Radio UZPR

(Material audio în limba engleză)
Începând cu 1967, în întreaga lume au loc anual sărbătorile Zilei Internaționale a Alfabetizării (ILD), pentru a reaminti publicului importanța alfabetizării ca o chestiune de demnitate și drepturi ale omului și pentru a promova agenda alfabetizării către o societate mai educată și sustenabilă. În ciuda progreselor înregistrate, provocările legate de alfabetizare persistă cu 771 de milioane de analfabeti în întreaga lume, dintre care majoritatea femei, cărora le lipsesc încă abilitățile de bază de citire și scriere și se confruntă cu o vulnerabilitate crescută.
Ziua internațională a alfabetizării de anul acesta va fi sărbătorită în întreaga lume sub tema „Transformarea spațiilor de învățare a alfabetizării” și va fi o oportunitate de a regândi importanța fundamentală a spațiilor de învățare a alfabetizării pentru a construi reziliența și a asigura o educație de calitate, echitabilă și incluzivă pentru toți.
La nivel global, un eveniment internațional hibrid de două zile va fi organizat pe 8 și 9 septembrie 2022, în Côte d’Ivoire. Programele și practicile de alfabetizare remarcabile din acest an vor fi anunțate prin ceremonia de decernare a Premiilor Internaționale de Alfabetizare UNESCO 2022.
www.unesco.org/en/days/literacy-day

"Copleşitoare este aria de cercetare pe care şi-a ales-o istoricul, inventariind nu titlurile ziarelor vremii, ci consemnând articolele consacrate temei, numeroase, diverse, adnotate, relaţionate cu presa europeană, cu mişcarea ce tocmai se năştea.
Rând pe rând, Curierul Românesc, Gazeta de Transilvania, Pruncul Român, Poporul Suveran, Albina Românească, Amicul poporului, Expatriatul îşi deschid  filele colecţiilor pentru ca Ştefan Delureanu să colaţioneze despre redeşteptarea popoarelor sub semnul unificării şi al credinţei. " conf.dr. Aurelia Lăpușan
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu conf.dr. Aurelia Lăpușan.
În anul 2019, la 140 de ani de presă românească în Dobrogea, măsurați de la 22 iunie 1879, când la Tulcea a fost fondată publicația Steaua Dobrogei, principalele instituții de cultură ale provinciei erau datoare să marcheze într-un eveniment special acest jubileu. La inițiativa Asociației Române de Istorie  a Presei, cu participarea  Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a Centrului Cultural județean Constanța ”Teodor Burada”, a Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale, a Bibliotecii Județene ”I.N.Roman” și a Universității Ovidius, specializarea Jurnalism,  simpozionul 140 de ani de presă românească în Dobrogea.Trecut, prezent şi perspective  și-a propus să adune într-un dialog convivial cercetători, cadre didactice, jurnaliști și studenți cu preocupări privind valorizarea patrimoniului istoric și cultural al presei regionale. A fost prezent la Constanță conf.univ.dr. hab. Cătălin Negoiță, președintele Asociației Române de Istorie a Presei. Simpozionul  s-a desfășurat  în  ziua de 21 iunie 2019, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Istoria tiparului arab a început în Răsăritul Europei şi în Orient cu lucrarea săvîrşită împreună de Antim Ivireanul, cărturar şi tipograf de geniu, viitor mitropolit al Ungrovlahiei şi Atanasie al III-lea Dabbas, mitropolitul Alepului aflat între două păstori. Două cărţi în limbile greacă şi arabă au fost tipărite în 1701 (la Snagov) şi 1702 (la Bucureşti). Continuarea lucrării a fost asumată de Athanasie Dabbas, care, primind în dar la întoarcerea sa în Siria în 1705 materialul tipografic arab creat de Antin Ivireanul, a continuat la Alep lucrarea începută în Ţara Românească.
 
Interviu de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Ioana Feodorov, cercetător științific, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

În perioada 1-4 septembrie va avea loc cea de-a doua ediție a Taberei de Creație Literară pentru Tineri Scriitori „Petre Stoica”. 
Material de Cristina Dema, muzeograf Muzeul Presei „Sever Bocu”, Jimbolia.

Întrată în patrimoniul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” în 2016, „Casa Dianu”, monument istoric impunător al Craiovei, va găzdui „Muzeul Cărții și Exilului Românesc”. Valoarea de patrimoniu a imobilului, precum și potențialul istoric inestimabil vor fi valorificate și implicit redate circuitului cultural și turistic prin atribuirea unei funcții pe măsura istoriei și renumelui acestui vechi așezământ cultural. (discoverdolj.ro)
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Filiala Dolj a UZPR prezentată de președintele său, jurnalistul și scriitorul Mircea Pospai.
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

George Călinescu afirma că tipărirea acestei biblii „reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.
Biblia de la București (cunoscută și sub denumirea de Biblia lui Șerban Cantacuzino) a fost prima traducere completă a Bibliei în limba română, fiind publicată la București în 1688.
 
Interviu de Mădălina Corina Diaconu.

