Radio UZPR

La Iași, în perioada 26 – 28 Iunie 2026, în Parcul Copou, sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași s-a desfășurat Festivalul de Fanfare, eveniment aflat la ediția a VII-a.
În ziua de dumincă, 28 iunie 2026, începând cu ora 11, pe scena special amenajată din Parcul Copou, am asistat la un frumos concert de muzică de fanfară susținut de către Fanfara „Șhukar” din satul Zece Prăjini, comuna Dagâța, județul Iași.
Nici că am stat pe gânduri și am invitat la dialog pe: David Panțîru, membru al fanfarei; doamna Elena Motaș, reprezentantul pentru problemele romilor în Instituția Prefectului Județului Iași, sora coordonatorilor fanfarei și pe domnul Costică Panțîru, coordonatorul Fanfarei Zece Prăjini „Shukar”, cei care ne spun povestea fanfarei.
Festivalul a fost organizat de către reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași.
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă:
Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj Instituția-cheie pentru Transilvania.  colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)  fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”  cataloage și inventare verificabile sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori. Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice  colecții microfilmate  cataloage bibliografice  bibliografii istorice oficiale Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj Colecții digitale și fizice relevante pentru:  presa clujeană  presa maghiară ardeleană  publicații interbelice Biblioteca ASTRA Sibiu Extrem de importantă pentru:  presa sibiană  presa confesională  publicații românești din secolul XIX Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei. 2 Arhive istorice Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba) Aici pot fi verificate:  autorizații de apariție  dosare de cenzură  registre administrative  corespondență editorială Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism). 3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate) Nicolae Iorga – Istoria presei românești Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic. Dicționarul presei românești (Academia Română) Instrument modern, foarte util pentru:  date exacte  perioade de apariție  orientare politică Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj Studii academice despre:  presa românească din Transilvania  1848 în presă  presa și mișcarea națională Sursă solidă pentru interpretare istorică. 4 Colecții digitalizate (verificabile online) Arcanum Digitheca Important pentru:  presa maghiară din Transilvania  colecții integrale digitalizate  verificarea articolelor originale Foarte util pentru comparații multilingvistice. Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională Unele colecții transilvănene sunt scanate aici. Europeana / WorldCat Pentru verificarea datelor de catalog internațional. 5 Presa confesională (surse esențiale) Transilvania are un ADN confesional puternic. Trebuie consultate:  Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)  fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)  presa bisericească (ex. „Telegraful Român”) Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă. 6 Perioada comunistă (1948–1989) Pentru această etapă:  Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)  Arhivele județene  colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.) Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și trebuie documentată. 7 Perioada post-1989 și transformarea digitală Surse:  Monitorul Oficial (pentru înregistrări)  date ONRC pentru societăți editoriale  arhive online ale publicațiilor  interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

În cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău", dedicat 590 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului, pe data de 18 iulie, în Scuarul Catedralei, a avut loc lansarea cărții „Jurnalul din muzeu: detectivii din Chișinău" de Victoria Fonari.
Despre atmosfera evenimentului, cititori și personajele cărții a intervievat Mircea Chiochină, filiala Chișinău, UZPR.

Dialog cu artistul plastic ieșean Mihai Coțovanu,  realizat – anul acesta – la 27 martie, zi importantă pentru istoria românilor, știut fiind faptul că la 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a votat Unirea Basarabiei cu România, acesta fiind primul pas decisiv pentru formarea României Mari.
Interviul a fost realizat acasă la interlocutorul nostru, în liniștea creațiilor sale, tablouri în care este suprinsă lumea de altădată cu trăirile ei; mama și gândul la aceasta, o altă temă prezentată în lucrările lui Mihai Coțovanu și despre care astăzi aflăm mai multe amănunte.
Iașul de ieri și Iașul de astăzi, alte teme suprinse în creațiile interlocutorului nostru; istoria românilor, atât cu lumini și umbre, cât și cu personajele care au creat o țară, alt subiect al relatării noatsre.
Scriitorii care ne-au lăsat o zestre editorială aparte, zestre care-și trage seva din sufletul poporului, o altă temă despre care ne povestește artisul plastic Mihai Coțovanu.
În pânzele invitatului nostru este suprinsă tradiția populară cu meșteșugurile pe care le-au practicat și, pe alocuri, le mai practică locuitorii din aceste ținuturi.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Primăria Bucureşti editează lunar un „Buletin statistic” propriu, începând din ianuarie 1894, continuând cu unele scurte întreruperi până în august 1917, perioadă pentru care buletinul este bibliografiat în primul şi în al doilea tom din bibliografia naţională „Publicaţiile periodice româneşti”, şi se află în depozitele Bibliotecii Academiei Române, unde aşteaptă să fie consultat în format fizic – nefiind încă inclus pe lista periodicelor în curs de scanare pentru afişare online.
Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Eugen Costache, restaurator de grafică la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.

