Radio UZPR

Arturo López Martínez, filolog spaniol, îndrăgostit de România

La propunerea scriitorului ieșean Liviu Apetroaie, nu demult, am stat de vorbă cu filologul Arturo López Martínez, originar din Spania, „țara toreadorilor”, prezent, la Iași, la o Școală de vară, eveniment organizat de către reprezentanții Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Arturo știe limba română, dar știe foarte multe și despre literatura noastră.
Ne spune că - la Iași - a venit pe urmele unei cărți vechi; mai mult, are în plan realizare unei ediții critice referitoare la primele traduceri ale lui Cicero, tardus în Spania de către Alfonso de Santa María de Cartagena pe la 1422. Pe lângă toate acestea, interlocutorul nostru ne mai spune că a tradus pe Mihail Kogălniceanu, primul care a scris despre Spania, recomandându-vă NOTE DE CĂLĂTORIE, texte îngrijite, adnotate şi prezentate de către DAN SIMONESCU.
Studiile realizate și limbile străine pe care le cunoaște Arturo López Martínez, alte teme ale dialogului.
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

București – orașul unde puterea și-a schimbat limba dar nu și-a pierdut neliniștea

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă
Primăria Municipiului București – „Date istorice” / „Povestea orașului”Pentru prima atestare documentară a Bucureștiului, la 20 septembrie 1459, în timpul lui Vlad Țepeș, și pentru consolidarea statutului orașului ca reședință domnească și capitală a Țării Românești în secolul al XVII-lea.
Basilica.ro – „București, 562 de ani de atestare documentară” / materiale aniversare despre prima atestare a CapitaleiPentru hrisovul din 20 septembrie 1459, păstrat la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu, și pentru mențiunea privind anul 1659, când Bucureștiul devine capitală a Țării Românești.
Radio România Cultural – „Prima atestare documentară a Bucureștilor”Pentru contextul documentului din 1459, emis de Vlad Țepeș, și pentru ideea statutului de reședință domnească al Bucureștiului.
HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite”Pentru momentul 1862, când Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite și centrul instituțional al statului român modern.
Enciclopedia României – „Proclamația de la Islaz”Pentru programul revoluționar al pașoptiștilor munteni, adoptat la 9/21 iunie 1848, și pentru caracterul său constituțional și reformator.
Agerpres Documentare – „Marea Adunare Națională de la Blaj, din 3/15–5/17 mai 1848”Pentru rolul Blajului ca scenă majoră a revendicărilor românilor transilvăneni în 1848 și pentru ideea formulării moderne a națiunii române în Transilvania.
Enciclopedia României – „Adunarea Națională de la Blaj”Pentru desfășurarea adunării de la Blaj pe Câmpia Libertății și pentru contextul politic al românilor transilvăneni în revoluția de la 1848.
Historia – „1 Decembrie 1918 – Ziua în care românii au făcut Marea Unire”Pentru textul și semnificația Rezoluției de la Alba Iulia, prin care românii din Transilvania, Banat și Țara Ungurească au decretat unirea cu România.
Basilica.ro – „1 Decembrie: Ziua Națională a României”Pentru contextul Marii Uniri, înțeleasă ca finalizare a unui proces început în 1859 și continuat prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România.
Casa Capșa – istoric oficialPentru rolul Casei Capșa în viața mondenă, culturală și literară a Bucureștiului, inclusiv reputația de „cafenea a scriitorilor și artiștilor”.
RADOR – „Embleme bucureștene – Casa Capșa”Pentru evocarea Capșei ca punct de întâlnire al lumii artistice și gazetărești bucureștene, cu formula „redacția redacțiilor” și ideea „botezului Capșei”.
București.ro – „Simboluri ale Bucureștiului: Casa Capșa”Pentru atmosfera intelectuală a Capșei și pentru nume ale clientelei literare: Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Camil Petrescu, Ion Minulescu, precum și pentru evocarea făcută de Tudor Arghezi.
Encyclopaedia Britannica – „Bucharest” / materiale despre România comunistăPentru formula Bucureștiului ca „Paris al Estului”, pentru transformările orașului după al Doilea Război Mondial și pentru contextul instaurării regimului comunist după 1945–1947.
Lucrări de fundal recomandate
Constantin C. Giurescu – Istoria BucureștilorLucrare fundamentală pentru evoluția orașului, de la primele atestări și Curtea Domnească până la modernizare.
George Potra – Din Bucureștii de altădatăFoarte util pentru atmosfera urbană, viața cotidiană, mahalale, străzi, personaje și memorie bucureșteană.
George Potra – Istoricul hanurilor bucureșteneRelevant pentru Bucureștiul negustoresc, pentru lumea hanurilor și pentru orașul de dinaintea modernizării bulevardiere.
Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și viața urbană bucureșteanăUtil pentru înțelegerea Bucureștiului de jos, a mahalalelor, a obiceiurilor, a amestecului social și a memoriei urbane nevăzute.
I. Ionnescu-Gion – Istoria BucurescilorO lucrare veche, cu valoare documentară și stilistică, importantă pentru felul în care Bucureștiul a început să-și construiască propria istorie scrisă.
Ioana Pârvulescu – Întoarcere în Bucureștiul interbelicFoarte bună pentru atmosfera interbelică, pentru ritmul orașului, pentru detaliile vieții cotidiene și pentru farmecul lucid al epocii.
 

