Radio UZPR

„Caligrafic. Amprente cursive”, ediția a II-a

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești prezintă expoziția temporară „Caligrafic. Amprente cursive”, ediția a II-a. Scopul expoziției este de a readuce în atenția publicului larg Caligrafia - arta de a scrie frumos de mână. Scrisul de mână este considerat unul dintre cele mai importante moduri de comunicare, însă în acest secol XXI când lumea este guvernată de tehnică, scrisul de mână rezistă cu greu evoluției tehnologiei digitale.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru RRC.

Istoria Presei Transilvane - episodul I

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă:
Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj Instituția-cheie pentru Transilvania.  colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)  fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”  cataloage și inventare verificabile sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori. Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice  colecții microfilmate  cataloage bibliografice  bibliografii istorice oficiale Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj Colecții digitale și fizice relevante pentru:  presa clujeană  presa maghiară ardeleană  publicații interbelice Biblioteca ASTRA Sibiu Extrem de importantă pentru:  presa sibiană  presa confesională  publicații românești din secolul XIX Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei. 2 Arhive istorice Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba) Aici pot fi verificate:  autorizații de apariție  dosare de cenzură  registre administrative  corespondență editorială Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism). 3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate) Nicolae Iorga – Istoria presei românești Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic. Dicționarul presei românești (Academia Română) Instrument modern, foarte util pentru:  date exacte  perioade de apariție  orientare politică Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj Studii academice despre:  presa românească din Transilvania  1848 în presă  presa și mișcarea națională Sursă solidă pentru interpretare istorică. 4 Colecții digitalizate (verificabile online) Arcanum Digitheca Important pentru:  presa maghiară din Transilvania  colecții integrale digitalizate  verificarea articolelor originale Foarte util pentru comparații multilingvistice. Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională Unele colecții transilvănene sunt scanate aici. Europeana / WorldCat Pentru verificarea datelor de catalog internațional. 5 Presa confesională (surse esențiale) Transilvania are un ADN confesional puternic. Trebuie consultate:  Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)  fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)  presa bisericească (ex. „Telegraful Român”) Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă. 6 Perioada comunistă (1948–1989) Pentru această etapă:  Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)  Arhivele județene  colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.) Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și trebuie documentată. 7 Perioada post-1989 și transformarea digitală Surse:  Monitorul Oficial (pentru înregistrări)  date ONRC pentru societăți editoriale  arhive online ale publicațiilor  interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

Membrii UZPR din Serbia la Chișinău (I)

Pe data de 5 iunie 2026, în cadrul lansării cărții de interviuri „Reflecții eterne în oglinda timpului" de poeta și jurnalista Mariana Stratulat, Serbia, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" pentru prima dată s-au întâlnit la Chișinău membrii UZPR filiala Serbia cu filiala Chișinău. Deși o colaborare prin reviste, antologii, se stabiliseră și prin dialogul virtual cu protagonista evenimentului și cu profesorul universitar Virginia Popoviç, Universitatea Novi Sad. Moderatorul evenimentului: profesorul Cătălin Negoiță, Galați. Președinta Filialei Chișinău Victoria Fonari a menționat de oportunitatea noilor punți culturale, jurnalistice și științifice.
Interviu realizat de jurnalistul și scriitorul Andrei Viziru, membru al UZPR, Chișinău.

Volumul „SOARE” de Vasile Lupașc

O carte despre copilăria fără Wi-Fi, dar cu conexiuni pe viață!
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu istoricul și scriitorul Vasile Lupașc.
Material difuzat în emisiunea Cu...minte de weekend, Radio România Cultural.

Gabriel Dinu și cupa pentru West Side Flower Fest 2026

Gabriel Dinu este artistul în metal care are expuse lucrări la Muzeul Sculpturilor din Fiare Vechi, din Parcul Drumul Taberei din București. Tot el este cel care a creat cupa de aproape nouă kilograme care va fi înmânată câștigătorilor concursului WSFF la care s-au înscris 14 echipe de studenți peisagiști de la șapte facultăti din țară.
Cum a început povestea ne spune chiar ”artistul din garaj” cum i se mai spune.
 
Interviu realizat de Andrada Cojocaru, președinte UZPR Dolj.
 

