Radio UZPR

Școala de vară pentru bursierii Academiei Române, ediția a III-a (3)

Programul pregătit de Academia Română pentru cele cinci zile ale taberei este bogat și dens, cuprinzând atât întâlniri cu membri ai Academiei Române, cât și excursii tematice în cadrul cărora elevii bursieri vor vizita o serie de obiective istorice și culturale din Țara Hațegului, precum: Complexul de la Sarmizegetusa Regia și Complexul Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cetatea Devei, Castelul Huniazilor din Hunedoara, Centrul de Știință și Artă din Hațeg, Biserica din Densuș, Mănăstirea Prislop, Rezervația de zimbri, Muzeul Aurului de la Brad, Ansamblul monumental de la Țebea, Observatorul Astronomic Berthelot al Academiei Române.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române.

Școala de vară pentru bursierii Academiei Române, ediția a III-a (2) - Ziua Imnului Național

Deschiderea oficială a Școlii de vară va avea loc marți, 30 iulie 2024, și este onorată de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și a acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, care vor susține prelegerile „Nevoia de istorie“ și „Societatea viitorului“ și vor discuta cu elevii bursieri despre beneficiile unei educații complete, care să valorifice atât cunoașterea trecutului, a istorie, a valorilor naționale, cât și rezultatele rapidului și spectaculosului progres științific și tehnologic din zilele noastre. La deschidere vor lua, de asemenea, cuvântul oficialitățile locale, reprezentate de Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, și Marina Huzoni, primar al localității General Berthelot.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad.Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Școala de vară pentru bursierii Academiei Române – ediția a III-a (1)

Academia Română organizează în perioada 29 iulie – 2 august 2024 cea de-a treia ediție a Școlii de vară „Sub semnul istoriei“, la care vor participa 12 elevi studioși și cu venituri reduse care au câștigat bursă de merit din partea Academiei Române pentru anul școlar 2024-2025. Școala, cu o durată de cinci zile, este coordonată de prof. univ. Ioan Bolovan, istoric, membru corespondent al Academiei Române. Evenimentul va avea loc, la fel ca în anii precedenți, la Centrul de Dezvoltare Durabilă Țara Hațegului-Retezat, din localitatea General Berthelot, județul Hunedoara, entitate ce aparține Academiei Române.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu acad. Ioan Bolovan.

175 ani de la bătălia de La Poduri, 200 ani de la nașterea Crăișorului Munților - Avram Iancu (2)

“La Morminte este un toponimic, deci cu majuscule. Nu un substantiv comun, e un toponimic născut în urma faptului că după bătălia de la Poduri, Muntele Mare, raza Comunei Lupșa, în 1849, cei căzuți în lupta respectivă, moții din zona Lupșa, Bistra, Baia de Arieș, au fost înmormântați aici. E o zonă destul de amplă ca suprafață, care a devenit cimitir, se cheamă La Morminte și mormintele sunt vizibile și astăzi." prof. dr. Ioan Vlad
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. dr. Ioan Vlad.

175 ani de la bătălia de La Poduri, 200 ani de la nașterea Crăișorului Munților - Avram Iancu (1)

În fiecare ultim weekend al lunii iulie, în fiecare ultimă zi de sâmbătă a lunii iulie, se urcă de la Lupșa (jud. Alba) sus la munte, La Morminte, un loc inedit, plin de istorie. 
"A devenit o tradiție. De 10 – 15 ani, anual se urcă La Morminte spre cinstirea acestor eroi, pentru omagierea jerfei moților de la 1849, a lui Avram Iancu și a tuturor eroilor noștri, între aceștia, un număr destul de mare sunt lupșeni. Nu le știm numele, firește că n-au rămas, ori or fi documente pe undeva, cercetările sunt destul de modeste pe zona aceasta, nu știm prea multe detalii despre bătălie, despre participanți, dar este o istorie bogată care merită cercetată.” prof. dr. Ioan Vlad
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ionuț Langa

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (LXIII) - Stenograful

„Stenograful: organ al Societăţii Române de Stenografie” apare din 15 ianuarie 1906, până în 15 ianuarie 1907, în 12 numere, „prezumpţios care n-a ştiut să fie modest, ci a avut îndrăzneala, cu cei 71 abonaţi ai săi, să apară ca şi colegii săi din occident, bogaţi în sprijin şi abonaţi, nu numai stenografiat, dar şi ilustrat şi zincografiat, voind ca prima gazetă de stenografie în România să se prezinte ceva mai curăţică, în mijlocul consoartelor din ţările unde o gazetă stenografică poate trăi”.
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
 