Caietele care spun povești - LIVE la Bookzone (Bookfest 2026)

Un proiect educațional, artistic și social care transformă un obiect școlar obișnuit într-un instrument de empatie și solidaritate. Acesta nu este un simplu produs de papetărie. Este o platformă de exprimare. O colecție de caiete pentru toate ciclurile școlare, realizate pe hârtie de calitate, gândite pentru utilizare reală, zilnică. Fără inteligență artificială. Fără filtre digitale. Doar creion, culoare, imaginație și curaj.Fiecare copertă este autentică. Fiecare desen este o lume.
 
Proiectul continua cu o faza noua: pina la finalul verii "Caietele care sun povesti" isi aleg subiectul copertelor din primul film romanesc ptr copii "Pericol".
 
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu, RRC.

Identitate și continuitate la rușii de veche credință din România

Stăm de vorbă cu doamna educatoare Vasa Erastov, originară din Climăuți, comuna Mușenița, Suceava, un om atașat valorilor identitare ale rușilor de veche credință din România, mărci identitare pe care ni le prezintă, cu pricepere și multă răbdare.
Importanța periodicului „Zorile”, periodic bilingv lunar al Asociației Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, un alt subiect al dialogului.
Imaginea înaintașilor prin vocea interlcutorului nostru, o altă temă despre care aflăm amănunte.
Tânăra generație și dragostea acesteia pentru mărcile identitare al comunității, alt subiect pe care ni-l creionează, prin cuvânt, doamna educatoare Vasa Erastov.
Dragostea pentru profesia de educatoare, profesie pe care a practicat-o cu multă pasiune, altă temă a dialogului.
 
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Centenar Margareta Niculescu

Margareta Niculescu a fost una dintre cele mai importante figuri ale teatrului de animație românesc și internațional. Regizoare, directoare de teatru, profesoară și creatoare de școală, ea a marcat decisiv evoluția teatrului de păpuși și marionete din a doua jumătate a secolului XX. Margareta Niculescu a lăsat o moștenire de prim rang în cultura europeană și mondială. Marcarea centenarului său sub egida UNESCO reprezintă o recunoaștere firească a acestei contribuții excepționale.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Liga Deca, secretar general CNR UNESCO.
Material difuzat la RRC.

Nastasia Ivanov despre rușii staroveri din Iași, trecut și prezent

Astăzi facem popas acasă la rușii de veche credință din târgul Iașului, mai exact acasă la doamna Nastasia Ivanov, vicepreședinte al Comunității Rușilor Lipoveni din Iași.
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Istoria Presei Transilvane - episodul II