Muntenia – câmpia unde puterea s-a negociat cu imperiile

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
 
Bibliografie selectivă
Encyclopaedia Britannica – „Walachia”Pentru cadrul general al Țării Românești / Valahiei, pentru relația cu Imperiul Otoman și pentru începuturile suzeranității otomane asupra principatului. Britannica notează că Mircea cel Bătrân plătea tribut otomanilor încă din 1391, iar în 1417 a recunoscut suzeranitatea turcească.
Enciclopedia României – materiale despre Țara Românească și MunteniaPentru delimitarea istorică a Țării Românești, pentru rolul Munteniei ca parte răsăriteană a vechiului principat și pentru cadrul general al regiunii în istoria românilor.
Encyclopaedia Britannica – „Règlement Organique”Pentru consecințele mișcării de la 1821, pentru sfârșitul regimului fanariot și pentru începutul etapei de reorganizare politică a Moldovei și Țării Românești sub influență rusă.
Enciclopedia României – „Anul 1821”Pentru reperele legate de Tudor Vladimirescu, sfârșitul regimului fanariot și contextul politic al Țării Românești în anul 1821.
Radio România Internațional – „Fanarioți și mode în spațiul românesc”Pentru nuanțarea epocii fanariote: nu doar fiscalitate grea, corupție și dependență politică, ci și circulație culturală, influențe urbane și rolul fanarioților ca agenți ai unor schimbări de mentalitate și stil.
Biblioteca Digitală – documente privind Revoluția de la 1821Pentru sursele documentare referitoare la Tudor Vladimirescu, Eteria, boieri, corespondență diplomatică și raporturile complexe dintre mișcarea de la 1821, Imperiul Otoman și lumea fanariotă.
HotNews – „Cum se naște o capitală: 24 ianuarie 1862, ziua în care București devine capitala Principatelor Unite”Pentru momentul în care Bucureștiul devine capitala Principatelor Unite, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și pentru constituirea centrului politic modern al statului român.
Historia – „Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie”Pentru contextul Unirii Principatelor, formarea primului guvern unic și reunirea camerelor legiuitoare la București în 1862.
Jurnalul Național – „București, capitală de 150 de ani”Pentru data de 24 ianuarie 1862 ca moment oficial al transformării Bucureștiului în capitală a Principatelor Unite Române.
Encyclopaedia Britannica – materiale despre București și România modernăPentru contextul occidentalizării Bucureștiului, al modernizării urbane și al reputației de oraș cu aspirații europene, asociat mai târziu cu imaginea „Micului Paris”.
Lucrări de fundal recomandate
Constantin C. Giurescu – Istoria românilor / lucrări despre Țara RomâneascăReper pentru istoria politică a Țării Românești, pentru domnii, instituții, relațiile cu Imperiul Otoman și formarea centrelor de putere.
Dinu C. Giurescu – lucrări de sinteză despre istoria românilorUtil pentru evoluția Țării Românești de la principat medieval la parte a statului român modern.
Nicolae Iorga – lucrări despre Bizanț după Bizanț, fanarioți și civilizația românească vecheImportant pentru înțelegerea lumii post-bizantine, a influențelor grecești, a Fanarului și a relației dintre Țările Române și spațiul sud-est european.
Neagu Djuvara – lucrări despre civilizația română între Orient și OccidentUtil pentru lectura de ansamblu a Munteniei și Bucureștiului ca spațiu de tranziție între influențe orientale, balcanice și occidentale.
Andrei Oțetea – lucrări despre Tudor Vladimirescu și mișcarea de la 1821Reper pentru înțelegerea momentului 1821 ca ruptură politică majoră și ca sfârșit al regimului fanariot.
Șerban Papacostea – lucrări despre statalitatea medievală românească și raporturile cu marile puteriUtil pentru interpretarea Țării Românești în contextul presiunilor otomane, maghiare și regionale.
Radu R. Rosetti – lucrări despre organizarea militară și politică a Țării RomâneștiRelevant pentru contextul puterii domnești, al boierimii și al rolului militar în vechea Țară Românească.
Constantin C. Giurescu – Istoria BucureștilorFoarte utilă pentru trecerea de la geografia politică a Munteniei la afirmarea Bucureștiului ca centru de comandă.
George Potra – Din Bucureștii de altădată și lucrări despre hanurile bucureștenePentru Bucureștiul vechi, târguri, hanuri, mahalale, circulație comercială și atmosfera urbană dinaintea modernizării complete.
Adrian Majuru – lucrări despre Bucureștiul mahalalelor și despre viața urbană bucureșteanăUtil pentru partea de istorie socială: mahalale, obiceiuri, viață cotidiană, raportul dintre orașul oficial și orașul profund.
Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866Reper solid pentru transformările principatelor române, pentru contextul fanariot, Regulamentele Organice, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor și începuturile statului român modern.
Lucian Boia – lucrări despre mit, identitate și istorie româneascăUtil pentru nuanțarea formulelor despre Muntenia, București, modernizare, centralism și imaginarul politic românesc.
 

