centrul de Diplomatică și Paleografie DocumentarăMedievală din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
Ștefania Ghișa, drd. Universitatea Babeș-Bolyai, Școala Doctorală Istorie, Civilizație și Cultură, și asistent în cercetare științifică la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
Interviuri realizate de studenți de la Facultatea de Jurnalism și Media Digitală a Universității Babeș-Bolyai.
 
Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și Centrul de Studii Transilvane, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Cluj, organizează azi, 20 mai 2026, o nouă ediție a Maratonului Istoriei, manifestare cultural-educațională desfășurată sub tematica „Români care au schimbat lumea: Iancu de Hunedoara, Spiru Haret, Constantin Brâncuși, Nadia Comăneci”.
Evenimentul are loc în sala de conferințe, în clădirea Institutelor Academiei Române Filiala Cluj-Napoca și se va desfășura pe parcursul a 12 ore, în intervalul 8:00 – 20:00.

Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” - Maratonul Istoriei

Maratonul Istoriei 2026 își propune să aducă în atenția elevilor, studenților și publicului participant personalități românești care, prin activitatea, opera sau performanțele lor, au depășit granițele epocii și ale spațiului național, devenind repere ale istoriei, educației, artei și sportului mondial. Personaje precum Iancu de Hunedoara, Spiru Haret, Constantin Brâncuși și Nadia Comăneci oferă prilejul unei reflecții asupra modului în care istoria individuală, vocația, creativitatea și excelența pot contribui la patrimoniul cultural și simbolic universal.
Interviuri realizate de studenți de la Facultatea de Jurnalism și Media Digitală a Universității Babeș-Bolyai.

Dr. Daniela Mârza - Folosirea Inteligenței Artificiale în cercetarea istoriei - Maratonul Istoriei 2026

Născut din dorința de a apropia cercetarea științifică de tânăra generație, Maratonul Istoriei oferă un cadru de dialog între cercetători, elevi, studenți și seniori, stimulând interesul pentru istorie, cultură și educație civică. Prin tema propusă în acest an, manifestarea invită participanții să redescopere personalități care au influențat decisiv domenii diverse, de la istoria militară și reformă educațională până la sculptura modernă și performanța sportivă, și să reflecteze asupra contribuției lor la construirea imaginii României în lume.
Scurt interviu cu Dr. Daniela Mârza, cercetător științific gr. I la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române filiala Cluj Napoca.
Interviuri realizate de studenți de la Facultatea de Jurnalism și Media Digitală a Universității Babeș-Bolyai.

Colegiul Național „Emil Racoviță” - Maratonul Istoriei 2026

Maratonul Istoriei 2026 își propune să aducă în atenția elevilor, studenților și publicului participant personalități românești care, prin activitatea, opera sau performanțele lor, au depășit granițele epocii și ale spațiului național, devenind repere ale istoriei, educației, artei și sportului mondial. Personaje precum Iancu de Hunedoara, Spiru Haret, Constantin Brâncuși și Nadia Comăneci oferă prilejul unei reflecții asupra modului în care istoria individuală, vocația, creativitatea și excelența pot contribui la patrimoniul cultural și simbolic universal.
Interviuri realizate de studenți de la Facultatea de Jurnalism și Media Digitală a Universității Babeș-Bolyai.

Ioan Aurel Pop - Maratonul Istoriei „Români care au schimbat lumea: Iancu de Hunedoara, Spiru Haret, Constantin Brâncuși, Nadia Comăneci”

Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și Centrul de Studii Transilvane, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Cluj, organizează azi, 20 mai 2026, o nouă ediție a Maratonului Istoriei, manifestare cultural-educațională desfășurată sub tematica „Români care au schimbat lumea: Iancu de Hunedoara, Spiru Haret, Constantin Brâncuși, Nadia Comăneci”.
Evenimentul are loc în sala de conferințe, în clădirea Institutelor Academiei Române Filiala Cluj-Napoca și se va desfășura pe parcursul a 12 ore, în intervalul 8:00 – 20:00.
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane, „Lumea lui Iancu de Hunedoara .