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă:
Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj Instituția-cheie pentru Transilvania.  colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)  fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”  cataloage și inventare verificabile sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori. Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice  colecții microfilmate  cataloage bibliografice  bibliografii istorice oficiale Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj Colecții digitale și fizice relevante pentru:  presa clujeană  presa maghiară ardeleană  publicații interbelice Biblioteca ASTRA Sibiu Extrem de importantă pentru:  presa sibiană  presa confesională  publicații românești din secolul XIX Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei. 2 Arhive istorice Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba) Aici pot fi verificate:  autorizații de apariție  dosare de cenzură  registre administrative  corespondență editorială Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism). 3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate) Nicolae Iorga – Istoria presei românești Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic. Dicționarul presei românești (Academia Română) Instrument modern, foarte util pentru:  date exacte  perioade de apariție  orientare politică Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj Studii academice despre:  presa românească din Transilvania  1848 în presă  presa și mișcarea națională Sursă solidă pentru interpretare istorică. 4 Colecții digitalizate (verificabile online) Arcanum Digitheca Important pentru:  presa maghiară din Transilvania  colecții integrale digitalizate  verificarea articolelor originale Foarte util pentru comparații multilingvistice. Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională Unele colecții transilvănene sunt scanate aici. Europeana / WorldCat Pentru verificarea datelor de catalog internațional. 5 Presa confesională (surse esențiale) Transilvania are un ADN confesional puternic. Trebuie consultate:  Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)  fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)  presa bisericească (ex. „Telegraful Român”) Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă. 6 Perioada comunistă (1948–1989) Pentru această etapă:  Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)  Arhivele județene  colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.) Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și trebuie documentată. 7 Perioada post-1989 și transformarea digitală Surse:  Monitorul Oficial (pentru înregistrări)  date ONRC pentru societăți editoriale  arhive online ale publicațiilor  interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

Culorile primăverii au prins viață în creațiile artistei Eugenia Nechita

La Iași, în incinta Cercului Militar din dealul Copoului, a avut loc vernisajul expoziției Vibrațiile primăverii, expoziție semnată de către artistul plastic ieșean Eugenia Nechita.
În paralel cu vernisajul a fost prezentat și albumul de pictură Vibrațiile primăverii. Lucrarea a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura PIM din Iași. Conceptul și coordonarea editorială ale albumului au fost semnate de către prof. univ. dr. Cătălina Iulia Săvenau, fiica artistei Eugenia Nechita.
Atât despre expoziție, cât și despre album (n.n. Vibrațiile primăverii) au vorbit Radu Sever Ungureanu, Calistrat Robu, Mihai Coțovanu și Corina Matei Gherman. Imediat după discursurile celor pe care i-am amintit, am invitat la dialog pe artistul plastic Eugenia Nechita, cea care ce creionează, prin cuvânt, o imagine a tablourilor expuse, cu accent pe temele surprinse în conținutul acestora.
Eugenia Nechita aduce mulțumiri tuturor celor implicați în buna organizare a activității culturale de zilele trecute din incinta Cercului Militar Iași, arâtându-se împlinită - în inimă și suflet - de familia pe care o are.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Recuperarea trecutului - 3 brățări preistorice din aur.

În premieră este expus la Muzeul Național de Istorie a României, lotul – compus din trei brățări preistorice din aur – care a fost recuperat și readus în România, după demersuri – care au durat peste 5 ani – efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional.
Expoziția este organizată cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei la Muzeul Național de Istoie a României.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Corina Borș, cercetător științific și arheolog.
 
Evenimentul „Zilele Europene ale Arheologiei” (#ZEA) este coordonat la nivel european de Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive din Franța (#INRAP) și organizat în România sub egida și coordonarea Institutul Național al Patrimoniului (#INP).

Ioan Aurel Pop - Conferința internațională „Instituțiile în serviciul națiunii." 160 ani Academia Română și 165 ani ASTRA

Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva, organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”.
Programul conferinței propune o abordare amplă a relației dintre Academia Română, ASTRA și alte instituții sau forme de organizare culturală care au contribuit, de-a lungul timpului, la susținerea educației, cercetării, culturii scrise, memoriei istorice și vieții publice românești. Comunicările înscrise în program aduc în atenție teme precum activitatea despărțămintelor ASTREI, rolul școlilor și al bibliotecilor, circulația ideilor în presa culturală, contribuțiile unor personalități academice, implicarea elitelor regionale în proiecte culturale și naționale, precum și formele de cooperare intelectuală care au marcat spațiul românesc modern și contemporan.
Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Aurel Pop, Director Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca.

Ioan Bolovan - Conferința internațională „Instituțiile în serviciul națiunii." 160 ani Academia Română și 165 ani ASTRA

Deschiderea conferinței internaționale „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”
 
Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA și Biblioteca Judeteana "Ovid Densusianu" Hunedoara - Deva, organizează, în perioada 11–12 iunie 2026, Conferința Internațională „Instituțiile în serviciul națiunii. 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 165 de ani de la înființarea ASTREI”.
 
Manifestarea reunește cercetători, cadre didactice universitare și specialiști din țară și din străinătate, într-un cadru de reflecție dedicat rolului instituțiilor culturale, academice, educaționale și asociative în afirmarea identității naționale, în consolidarea vieții intelectuale românești și în dezvoltarea solidarităților culturale moderne.
 