NATO aniversează 75 de ani de la înființare

Material în limba engleză.
Secretarul general Jens Stoltenberg a sărbătorit cea de-a 75-a aniversare a NATO alături de președintele american Joe Biden și toți ceilalți șefi de stat și de guvern aliați la Washington, D.C., în data de 9 iulie 2024.
Într-un discurs la Auditoriul Mellon, unde a fost semnat Tratatul Atlanticului de Nord în 1949, secretarul general a subliniat că NATO este „nu numai cea mai de succes și mai puternică, ci și cea mai longevivă Alianță din istorie”. El a recunoscut că succesul de durată al NATO nu a fost niciodată un dat, ci este mai degrabă „rezultatul unor alegeri deliberate și decizii dificile” – de la crearea NATO la negocierile privind controlul armelor și de la extinderea NATO la sfârșitul Războiului Rece până la sprijinul NATO pentru Ucraina. astăzi.
Avertizând că „nu există opțiuni gratuite cu o Rusia agresivă ca vecin; nu există opțiuni fără riscuri într-un război”, a spus secretarul general că cel mai mare cost și cel mai mare risc vor fi dacă Rusia câștigă în Ucraina, deoarece acest lucru l-ar încuraja pe președintele Putin, dar și pe alți lideri autoritari din Iran, Coreea de Nord și China. . „Este momentul să susținem libertatea și democrația acum; locul este Ucraina”, a spus el. Dl Stoltenberg a încheiat spunând că Alianța va continua să se confrunte cu întrebări dificile în viitor, dar că „în NATO suntem mai puternici și mai în siguranță împreună”.
La sfârșitul evenimentului, președintele Biden i-a înmânat domnului Stoltenberg Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă onoare civilă a Statelor Unite, în semn de recunoaștere a deceniului său de serviciu la cârma Alianței.
La începutul zilei, secretarul general s-a întâlnit cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. Aceștia au discutat despre deciziile care vor fi luate la Summit pentru „întărirea Alianței noastre pentru viitor”, inclusiv în ceea ce privește descurajarea și apărarea, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea parteneriatului NATO în Indo-Pacific. Secretarul general a participat, de asemenea, la primul Forum al industriei de apărare a summit-ului NATO, găzduit de Camera de Comerț a SUA. El a vorbit cu reprezentanții industriei, miniștrii aliați ai apărării și altora despre noul angajament al industriei de apărare a NATO, menit să construiască o mai mare cooperare industrială transatlantică în domeniul apărării și a salutat că „chiar astăzi, (agenția de achiziții NATO) NSPA a semnat un nou contract multinațional pentru rachete Stinger în valoare de aproape 700 de milioane de dolari.”
www.nato.int/cps/en/
Descoperiți trecutul NATO prin vocile celor care au asistat direct la momente istorice.
Episoade podcast

Biserica „Sfânta Treime” din parohia Gherman a fost resfințită

În duminica „Tuturor Sfinților” a avut loc slujba de resfințire a Bisericii „Sfânta Treime” din parohia Gherman, din localitatea Alunișu, localitate ce face parte din orașul Măgurele, județul Ilfov. Slujba de târnosire a avut loc în urma unor ample lucrări de restaurare. Principalele obiective specifice au inclus atât restaurarea și consolidarea monumentului istoric de interes local, cât și introducerea acestuia în circuitul turistic cultural-religios local, valorificând astfel potențialul turistic al zonei.
Cornelius Florin Stoica, membru UZPR, realizator „Lumina Cuvântului”
https://www.youtube.com/luminacuvantului
 
 

O nouă ediție a Salonului literar Astralis

În data de 3 iulie 2024, ora 17.30, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, București, va avea loc o nouă ediție a SALONULUI LITERAR ASTRALIS.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Camelia Pantazi Tudor, director Editura ASTRALIS, redactor-șef  Revista ASTRALIS, membru al UZPR – Filiala Presa Culturală.