45 de ani de la primul zbor cosmic al unui cetățean român

Academia Română, prin Secția de științe tehnice, a organizat, sesiunea festivă „45 de ani de la primul zbor cosmic al unui cetățean român”. Manifestarea a avut loc în Aula Academiei Române. 
Alocuțiunea dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, general locotenent (ret.) al Forțelor Aeriene Române, membru de onoare al Academiei Române.

Acad. Marius Andruh - Sesiunea omagială „Zoe Dumitrescu-Bușulenga”

În data de 5 mai 2026 s-au împlinit 20 de ani de la trecerea la cele veșnice a academicienei Zoe Dumitrescu-Bușulenga, critic şi istoric literar, eseist şi filosof al culturii, prima femeie vicepreședintă a Academiei Române (1990-1994) și președinta Secției de filologie și literatură a Academiei Române în perioada 1992-2001.
Academia Română își face o datorie de onoare din omagierea acestei proeminente personalități a culturii române, prin organizarea unui simpozion științific, care a reunit marți, 5 mai 2026, în Aula Academiei, specialiști din domeniile literaturii, filologiei și teologiei.
Cuvântul de deschidere al acd. Marius Andruh, președintele Academiei Române.

Istoria Presei din Banat (XII) - De la tiparnița lui Heimerl la ecranul digital — presa bănățeană astăzi

Există un fir invizibil care leagă toate epocile. Un fir care nu se rupe atunci când imperiile dispar, când regimurile se schimbă sau când tehnologiile se transformă. Pentru Banat, acest fir începe în 1771, într-o tipografie modestă din cartierul Fabric, și ajunge astăzi într-un spațiu care nu mai are nevoie de cerneală: spațiul digital.
Presa bănățeană nu a dispărut. S-a transformat.
Tiparnițele care funcționau odinioară cu litere de plumb au fost înlocuite de tastaturi. Distribuția, care depindea de mâinile distribuitorilor și de răbdarea cititorilor, se face astăzi în câteva secunde. Orașul nu mai așteaptă ziarul de dimineață. Orașul este conectat permanent la propria sa realitate.
Și totuși, esența rămâne aceeași.
Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

Istoria Presei Românești (XCVIII) - „Țara noastră” – o revistă de cultură și conștiință națională (I)

Fondată în 1907 de Octavian Goga în cadrul ASTREI, „Țara noastră” a avut ca obiectiv primordial educarea și culturalizarea maselor prin promovarea valorilor tradiționale. 
În timp, a cunoscut o evoluție etapizată, de la incipienta foaie poporală la remarcabilul organ de presă cu profil literar și politic. Textele publicate în coloanele revistei subliniază atât implicarea fără rezerve a ziaristului Goga, – cu pana, averea și libertatea în slujba neamului –, cât și ideile generale relative la contextul, profilul și programul revistei. Se acordă o atenție deosebită structurii redacționale, cugetărilor și glumelor uzitate ca strategie jurnalistică de captare a publicului larg.
 
Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Crizele și tentația autoritaristă, de academician Daniel Dăianu, prezentată la Iași

Reprezentanții Universitatății „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au organizat în ziua de marți, 12 mai 2026, în Sala Senatului, prezentarea volumului Crizele și tentația autoritaristă, semnat de către academicianul Daniel Dăianu.
Alături de autor au vorbit: Prof. univ. dr. Liviu-George Maha, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; Prof. univ. dr. Ilie Fârte, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, UAIC și Prof. univ. dr. Alin Marius Andrieș de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, UAIC.
Vă invităm să ascultați discursul rostit de către academicianul Daniel Dăianu cu prilejul evenimentului de zilele trecute de la prestigioasa univeristate ieșeană.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.
 