Cuvântul de deschidere al acad. Ioan Bolovan, Director al Institutului de Istorie „George Barițiu“ din Cluj-Napoca al Academiei Române, Președinte al comisiei mixte de istorie româno-maghiară.

Din tainele meșteșugurilor străbune: Șezătoare la Mihai Viteazu, județul Botoșani

Șezătoarea - activitate culturală organizată în satul Mihai Viteazu, Comuna Ungureni, Botoșani, acasă la meșterul popular Aurica Cojocariu – tezaur uman viu - primul invitat la dialog, cea care ne spune povestea meșteșugurilor pe care le practică, meșteșuguri suprinse în momentele Șezătorii din ziua de sâmbătă, 6 iunie 2026.
În Șezătoare au fost oaspeți atât din ținutul Botoșaniului, din Iași, cât și din satul Probotești – Ucraina, știut fiind faptul că satul Mihai Viteazu a fost întemiat în anul 1940 de către refugiați din satul Probotești, Ținutul Herța, ținut anexat de Uniunea Sovietică.
Unii oaspeți au fost din comuna Avrămeni, județul Botoșani, fiind vorba despre Litizia Cobîlă și Cătălina Slabu, gospodine care ne povestesc despre meșteșugurile pe care le-au prezentat în Șezătoarea de zilele trecute, povestindu-ne despre dragostea pentru tradițiile neamului nostru, tradiții moștenite de la străbuni.
Un alt interlocutor al relatării de astăzi este doamna profesor de limba și literatura română, meșter popular, Maria Zoițanu, cea care ne vorbește despre invitații în Șezătoarea de zilele trecute, cu accent pe faptul că principalul obiectiv al activității culturale a fost acela de a arăta tinerei generațiii din tainele meșteșugurilor. Doamna Maria Zoițanu are cuvinte de apreciere pentru meșterul popular Aurica Cojocariu, dar ne împărtășește și câteva experiențe trăite - în ultimii ani - pe exuberantul tărâm al culturii noastre populare.   
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Când dorul devine cuvânt și cuvântul devine cântec

Evenimentul - Dor de acasă: Între Cuvânt, Tradiție și Cântec, acțiune culturală desfășurată în ziua de vineri 15 mai 2026, la Chișinău, în incinta Biblotecii „Târgoviște”, filială a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.
Evenimentul a fost organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei, marcată în fiecare an la 15 mai, zi instituită oficial de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în anul 1993.
Concret, astăzi, în relatarea noastră, întâi de toate stăm de vorbă cu Liliana Juc, șefa Bibliotecii „Târgoviște” din Chișinău, pentru ca, mai apoi, până la final, să invităm la dialog pe interpreta de muzică populară Oxana Mardari, profesor de canto popular și de vioară la Școala de Muzică „Eugen Doga” din Chișinău.
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Muntenia – câmpia unde puterea s-a negociat cu imperiile