Aniversare 25 ani - România la „Smithsonian Folklife Festival”

Evenimentul celebrează prezența cultură a României în SUA – marcată major după Revoluția din 1989 de evenimentul de la Smithsonian Institution din 1999 – și urmărește dezvoltarea acestei prezențe actualizând și pornind și de la coordonatele demarate atunci.
Proiectul Romania la Smithsonian 1999 a fost inițiat de către profesorul Eliot Sorel, de la Universitatea George Washington din Washington DC, în vara anului 1997 în colaborare cu acad. Augustin Buzura, președinte al Fundației Culturale Române. Academicianul Augustin Buzura și Fundația Culturală Română, cu sprijinul altor personalități și instituții din țară și din SUA, au reprezentant România la „Smithsonian Folklife Festival”.
Sub genericul „România – porți deschise”, prezența României – printr-o biserică construită de meșteri maramureșeni, muzică și dans, tradiții culinare etc. – a atras atunci peste 1 100 000 de vizitatori, iar aproximativ 40 000 000 au cunoscut România prin mass-media (CNN, CBS, Canal 4, Discovery, 80 de ziare americane etc.), care a transmis în direct întreaga manifestare.
Înregistrae din Aula Academiei Române.

Epopeea plagiatului cărții lui Gheorghe Cardaș: Tratat de bibliografie (1931) - episodul 3

Gheorghe Cardaș debutează în 1916, în revista Ion Creangă din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi. Colaborează la: Adevărul literar și artistic, Boabe de grâu, Convorbiri literare, Cugetul românesc, Făt-Frumos, Manuscriptum, Mitropolia Olteniei, Neamul românesc pentru popor, Prietenii istoriei literare, Revista de etnografie și folclor, Revista istorică, Revista macedo-română, Universul literar, Vestitorul satelor și Viața românească.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Istoria Presei Românești - Publicațiile periodice românești (LXII) - Gazeta de Transilvania (3)

La rubrica Foileton, a revistei „Gazeta Transilvaniei”, iniţiată în 14 martie 1887, citim titluri interesante: „Cum scriu ungurii istoria”, „Formarea limbii şi a naţiunii valahe. Az oláh nyelv és nemzet megalakulása”, „Volapük”, „O noapte între sfinţi: amintire din Joia Paştilor”, „Tesaurul de la Pietroasa”, „Poesie şi obiceiuri poporale”, „Chiuituri sau hore de joc”, „Hore poporale de prin părţile sătmărene”, „Sandra: legendă poporală”, „Dicţionar poporal”, „Despre educaţiunea de sine însuşi”, „Istoricul clădirii şcoalelor române din Braşov”.
Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 

Buzău Sounds of Jazz Festival

De la Jurnalism la Management Cultural!
Un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Irinel Constantinescu Martin.
 
Serile de 28 și 29 iunie 2024 vor fi pline de jazz, la Buzău. Cu un line-up de zile mari și artiști de notorietate internațională, prima ediție a Buzău Sounds of Jazz aduce jazz pentru toate gusturile - atât pentru cunoscătorii și iubitorii declarați ai genului, cât și pentru cei care acum vor descoperi unicitatea și dinamismul acestei muzici.

Ziua Drapelului Național și Lupșa, jud. Alba

Ziua Drapelului Național va fi mereu legată de Lupșa, locul de unde provine un steag ce a fost martor al Marii Uniri din 1918, păstrat cu sfințenie de familia învățătorului Pamfil Albu din Lupșa și prețuit de comunitate cu tot sufletul. Azi, steagul este parte din patrimoniul național și se află în colecția Muzeului Național de Istorie a României.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României.

Epopeea plagiatului cărții lui Gheorghe Cardaș: Tratat de bibliografie (1931) - episodul 2

Gheorghe Cardaș debutează în 1916, în revista Ion Creangă din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi. Colaborează la: Adevărul literar și artistic, Boabe de grâu, Convorbiri literare, Cugetul românesc, Făt-Frumos, Manuscriptum, Mitropolia Olteniei, Neamul românesc pentru popor, Prietenii istoriei literare, Revista de etnografie și folclor, Revista istorică, Revista macedo-română, Universul literar, Vestitorul satelor și Viața românească.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.
 

Educația media și informațională

Matrial în limba engleză.
Concept: Educația media și informațională este importantă pentru a învăța cum să folosești mass-media și furnizorii de informații în mod etic și critic, în plus față de a fi capabil să citești în mod critic informațiile.
Probleme ridicate conform celei mai recente versiuni a curriculum-ului UNESCO pentru educația media și informațională:
- Importanța alfabetizării media și informaționale
- Conceptul de gândire/abordare critică
Aprofundați acest subiect verificând modulul nostru MOOC 1.
Găzduit de Ausha. Consultați ausha.co/privacy-policy pentru mai multe informații.
UNESCO 
https://www.unesco.org/en/podcasts