Realități istorice – de ieri și de astăzi – prin vocea istoricului Anatol Petrencu

Vă invităm să urmăriți un dialog cu domnul profesor universtar, doctor habilitat în Științe Istorice, Anatol Petrencu de la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”. Temele despre care ne vorbește domnul profesor sunt în strânsă legătură cu trecutul și prezentul românilor din Republica Moldova. Situația actuală din Europa, o altă temă a dialogului.
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași, în exclusivitate pentru Radio UZPR..
FOTO: Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (Facebook)

Ediția Jubiliară a Salonului Național „Mihai Eminescu”

Joi, 4 iunie 2026, la ora 15.00, la Palatul Parlamentului, sala „Constantin Brâncuși”, din strada Izvor nr 2-4, va avea loc Ediția Jubiliară a Salonului Național „Mihai Eminescu”.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu actrița și scriitoarea Claudia Motea, ambasador UZPR.
Urnează: Dialoguri Eminesciene (în jurul datei de 18 iunie) și EMINUL MEU IUBIT – Spectacol multimedia cu Claudia Motea, luni, 22 iunie 2026, ora 20:30, Teatrul Național din București – Sala Atelier , bilete la adresa https://www.bilet.ro/en/event/eminul-meu-iubit-16172-57709

Din inima tradiției: cuvânt, cânt și dor... cu scriitor Marcela Șeptelici

Evenimentul - Dor de acasă: Între Cuvânt, Tradiție și Cântec, acțiune culturală desfășurată în ziua de vineri 15 mai 2026, începând cu ora 15, la Chișinău, în incinta Biblotecii „Târgoviște”, filială a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.
Activitatea culturală a fost organizată cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei, marcată în fiecare an la 15 mai, zi instituită oficial de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în anul 1993.
În programul acțiunii culturale - Dor de acasă: Între Cuvânt, Tradiție și Cântec, am asistat la prezentarea volumului de versuri Semințele iubirii, de Marcela Șeptelici, volum care a văzut lumina tiparului la Tipografia Centrală din Chișinău în anul 2025; design al volumului: Veaceslav Popovschi; coperta, grafică: Iurie Brașoveanu; picturi în ulei: Simion Șeptelici, soțul autoarei. Imediat după încheierea acțiunii culturale am stat de vorbă cu autoarea volumului, cea care ne vorbește despre eveniment și bucuria creată de programul acestuia; interlocutorul nostru se arată plăcut impresionat de elevii Școlii de Muzică „Eugen Doga”, cei care au avut un program de excepție; mai aflăm de la doamna Marcela Șeptelici și povestea cărții Semințele iubirii, carte din care ne și recită două poeme.
Titlul activității culturalte de zilele trecute - Dor de acasă – a creat emoții, trăiri aparte; mai aflăm momentul, contextul când s-a apucat de scris interlocutorul nostru.
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

NADIA COMĂNECI dă startul Crosului Național „Ziua Olimpică” de la București!

Pe 6 iunie 2026, mii de iubitori ai sportului sunt așteptați în Piața Arcul de Triumf să ia startul la Crosul Național „Ziua Olimpică” organizat de Comitetul Olimpic și Sportiv Român, prin Academia Olimpică Română, în cadrul „Anului Nadia Comăneci”. În premieră, înscrierile la tradiționalul eveniment, aflat la cea de-a XXXIX-a ediție, vor avea loc online.
Pe 06.06.2026, inima Bucureștiului va fi transformată într-o celebrare a spiritului olimpic, urmând a deveni locul de întâlnire a mii de copii, tineri, campioni și familii, sub semnul valorilor olimpice – excelență, prietenie, respect, fair play.
Toți cei care vor dori să participe la această sărbătoare se vor putea înscrie accesând platforma: cros
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Simona Amânar Tabără, Director al Academiei Olimpice Române.

OLIMPIADA BD la BRUXELLES

În paralel cu Gala Nadia de la București vineri după amiază, 20 de lucrări selecționate din cele câștigătoare la Olimpiada BD 2026, au fost vernisate într-o expozție în capitala benzilor desenate! L'Ancienne de Saint-Gilles (ASG) este un club istoric belgian de gimnastică, situat pe Rue du Métal 40 în Saint-Gilles, Bruxelles. Fondat în 1878, acesta oferă gimnastică pentru toate vârstele și nivelurile de calificare, inclusiv gimnastică artistică feminină (GAF) un club extrem de activ cu echipe competitive, de peste 140 de ani.
La vernisaj au luat cuvântul Ambasador. E.S. Andreea PĂSTÂRNAC, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Regatul Belgiei, Corina Panaitopol, Directorul Institutului Cultural Român (ICR) de la Bruxelles și Jean Spinette, Primarul Comunei Saint Gilles.
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Xenia Duculescu, consilier la primaria din Saint-Gilles, Bruxelles.
Material difuzat în emisiunea Cu...minte de weekend, RadioRomânia Cultural.