Cunoscută publicului mai ales ca jurnalist, Lavinia Șandru se află la al treilea film de lung metraj, după rolul din „Ana. Ana Simion” și cel din „Șnițele fermecate”. În filmul ”Ana. Ana Simion” Lavinia Șandru a interpretat rolul unei eroine a rezistenței anti-comuniste din Munții Făgărașului, primind primit premiul pentru debut al juriului Festivalului Internațional de Film de la Varna. 
Alături de Lavinia Șandru, în Maria Tănase joacă actorii Adrian Păduraru, Marius Florea Vizante, Mihai Mălaimare, Gabriel Spahiu.
Produsă de Filmex Romania, pelicula este realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Coproducator este Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii.Premiera de gală, cu participarea echipei de realizatori, va avea loc pe 26 august, ora 19 la Hollywood Multiplex - Mall Vitan. Tot de la aceeași dată filmul va fi prezentat la cinematografele din reteaua Happy Cinema ( Bucuresti, Bacău, Bistrița, Botșani), precum și în  sălile Romaniafilm din București - Miorița, Cluj - Florin Piersic, Târgu Jiu -,  Craiova - Piatra Neamț - Mon Amour, Sibiu - Arta. (dcnews)
Interviu cu Lavinia Șandru realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Scurtă prezentare a postului de radio (online) Radio Prodiaspora, realizată de Ecaterina Cîmpean, director Radio Prodiaspora.

"Când vine vorba de Eliade, scrierile sale rămân una din primele mele preferințe în materie de lectură. Cine ar fi crezut, însă, că, după zeci de ani de la citirea primelor sale scrieri, voi avea ocazia, ca, într-o bună zi, să pot să răsfoiesc prin arhiva personală a minunatului scriitor." Marian Petruța, Chicago, USA
 
link youtube
https://www.youtube.com/watch?v=G8GR1c3fb78&ab_channel=CRANews
 
 

Interviu cu Nicolae Băciuț realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Actorul american, Armand Assante a fost invitatul special la Dracula Film Festival Brașov (2017), pentru proiecţia filmului „The Wanderers”, în care interpretează rolul principal.
Într-o conferință de presă susținută la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov, Armand Assante a declarat că România este un punct mic în marea cinematografiei universale, dar „este un punct proeminent, cu greutate”, iar actorii, scenogafii și regizorii din țara noastră sunt „adevărați din cauză că fenomenul cultural este luat în serios”.
El a adăugat că oricând a avut prilejul să studieze, să audieze sau să facă parte dintr-un proiect de film românesc, și-a dat seama că este vorba despre voci de aur și proiecte bune, cu potențial. (newsbv.ro)
Scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic, un demers al jurnaliștilor din Republica Moldova.
Scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Liviu Bielai din Chișinău.

Lansarea cărții „Teatrul Româno-Canadian. Schimburi culturale și strategii manageriale” de Simona Hodoș la Teatrul National din Bucuresti, Sala Media, 24 august 2022, 14:30.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Simona Hodoș - jurnalist, critic de teatru, manager cultural.

Jurnalismul profesionist este despre responsabilitate socială uriașă și despre utilitate publică de primă linie.
Roxana Istudor

După o lungă carieră în care a construit proiecte ambiţioase în televiziune şi cinema, în special, în cultură, în ansamblu, fiind membru al comitetului de selecţie sau delegat oficial pentru prestigioasele festivaluri internaţionale de film de la Cannes şi Berlin, producător de filme TV şi documentare multipremiate internaţional, sau fiind organizator de festivaluri de film sau evenimente culturale de amploare la Paris, Berlin, dar şi în România, Cristina Hoffman semnează cartea sa de debut, "Cazzavillan 21", publicată de editura Oscar Print în 2020, un „jurnal al neuitării”, cum îl numeşte autoarea însăşi.  
Luigi Cazzavillan (n. 1852, Arzignano, Italia – d. 6 ianuarie 1904, București) a fost un ziarist român de origine italiană, care în anul 1884 a fondat ziarul Universul.  După ce a luptat ca voluntar în armata lui Giuseppe Garibaldi, în armata franceza și în Legiunea italiană, a venit în România în 1877, în calitate de corespondent de război al unor ziare italiene.  După ce s-a stabilit în România, a lucrat un timp ca profesor de limba italiană la liceele „Sfântul Sava” și „Matei Basarab” din București și a fondat Școala italiană. Și-a continuat activitatea ziaristică editând, în 1880, ziarele Frăția româno-italiană și Tezaurul familiei. În 1884 a fondat ziarul Universul, publicație cu mare renume și tiraj în epocă, un cotidian modern, care era neangajat politic în timpul vieții lui Cazzavillan. Tot în anul 1884, Luigi Cazzavillan a editat Ziarul călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat (iunie-septembrie 1884 și 5 noiembrie 1897-15 noiembrie 1916), precursorul revistei Știință și Tehnică. Revista conținea articole sau comentarii științifice, biografii sau sfaturi și rețete practice, fiind considerată a fi „Cea mai veche și mai apreciată revistă scrisă pe înțelesul tuturor pentru răspîndirea științei și cunoașterea lumii prin călătorii”.