Moldova – provincia pe care istoria a tăiat-o în mai multe părți

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.
Enciclopedia României – „Moldova”Pentru cadrul general al Moldovei ca principat medieval românesc, pentru dezvoltarea politică și culturală a provinciei și pentru rolul domniei lui Ștefan cel Mare în consolidarea statului moldav.
Encyclopaedia Britannica – „Moldavia”Pentru prezentarea Moldovei istorice ca regiune și principat, pentru pierderea Bucovinei către Austria în 1774 și pentru cedarea Basarabiei către Rusia în 1812, prin Tratatul de la București.
Encyclopaedia Britannica – „Bessarabia”Pentru definirea Basarabiei ca parte integrantă a principatului Moldovei până în 1812, pentru cedarea ei către Rusia de către suzeranul otoman și pentru mențiunea că Rusia ocupase regiunea de mai multe ori între 1711 și 1812.
Enciclopedia României – „Unirea Basarabiei cu România”Pentru statutul Basarabiei ca provincie ruptă din Moldova și alipită Rusiei în 1812, pentru unirea cu România la 27 martie / 9 aprilie 1918 și pentru anularea efectelor Unirii în 1940, în contextul pactului Ribbentrop-Molotov.
Historia – „1812 – A fost semnată Pacea de la București”Pentru contextul Păcii de la București, care a încheiat războiul ruso-turc din 1806–1812, și pentru formula potrivit căreia jumătatea de est a Moldovei avea să fie denumită Basarabia.
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești – „Cum s-a unit Basarabia”Pentru detaliile privind Tratatul de la București din 16/28 mai 1812, semnat la Hanul lui Manuc, și pentru stabilirea Prutului ca nou hotar între Imperiul Rus și Imperiul Otoman.
Mănăstirea Putna – „Sub stăpânirea austriacă 1775–1918”Pentru contextul ocupării nordului Moldovei de către Imperiul Austriac în 1774 și pentru integrarea teritoriului care avea să fie numit Bucovina în sistemul habsburgic.
Enciclopedia României – „Anul 1775”Pentru reperul cedării nordului Bucovinei către Imperiul Austriac și pentru începutul administrației austriece asupra acestei părți desprinse din Moldova.
Biblioteca Digitală – Mișcarea națională românească în Bucovina între anii 1775–1861Pentru istoria Bucovinei după anexarea habsburgică, pentru înglobarea provinciei în Galiția și pentru transformarea ei ulterioară în ducat autonom.
Encyclopaedia Britannica – „Moldova – History”Pentru continuitatea istorică a Basarabiei, pentru definirea regiunii dintre Prut și Nistru ca parte a Moldovei istorice și pentru istoria ei frământată sub mai multe stăpâniri.
Encyclopaedia Britannica – „Moldova”Pentru legătura dintre actuala Republică Moldova și vechea Basarabie, parte a principatului românesc al Moldovei până în 1812, când a fost cedată Rusiei.
RADOR – „Descriptio Moldaviae – prima enciclopedie a Moldovei”Pentru Dimitrie Cantemir ca domn, cărturar și autor al unei opere fundamentale despre Moldova, utilă în prezentarea Moldovei ca spațiu politic, cultural și intelectual distinct.
Enciclopedia Dacică – Dimitrie Cantemir, Descrierea MoldoveiPentru textul și tradiția lucrării cantemiriene, importantă în înțelegerea Moldovei ca entitate istorică descrisă sistematic, cu geografie, instituții, obiceiuri și memorie proprie.
Biblioteca Digitală – materiale despre Moldova, cartografie și toponimiePentru studiile referitoare la Moldova în cartografia europeană veche, la toponimie și la felul în care spațiul moldav a fost reprezentat în hărțile și descrierile istorice.
Lucrări de fundal recomandate
Dimitrie Cantemir – Descrierea MoldoveiLucrare esențială pentru înțelegerea Moldovei premoderne, a geografiei, instituțiilor, obiceiurilor și imaginii pe care principatul și-o proiecta în cultura europeană.
Nicolae Iorga – lucrări despre istoria românilor și despre Moldova medievalăUtile pentru perspectiva amplă asupra Moldovei ca spațiu de statalitate, cultură politică, domnie și rezistență la presiunile imperiale.
Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu – Istoria românilorReper de sinteză pentru evoluția Moldovei, pentru relațiile cu Imperiul Otoman, Rusia și Austria, precum și pentru rupturile teritoriale din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.
Ștefan S. Gorovei – lucrări despre Moldova medievală și Ștefan cel MareImportante pentru înțelegerea Moldovei ca stat medieval cu instituții, dinastie, diplomație și memorie politică proprie.
Ion Nistor – Istoria BucovineiLucrare clasică pentru desprinderea Bucovinei din Moldova, perioada austriacă, evoluția Cernăuțiului și rolul Bucovinei în istoria românească.
Ion Nistor – Istoria BasarabieiReper tradițional pentru istoria Basarabiei de la Moldova medievală la anexarea rusă și la evoluțiile moderne.
Alexandru Boldur – lucrări despre Basarabia și istoria românilor dintre Prut și NistruUtile pentru dimensiunea juridică, politică și istorică a rupturii din 1812 și pentru continuitatea românească în Basarabia.
Charles King – The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of CultureLucrare importantă pentru înțelegerea felului în care identitatea, limba, politica imperială și moștenirea sovietică au modelat spațiul dintre Prut și Nistru.
Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866Foarte utilă pentru contextul larg al principatelor române, al presiunilor otomane, rusești și austriece și al transformărilor care au dus spre modernitatea politică românească.
Lucian Boia – lucrări despre istorie, mit și identitate româneascăUtile mai ales pentru lectura critică a memoriei istorice și pentru evitarea unei prezentări strict romantice a Moldovei ca spațiu al pierderii.
Mihai Eminescu – publicistica despre Basarabia și BucovinaRelevantă nu ca sursă istorică rece, ci ca document al sensibilității politice românești față de provinciile desprinse din Moldova.
Grigore Vieru – poezie și publicisticăUtil pentru dimensiunea culturală și afectivă a Moldovei de peste Prut, mai ales pentru tema limbii, a mamei, a apartenenței și a memoriei rănite.