În perioada, 26 – 28 iunie 2026, în Parcul Copou din Iași, s-a desfășurat Festivalul de Fanfare, eveniment aflat la ediția a VII-a.
Concret, fanfarele au fost în centrul atenției în zilele de vineri, sâmbătă și duminică. Vineri și sâmbătă acestea și-au etalat repertoriul începând cu ora 17 și 30 de minute, iar duminică începând cu ora 11.
În ziua de dumincă, 28 iunie 2026, începând cu ora 11, pe scena special amenajată din Parcul Copou, am asistat la un frumos concert de muzică de fanfară susținut de către Fanfara „Frații Lucan” din Chetriș, comuna Dolhești, județul Iași.
Înainte ca membrii acesteia să pășească spre scenă, am invitat la dialog pe tânărul Ovidiu Lucan și pe tatăl său - Constantin Lucan - coordonatorul Fanfarei „Frații Lucan”.
Festivalul a fost organizat de către reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași.
 
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Relatăm de la o frumoasă Șezătoare, activitate culturală organizată în satul Mihai Viteazu, Comuna Ungureni, Botoșani, acasă la meșterul popular Aurica Cojocariu – tezaur uman viu - primul invitat la dialog, cea care ne spune povestea meșteșugurilor pe care le practică, meșteșuguri suprinse în momentele activității din ziua de sâmbătă, 6 iunie 2026, de Odovania praznicului Pogorârii Sfântului Duh.În Șezătoare au fost și oaspeți atât din ținutul Botoșaniului, din Iași, cât și din satul Probotești – Ucraina, știut fiind faptul că satul Mihai Viteazu a fost întemiat de către gospodari veniți - în două mari călătorii - din satul Probotești, Ținutul Herța, ținut anexat de Uniunea Sovietică.
Unii oaspeți au fost din comuna Adășeni, județul Botoșani, fiind vorba despre doamna profesor Camelia Matei, cea care ne povestește despre meșteșugul etalat în Șezătoarea de zilele trecute, dar ne prezintă și dragostea pentru Istoria Românilor.
Un alt interlocutor al relatării noastre este doamna profesor de limba și literatura română Tatiana Tutunaru din Probotești, cea care ne spune povestea românilor din cele două sate – Probotești și Mihai Viteazu – poveste cu lumini și umbre, având presărată în firul vieții atât dragostea pentru limba română, cât și dragostea pentru cultura populară.
Și pentru că am amintit că în Șezătoarea de zilele trecute din satul Mihai Viteazu, comuna Ungureni, Botoșani, au fost oapeți din târgul Iașului, aproape de finalul relatării, invităm la dialog pe meșterul popular Luminița Tudose, cea care ne spune că șezătoarea este „o mare bucurie, constituind o adevărată sărbătoare” pentru fiecare dintre cei prezenți.
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

La Iași, în incinta Cercului Militar din Dealul Copoului, s-a desfășurat vernisajul expoziției de pictură „Trecerea timpului”. Expoziția este semnată de către pictorul ieșean Anca Corduneanu. A fost prezentată de către criticul de artă Codrin Dinu Vasiliu.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Serial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Bibliografie selectivă:
Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj Instituția-cheie pentru Transilvania.  colecții de periodice vechi transilvănene (românești, maghiare, germane)  fonduri „Gazeta de Transilvania”, „Tribuna”, „Telegraful Român”  cataloage și inventare verificabile sursă primară pentru verificarea datelor de apariție, periodicitate, redactori. Biblioteca Națională a României – Colecții Periodice  colecții microfilmate  cataloage bibliografice  bibliografii istorice oficiale Este importantă pentru confirmarea duratei de apariție și a continuității titlurilor. Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj Colecții digitale și fizice relevante pentru:  presa clujeană  presa maghiară ardeleană  publicații interbelice Biblioteca ASTRA Sibiu Extrem de importantă pentru:  presa sibiană  presa confesională  publicații românești din secolul XIX Fondurile ASTRA sunt esențiale pentru contextul cultural al presei. 2 Arhive istorice Arhivele Naționale – Serviciile Județene (Cluj, Sibiu, Brașov, Alba) Aici pot fi verificate:  autorizații de apariție  dosare de cenzură  registre administrative  corespondență editorială Aceste documente sunt esențiale pentru episoadele despre perioadele de constrângere (dualism austro-ungar, regim interbelic, comunism). 3 Lucrări fundamentale (surse secundare verificate) Nicolae Iorga – Istoria presei românești Clasic, dar trebuie verificat critic. Iorga oferă repere, nu trebuie citat mecanic. Dicționarul presei românești (Academia Română) Instrument modern, foarte util pentru:  date exacte  perioade de apariție  orientare politică Institutul de Istorie „George Barițiu” – Cluj Studii academice despre:  presa românească din Transilvania  1848 în presă  presa și mișcarea națională Sursă solidă pentru interpretare istorică. 4 Colecții digitalizate (verificabile online) Arcanum Digitheca Important pentru:  presa maghiară din Transilvania  colecții integrale digitalizate  verificarea articolelor originale Foarte util pentru comparații multilingvistice. Biblioteca Digitală a Bucureștilor / Biblioteca Digitală Națională Unele colecții transilvănene sunt scanate aici. Europeana / WorldCat Pentru verificarea datelor de catalog internațional. 5 Presa confesională (surse esențiale) Transilvania are un ADN confesional puternic. Trebuie consultate:  Arhivele Mitropoliei Ardealului (Sibiu)  fondurile Bisericii Greco-Catolice (Blaj)  presa bisericească (ex. „Telegraful Român”) Acestea explică de ce presa ardeleană are o dimensiune identitară distinctă. 6 Perioada comunistă (1948–1989) Pentru această etapă:  Arhiva CNSAS (pentru dosare de presă, cenzură)  Arhivele județene  colecțiile ziarelor regionale (Făclia, Tribuna, Drum Nou etc.) Important: să nu repetăm clișeul „presa era doar propagandă”. Realitatea e mai nuanțată și trebuie documentată. 7 Perioada post-1989 și transformarea digitală Surse:  Monitorul Oficial (pentru înregistrări)  date ONRC pentru societăți editoriale  arhive online ale publicațiilor  interviuri cu jurnaliști (surse orale, clar marcate) 

