ONU despre efectele dramatice ale închiderii internetului

TRDUCERE 

Efectele dramatice ale închiderii internetului în viața reală asupra vieții oamenilor și asupra drepturilor omului sunt mult subestimate, avertizează Biroul ONU pentru Drepturile Omului într-un raport publicat la data de 23 iunie 2022.

Raportul evidențiază că atunci când canalele și rețelele de comunicare majore sunt încetinite sau blocate, mii, chiar milioane de oameni, sunt lipsiți de singurele lor mijloace de a ajunge la cei dragi, de asistență medicală, de a lucra sau de a participa la dezbateri sau decizii politice.

„Când vezi că are loc o închidere, este timpul să începi să-ți faci griji cu privire la drepturile omului”, a spus Peggy Hicks, director al Diviziei de implicare tematică, proceduri speciale și drept la dezvoltare din cadrul Oficiului pentru drepturile omului (OHCHR).

Vorbind la o conferință de presă la ONU, la Geneva, Hicks a explicat că închiderile aprofundează decalajele digitale între și în interiorul țărilor și „se întâmplă în locuri în care situațiile drepturilor omului se deteriorează”.

Atunci când ajutorul substanțial pentru dezvoltare este direcționat către îmbunătățirea conectivității în țările mai puțin dezvoltate, unii dintre beneficiarii acelui ajutor adâncesc decalajul digital prin închideri.

„Cel puțin 27 din cele 46 de țări cel mai puțin dezvoltate au implementat închideri între 2016 și 2021, în ciuda faptului că au primit sprijin pentru a-și crește conectivitatea la internet”, a subliniat Hicks.

Prima închidere majoră a internetului a avut loc în Egipt în 2011, în timpul protestelor din Piața Tahrir, care au dus la sute de arestări și asasinate.

Închiderile pot însemna o blocare completă a conectivității la Internet, dar guvernele interzic, de asemenea, din ce în ce mai mult accesul la platformele de comunicații majore și limitează lățimea de bandă și serviciile mobile la viteze de transfer 2G, ceea ce face dificilă partajarea și vizionarea videoclipurilor sau a transmisiilor de imagini live.

Multe state refuză să recunoască interferența în comunicații sau presiunea asupra companiilor de telecomunicații pentru a le împiedica să facă schimb de informații.

Justificarea oficială a opririlor a fost necunoscută în 228 de cazuri raportate de societatea civilă din 55 de țări.

Atunci când autoritățile recunosc că au ordonat întreruperi, justificările indică adesea siguranța publică, conținând răspândirea ostilității sau violenței sau combaterea dezinformarii.

Cu toate acestea, opririle realizează adesea exact opusul.

Potrivit lui Peggy Hicks, „199 de opriri au fost justificate de preocupări de siguranță publică, iar 150 au fost bazate pe motive de securitate națională.

Dar multe dintre aceste opriri au fost urmate de creșteri ale violenței.”

Când un stat închide internetul, atât oamenii, cât și economiile suferă. Costurile pentru locuri de muncă, educație, asistență medicală și participare politică depășesc practic întotdeauna orice beneficiu sperat.

Tim Engelhardt, ofițer pentru drepturile omului, a raportat exemple despre cum spitalele, neputând să-și contacteze medicii în cazuri de urgență, „au instalat difuzoare în spitale pentru a-i chema”.

Raportul îndeamnă statele să se abțină de la a impune opriri, de a maximiza accesul la Internet și de a elimina multiplele obstacole în calea comunicării.

Raportul încurajează, de asemenea, companiile să împărtășească informații despre întreruperi și să se asigure că iau toate măsurile legale posibile pentru a preveni opririle care li s-au cerut să le implementeze.

„Solicităm statelor să nu mai facă acest lucru, să nu mai impună închideri. Pe baza cercetărilor noastre, opririle nu sunt pur și simplu niciodată cel mai bun răspuns”, a subliniat Hicks.

„Costurile lor sunt pur și simplu prea mari pentru economii, pentru democrație și pentru viața de zi cu zi a oamenilor”, a adăugat ea.

www.unmultimedia.org

STORY: GENEVA / INTERNET SHUTDOWNS
TRT: 01:28
SOURCE: UNTV CH
RESTRICTIONS: NONE
LANGUAGE: ENGLISH / NATS
DATELINE: 23 JUNE 2022 GENEVA, SWITZERLAND