„Regina Maria și Chișinăul" la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

Interviu realizat de Victoria Fonari, conferențiar universitar doctor, președinte al Filialei Chișinău UZPR, cu artiștii plastici Antonina Grișciuc și Vitalie Grișciuc, autorii expoziției „Regina Maria și Chișinăul" la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.
Expoziția este deschisă până la data de 15 mai la Chișinău.
Autorii sunt pregătiți să expună tablourile și în alte galerii.

Pregătiri pentru vacanța de vară - Stațiunea Monteoru

SĂRATA-MONTEORU este o staţiune cunoscută pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate, iar în ultimii 10 ani, la nivel naţional, şi-a câştigat şi renumele de pol al TURISMULUI ACTIV, zona fiind intens vizitată de cei care sunt dornici de aer curat, mişcare în natură, aventură şi distracţie – un loc ideal de vacanţă pentru toate categoriile de turişti: pentru iubitorii de înot, tiroliană şi drumeţii (există şi trasee marcate), dar şi pentru ciclişti, maratonişti ori motociclişti, care îşi testează an de an limitele pe versanţii din împrejurimi. (cjbuzau.ro/statiunea-sarata-monteoru)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Nicolae Băciuț la Festivalul International de Literatură „Întâlniri de la Viișoara Neamț”

În cadrul Festivalului International de Literatură „Întâlniri de la Viișoara Neamț”, Ediția a V-a, 8-10 mai, Victoria Fonari, conferențiar universitar doctor, președinte al Filialei Chișinău UZPR, a realizat un interviu cu Nicolae Băciuț, poet, eseist, jurnalist, director al revistelor „Vatra Veche”, „Cadran”.
Subiectele centrale: Festivalul „Intâlniri de la Viișoara", ediția a 5-a, despre revistele literare și podurile de cărți pentru Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" și filiala „Târgu Mureș” din Chișinău.