Relatăm de la evenimentul intitulat „Seară etnologică”, manifestare care s-a desfășurat, nu demult, în Sala Voievozilor din incinta Palatului Culturii.
Evenimentul a fost organizat de către reprezentanții Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași împreună cu cei ai Departamentului de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi, și cei ai Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Momentul festiv a marcat includerea profesorului universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române. Între timp domnul profesor a plecat „din lumea cu dor în cea fără de dor”. Dumnezeu să-l ierte!
Evenimentul a fost prilej de lansare a volumului Portul popular din Moldova, semnat de către Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru, nume de referinţă ale etnologiei româneşti.
Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Colecția Ethnos, și constituie cea mai amplă cercetare asupra vestimentaţiei tradiţionale din Moldova.
Despre cercetarea pe care am amintit-o ne vorbește – în relatarea noastră - cercetător științific Ioana Repciuc, specialist în Filologie, de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Fililala Iași.
Aproape de final, ascultăm și vocea academicianului Ion H. Ciubotaru, cel care ne oferă, câteva lămuriri în ceea ce privește volumul - Portul popular din Moldova.
A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR Iași.

Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă.
Inaugurată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române, aceasta pune în evidenţă cele mai importante momente din istoria Bibliotecii Academiei Române şi impresionantul său patrimoniu.
Fondată în 1867, Biblioteca a avut încă de la început misiunea de a strânge, de a organiza și pune în valoare colecțiile naționale specifice precum și de a elabora și edita Bibliografia Națională retrospectivă pentru toate tipurile de documente.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Vlad Bilevsky bibliograf în cadrul Serviciului Manuscrise - Carte rară al Bibliotecii Academiei Române.

la Iași, în incinta sediului Editurii Junimea din Parcul Copou, au fost prezentate două cărți semnate de către scriitorul Vasile Nedelciu, născut la Bulboci, Soroca,  Republica Moldova. 
Concret, au fost lansate cărțile Fără cont pe facebook (Editura Junimea, Iași, 2025) și Numărătoarea de frați, ediția a doua (Editura Timpul, Iași, 2025). 
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași. 

Muzeul Radioului Siret vă așteaptă vineri, 10 iulie 2026, de la ora 14:00, la vernisajul expoziției de grafică „Frecvențe vizuale. Grafica dintre memorie și sunet”, semnată de artistul Bogdan Calciu.
Evenimentul va fi prezentat de Mihai Panzaru Pim, într-un cadru care pune în dialog arta grafică, memoria și universul sonor ce definește identitatea muzeului.
Expoziția propune o întâlnire aparte între imagine și sunet, între expresia vizuală contemporană și atmosfera unui spațiu dedicat istoriei radioului. Va fi un prilej de a descoperi lucrări care transformă frecvențele în culoare, ritmul în compoziție și memoria în formă artistică.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Romfilatelia și Poșta Română introduc în circulație, emisiunea de mărci poștale România, 70 de ani în UNESCO.
Emisiunea, alcătuită din patru mărci poștale și un plic „prima zi”, promovează cu mândrie patru dintre obiceiurile și manifestările tradiţiei românești, înscrise în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO: doina (octombrie 2009), ceramica de Horezu (decembrie 2012), scoarța (decembrie 2016), cea mai recentă fiind cobza, înscrisă în decembrie 2025.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO.
 
VIDEO

Concursul județean „Lumea copiilor în opera lui Ionel Teodoreanu”, ediția a XI-a, eveniment desfășurat în ziua de joi, 28 mai 2026, în incinta Căminului Cultural din comuna Victoria, județul Iași. Activitatea culturală a constat în câteva probe în care participanții au răspuns la întrebări despre viața și opera scriitorului Ionel Teodoreanu.
În programul evenimentului a fost reflectată o frumoasă horă între actul educațional și cultura noastră populară și vă veți da seama de toate acestea din înregistrările pe care le difuzăm în relatarea noastră.
 
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.