Legăturile românilor cu creștinii răsăriteni în vremea lui Antim Ivireanul

La Biblioteca Academiei Române a fost vernisată expoziția de carte rară „Legăturile românilor cu creștinii răsăriteni în vremea lui Antim Ivireanul. Cărți și manuscrise din Biblioteca Academiei”. În cadrul acesteia, publicul poate admira până vineri, 20 iunie 2025, tipărituri rare, care au conturat dinamica religioasă și culturală dintre Principatele Române și creștinii din Orient, aflați sub stăpânire otomană. Expoziția face parte din proiectul TYPARABIC și este organizată în colaborare cu Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Sfântului Sinod. (www.trinitas.tv)

Cuvânt de deschidere - Dr. Ioana FEODOROV, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Sub patronajul lui Constantin Brâncoveanu şi cu iscusinţa învăţatului mitropolit Antim Ivireanul, se tipăresc, la începutul secolului, cărţi importante în limbile română, slavonă, arabă, care vor avea o largă cunoaştere datorită circulaţiei lor în diferite ţări ale Peninsulei Balcanice şi ale Orientului Apropiat, totul pe fondul dezvoltării activităţii tipografice, cu apariţia unor noi centre în secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea (Bucureşti, Buzău, Râmnic, Snagov, Cluj, Alba Iulia, Blaj, Neamţ etc.). Cei peste 25 de ani de vieţuire în Ţara Românească au făcut ca Antim, cel de neam din Iviria, denumire veche a Georgiei, să se contopească cu aspiraţiile şi dorinţele ţării sale de adopţie.

Evangheliar greco-român, Gramatică slavonă, Psaltire românească, Învăţături, Evanghelie românească, Floarea darurilor, Acatist, Octoih, Liturghier, Ceaslov sau Molitvenic sunt câteva dintre lucrările harnicului tipograf care a făcut tot ce a putut pentru a apăra numele Bisericii Ortodoxe şi a încuraja introducerea definitivă a limbii române în slujbele bisericii, demonstrând că şi în limba română pot fi exprimate conceptele teologice pentru oficierea serviciului divin.

Prezenta expoziţie ilustrează munca neobosită şi loială a Sfîntului Antim Ivireanul dedicată schimbului cultural cu creştinii din Orient, punând în valoare şi imaginea de cunoscut teolog al bisericii, cărturar şi tipograf. Cuvintele Preafericitului Daniel, cu prilejul apariţiei volumului Scrisori, din 2014, ediţie îngrijită de arhimandrit Mihail Stanciu şi acad. Gabriel Ştrempel, vin să întregească portretul Martirului Mitropolit.

Sunt expuse, din patrimonial Bibliotecii Academiei, manuscrise orientale, cărţi româneşti vechi, 3 cărţi de iertare în limba română, emise de patriarhul Silvestru al Antiohiei (foi volante aflate la Serviciul de Periodice) şi un portret al lui Constantin Mavrocordat (din colecţiile cabinetului de Stampe), dar şi volume preţioase, dintre care un volum tipărit la Ierusalim din 1823, Carte despre taina spovedaniei şi un facsimil realizat după CRV 130, Liturghier grecesc şi arab, tipărit la Snavov în 1701, toate din colecţiile Bibliotecii Sfântului Sinod.

Curatorii expoziţiei : Gabriela Dumitrescu şi Carmen Albu