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
 
Bibliografie selectivă
Encyclopaedia Britannica – „Walachia”Pentru cadrul general al Țării Românești / Valahiei, pentru relația cu Imperiul Otoman și pentru începuturile suzeranității otomane asupra principatului. Britannica notează că Mircea cel Bătrân plătea tribut otomanilor încă din 1391, iar în 1417 a recunoscut suzeranitatea turcească.
Enciclopedia României – materiale despre Țara Românească și MunteniaPentru delimitarea istorică a Țării Românești, pentru rolul Munteniei ca parte răsăriteană a vechiului principat și pentru cadrul general al regiunii în istoria românilor.
Encyclopaedia Britannica – „Règlement Organique”Pentru consecințele mișcării de la 1821, pentru sfârșitul regimului fanariot și pentru începutul etapei de reorganizare politică a Moldovei și Țării Românești sub influență rusă.
Enciclopedia României – „Anul 1821”Pentru reperele legate de Tudor Vladimirescu, sfârșitul regimului fanariot și contextul politic al Țării Românești în anul 1821.
Radio România Internațional – „Fanarioți și mode în spațiul românesc”Pentru nuanțarea epocii fanariote: nu doar fiscalitate grea, corupție și dependență politică, ci și circulație culturală, influențe urbane și rolul fanarioților ca agenți ai unor schimbări de mentalitate și stil.
Biblioteca Digitală – documente privind Revoluția de la 1821Pentru sursele documentare referitoare la Tudor Vladimirescu, Eteria, boieri, corespondență diplomatică și raporturile complexe dintre mișcarea de la 1821, Imperiul Otoman și lumea fanariotă.
HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite”Pentru momentul în care Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și pentru constituirea centrului politic modern al statului român.
Historia – „Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie”Pentru contextul Unirii Principatelor, formarea primului guvern unic și reunirea camerelor legiuitoare la București în 1862.
Jurnalul Național – „București, capitală de 150 de ani”Pentru data de 24 ianuarie 1862 ca moment oficial al transformării Bucureștiului în capitală a Principatelor Unite Române.
Encyclopaedia Britannica – materiale despre București și România modernăPentru contextul occidentalizării Bucureștiului, al modernizării urbane și al reputației de oraș cu aspirații europene, asociat mai târziu cu imaginea „Micului Paris”.
Lucrări de fundal recomandate
Constantin C. Giurescu – Istoria românilor / lucrări despre Țara RomâneascăReper pentru istoria politică a Țării Românești, pentru domnii, instituții, relațiile cu Imperiul Otoman și formarea centrelor de putere.
Dinu C. Giurescu – lucrări de sinteză despre istoria românilorUtil pentru evoluția Țării Românești de la principat medieval la parte a statului român modern.
Nicolae Iorga – lucrări despre Bizanț după Bizanț, fanarioți și civilizația românească vecheImportant pentru înțelegerea lumii post-bizantine, a influențelor grecești, a Fanarului și a relației dintre Țările Române și spațiul sud-est european.
Neagu Djuvara – lucrări despre civilizația română între Orient și OccidentUtil pentru lectura de ansamblu a Munteniei și Bucureștiului ca spațiu de tranziție între influențe orientale, balcanice și occidentale.
Andrei Oțetea – lucrări despre Tudor Vladimirescu și mișcarea de la 1821Reper pentru înțelegerea momentului 1821 ca ruptură politică majoră și ca sfârșit al regimului fanariot.
Șerban Papacostea – lucrări despre statalitatea medievală românească și raporturile cu marile puteriUtil pentru interpretarea Țării Românești în contextul presiunilor otomane, maghiare și regionale.
Radu R. Rosetti – lucrări despre organizarea militară și politică a Țării RomâneștiRelevant pentru contextul puterii domnești, al boierimii și al rolului militar în vechea Țară Românească.
Constantin C. Giurescu – Istoria BucureștilorFoarte utilă pentru trecerea de la geografia politică a Munteniei la afirmarea Bucureștiului ca centru de comandă.
George Potra – Din Bucureștii de altădată și lucrări despre hanurile bucureștenePentru Bucureștiul vechi, târguri, hanuri, mahalale, circulație comercială și atmosfera urbană dinaintea modernizării complete.
Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și despre viața urbană bucureșteanăUtil pentru partea de istorie socială: mahalale, obiceiuri, viață cotidiană, raportul dintre orașul oficial și orașul profund.
Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866Reper solid pentru transformările principatelor române, pentru contextul fanariot, Regulamentele Organice, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor și începuturile statului român modern.
Lucian Boia – lucrări despre mit, identitate și istorie româneascăUtil pentru nuanțarea formulelor despre Muntenia, București, modernizare, centralism și imaginarul politic românesc.
 

Premiul pentru interviuri la concursul MICII MARI JURNALIȘTI, Reșița 2026

Eleva DARIA-MARIA DUDAȘ-VASILE, cls. a X-a, Colegiul Național "Traian Lalescu" din Reșița, prof.coord. Adriana DUDAȘ-VASILE, a câștigat la secțiunea intervuri în cadrul celei  de-a IV-a ediții a Concursului „Micii mari jurnalişti”,  „Oameni și locuri″ -  reportaje - „DORU DINU GLĂVAN” (07.06.1946-31.10.2021) și interviuri - „OANA CENAN GLĂVAN” (17.07.1973- 07.11.2023).

Inteligența Artificială și drepturile de autor

UNESCO abordează intersecția dintre Inteligența Artificială (IA) și drepturile de autor prin prisma eticii, a drepturilor omului și a protecției diversității culturale. Organizația susține că drepturile creatorilor umani trebuie să rămână în centrul dezvoltării tehnologice.
 
La nivel internațional și european, inclusiv în România, legislația privind drepturile de autor dictează că doar creațiile realizate de oameni pot beneficia de protecție. Conținutul generat exclusiv de IA nu deține drepturi de autor.
 
Interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu în cadrul programului UNESCO 70 România.