Conferința Națională T.I.A.B. (Teologie. Istorie. Arhivistică. Biblioteconomie), ediția I, Mănăstirea Comana

Conferința a fost organizată în parteneriat cu Episcopia Giurgiului și cu Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (C.R.L.R.), și Editura Eikon din București. Partenerii media ai evenimentului au fost: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Lumina Cuvântului și Cult Cultura.
Repotaj realizat de Cornelius Florin Stoica (www.youtube.com/@luminacuvantului)

Transilvania – geografia unei conviețuiri negociate

Până și numele spune ceva esențial despre acest spațiu. Transilvania vine din latinul Transsilvania și înseamnă „dincolo de pădure”, semn că regiunea era privită, dinspre Câmpia Panonică, drept un teritoriu aflat dincolo de marile întinderi împădurite. Numele nu este doar geografie. Este și perspectivă istorică: un spațiu văzut din afară, trecut prin filtrul puterii care îl administra, îl apăra, îl coloniza, îl revendica sau îl reorganiza.
Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă
Encyclopaedia Britannica – „Transylvania”Pentru cadrul general al regiunii, pentru originea numelui — „dincolo de pădure” —, pentru apartenența la Regatul Ungariei, pentru autonomia principatului sub influență otomană și pentru intrarea Transilvaniei sub dominație habsburgică la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Encyclopaedia Britannica – „Transylvanian Saxons”Pentru coloniștii germani așezați în Transilvania medievală, pentru rolul sașilor în sistemul feudal transilvan și pentru statutul lor ca una dintre cele trei „națiuni” ale ordinii privilegiate din provincie.
Encyclopaedia Britannica – „Szekler”Pentru secui, așezarea lor în estul Transilvaniei, în zona văilor superioare ale Mureșului și Oltului, și pentru rolul lor de comunitate de frontieră cu identitate distinctă.
Enciclopedia României – „Unio trium nationum”Pentru înțelegerea sistemului politic al celor trei națiuni privilegiate — nobilimea maghiară, sașii și secuii — și pentru excluderea românilor din formula politică a stărilor privilegiate.
UNESCO World Heritage Centre – „Villages with Fortified Churches in Transylvania”Pentru satele transilvănene cu biserici fortificate, pentru rolul comunităților săsești și pentru peisajul cultural al sudului Transilvaniei, conservat din Evul Mediu târziu.
Encyclopaedia Britannica – „Transylvania / Summary”Pentru statutul Transilvaniei ca principat autonom în contextul împărțirii Ungariei între Habsburgi și otomani și pentru trecerea ei sub control habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Materiale de referință privind Edictul / Dieta de la Turda, 1568Pentru momentul de toleranță confesională de la Turda, recunoscut ca reper timpuriu al libertății religioase în Europa, dar care trebuie înțeles în limitele epocii sale și nu confundat cu egalitatea democratică modernă.
Muzeul Național al Literaturii Române – „Școala Ardeleană”Pentru reprezentanții Școlii Ardelene — Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu — și pentru rolul acestei mișcări în emanciparea culturală și politică a românilor transilvăneni.
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” – Școala Ardeleană, ediție criticăPentru textele și contextul intelectual al Școlii Ardelene, văzută ca mișcare de iluminism, argument istoric și program de recunoaștere culturală.
Encyclopaedia Britannica – „Hungary: Royal Hungary and the rise of Transylvania” / „The period of partition”Pentru contextul destrămării Regatului Ungariei medievale, pentru ascensiunea principatului Transilvaniei și pentru echilibrul dintre Habsburgi, otomani și elitele locale.
Lucrări de fundal recomandate
David Prodan – Supplex Libellus ValachorumLucrare fundamentală pentru înțelegerea revendicărilor românilor transilvăneni și a luptei pentru recunoaștere politică și națională în secolul al XVIII-lea.
David Prodan – lucrări despre iobăgie și istoria socială a TransilvanieiFoarte utile pentru înțelegerea raporturilor sociale, a statutului românilor și a tensiunilor dintre privilegii, confesiune și apartenență politică.
Ioan-Aurel Pop – lucrări despre istoria Transilvaniei medievaleReper pentru formarea structurilor politice transilvănene, raporturile dintre români, maghiari, sași și secui și locul Transilvaniei în istoria Europei Centrale.
Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866Important pentru epoca modernă, pentru revendicările românilor ardeleni, pentru influența iluminismului și pentru raportul dintre Transilvania habsburgică și ideea națională românească.
Lucian Boia – lucrări despre istorie, mit și identitate româneascăUtil pentru evitarea unei lecturi simplificatoare sau strict romantice a Transilvaniei și pentru analiza memoriilor concurente.
Nicolae Iorga – lucrări despre istoria românilor și TransilvaniaReper clasic pentru perspectiva românească asupra istoriei transilvănene, asupra culturii și asupra rolului provinciei în formarea conștiinței naționale.
Șerban Papacostea – lucrări despre statalitate medievală și raporturi de putere în spațiul românescUtile pentru înțelegerea Transilvaniei ca spațiu prins între Regatul Ungariei, lumea central-europeană, principate și presiuni imperiale.
Konrad Gündisch – lucrări despre sașii transilvăneniRecomandat pentru istoria comunității săsești, a orașelor, breslelor, instituțiilor și patrimoniului urban transilvănean.
Harald Roth – lucrări despre istoria sașilor și a TransilvanieiUtil pentru înțelegerea contribuției germane la urbanitatea, educația și memoria instituțională a Transilvaniei.
László Makkai / András Mócsy / lucrări academice maghiare despre Transilvania medievalăRelevante pentru perspectiva istoriografică maghiară asupra Transilvaniei, asupra Regatului Ungariei medievale și asupra structurilor privilegiate ale provinciei.
Lucian Blaga – scrieri filosofice și memorialistice despre spațiul ardeleanNu ca sursă istorică strictă, ci ca reper cultural pentru felul în care Ardealul a fost transformat într-o categorie de sensibilitate, spirit și memorie.
George Barițiu – publicistică și scrieri istoriceRelevant pentru secolul al XIX-lea transilvănean, pentru presa românească din Ardeal și pentru revendicările culturale și politice ale românilor.

Festivalul Internațional de Poezie „ Grigore Vieru” la a XVIII-a ediție

Anul acesta Festivalul Internațional de Poezie „ Grigore Vieru”, ajuns la a  XVIII-a ediție, s-a desfășurat pe 21 și 22 mai la Chișinău și Ungheni, Republica Moldova, reunind scriitori, critici literari, jurnaliști, traducători, cercetători, profesori, elevi și iubitori ai literaturii și muzicii din Republica Moldova  și România. Dedicată  memoriei poetului Grigore Vieru , manifestarea culturală își propune să evidențieze rolul poeziei în păstrarea identității culturale și a limbii române. Festivalul s-a încheiat vineri, 22 mai la Ungheni cu spectacolul „Autografe pe cer și suflet”.
Jurnalistul și scriitorul Andrei VIZIRU, membru UZPR, filiala Chișinău, autorul unei cărți cu asemenea titlu ca și genericul spectacolului, a fost prezent la acest eveniment și ne propune un interviu cu unul din organizatorii festivalului de la Iași, scriitorul și editorul Daniel Corbu.                                

Simona Mirela MICULESCU - Zilele UNESCO în Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București

POLITEHNICA București și Catedra UNESCO „Inginerie pentru societate”, în parteneriat cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, organizează în perioada 26-27 mai 2026 “Zilele UNESCO în Universitatea POLITEHNICA București”.
Evenimentul, dedicat aniversării a 70 de ani de prezență a României în UNESCO, se va desfășura în campusul universității, Clădirea Rectorat-Sala Senatului, în format mixt – cu prezență fizică și participare online – și are ca tematică principală educația în era digitalizării.
La deschiderea evenimentului a participat d-na Simona Mirela MICULESCU, Ambasador extraordinar și plenipotențiar, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO.
Înregistrare realizată de Sava Alesia-Maria; SNSPA, Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană.
Sursa CNR UNESCO.

Sebastian Balaj, premiul 1 canto la Festivalul internațional "Ionel Perlea" 2026

Gala Finală a Concursului Internațional de Canto din cadrul Festivalului Internațional Ionel Perlea, ediția XXXV-a, desfășurată duminică, 24 mai, la Slobozia, a adus pe scena Sălii Europa a Consiliului Județean unele dintre cele mai promițătoare voci lirice ale noii generații.
Marele câștigător al ediției aniversare a fost baritonul Sebastian Balaj, în vârstă de 29 de ani, care a obținut Trofeul „Ionel Perlea” și Premiul I, oferite de vicepreședintele Consiliului Județean Ialomița, Mihai Neacșu. (obiectiv.net)
Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin.